Totul despre E. coli: cum se transmite, ce afectiuni provoaca si cum poate fi prevenita

1. Ce este Escherichia coli (E. coli)?
2. Tipuri de E. coli patogene
3. Etiologie Escherichia coli (E. coli)
4. Cum se transmite E.coli
5. Infecția intestinală cu E.coli
a. Simptomele infecției intestinale cu E. Coli
6. Infecția tractului urinar cu E. Coli
a. Simptomele infecției tractului urinar cu E. Coli
7. Boli extraintestinale provocate de E.coli
8. Cum se diagnostichează infecția cu E. coli
9. Cum se tratează infecția cu E. coli
a. Când e cazul să apelezi la medic  
10. Cum poți preveni infecțiile intestinale cauzate de E. coli
11. La ce complicații poate să ducă infecția cu E.coli
12. Factori de risc infecție E.coli
13. Rezistența la tratamentul E.coli
14. Care sunt cele mai eficiente antibiotice naturale?

Escherichia coli, prescurtată E. coli, este o bacterie care se regăsește în intestinul oamenilor și al animalelor. Majoritatea tipurilor de E. coli sunt inofensive, însă unele tipuri, sunt patogene, ceea ce înseamnă că pot provoca boli, fie diaree, fie boli în afara tractului intestinal. Tipurile de E. coli care pot provoca diaree pot fi transmise prin apă sau alimente contaminate, sau prin contactul cu animale sau persoane.

1. Ce este Escherichia coli (E. coli)?

E. coli este o bacterie gram-negativă, în formă de bastonaș, care face parte din flora intestinală normală a oamenilor și animalelor cu sânge cald. Descoperită de Theodor Escherich în 1885, bacteria poartă numele acestuia. Există sute de tulpini de E. coli, majoritatea fiind inofensive și contribuind la un intestin sănătos prin susținerea digestiei. Totuși, tulpinile patogene pot provoca probleme grave de sănătate. Cea mai cunoscută este E. coli O157:H7, o tulpină producătoare de toxine Shiga (STEC), recunoscută pentru capacitatea sa de a provoca boli severe.

Recomandările Experților DOC

2. Tipuri de E. coli patogene

Tulpinile patogene de E. coli sunt clasificate în funcție de factorii lor de virulență și de bolile pe care le cauzează. Printre principalele tipuri se numără:

  • E. coli enterotoxigenic (ETEC): Provoacă diareea călătorului, prin producerea de enterotoxine care duc la diaree apoasă1.
  • E. coli enteropatogen (EPEC): Afectează în principal sugarii, cauzând diaree persistentă prin aderarea la mucoasa intestinală și perturbarea funcției acesteia.
  • E. coli enterohemoragic (EHEC)/Producător de toxine Shiga (STEC): Include tulpini precum O157:H7, care produc toxine Shiga, afectând mucoasa intestinală și rinichii, ceea ce duce la diaree cu sânge și, uneori, la sindromul hemolitic-uremic.
  • E. coli enteroagregativ (EAEC): Cauzează diaree persistentă, mai ales la copii, prin formarea unui model specific pe mucoasa intestinală.
  • E. coli enteroinvaziv (EIEC): Invade celulele intestinale, provocând colită inflamatorie similară cu șigeloza.
  • E. coli patogen extraintestinal (ExPEC): Responsabil pentru infecții în afara intestinului, cum ar fi infecțiile tractului urinar (ITU), sepsisul și meningita, mai ales în medii medicale.

Aceste diferențe sunt esențiale pentru dezvoltarea strategiilor de prevenire și tratament specifice fiecărei tulpini.

3. Cum se transmite E.coli

E. coli se transmite în principal pe calea fecal-orală, adică bacteria este ingerată după contactul cu fecalele persoanelor sau animalelor infectate. Poate contamina alimentele, apa și suprafețele, ceea ce face igiena și siguranța alimentară esențiale. Diferite tulpini au cerințe variate pentru a provoca infecții, unele necesitând un număr mare de organisme, iar altele, precum STEC, doar câteva.

Transmitere E.coli prin alimente

Alimentele contaminate, cum ar fi carnea de vită negătită, laptele nepasteurizat, sucurile nepasteurizate și produsele agricole (spanac, germeni, salată), sunt surse majore de transmitere a acestei bacterii.

Transmitere E.coli prin apă

Apa contaminată, mai ales din zonele agricole, poate transporta E. coli.

Transmitere E.coli de la o persoană la alta

Se răspândește în medii precum grădinițele, azilurile și spitalele.. STEC necesită doar 10 organisme pentru infectare.

Transmitere E.coli prin contactul cu animalele

Contactul direct cu animalele, în special vacile, rezervoare principale pentru STEC, este riscant.

Transmitere E.coli în mediul înconjurător

E. coli poate supraviețui în sol și apă, contaminând produsele agricole sau sursele de apă.

4. Etiologie Escherichia coli (E. coli)

E. coli este cea mai frecventă bacterie gram-negativă din tractul gastrointestinal uman și nu are virulență în acest context. Cu toate acestea, atunci când se găsește în exteriorul tractului intestinal, E. coli poate provoca infecții ale tractului urinar (ITU), pneumonie, bacteriemie și peritonită, printre altele.

E. coli este o cauză majoră a infecțiilor nosocomiale, inclusiv infecțiile urinare asociate cateterului și pneumonia asociată ventilatorului (VAP). E. coli poate fi găsită și în sol, pe legume și în apă, precum și în carnea insuficient gătită. Tulpinile patogene provoacă boli intestinale la oameni atunci când sunt ingerate.

Tulpina de E. coli O104:H4, producătoare de toxină Shiga, care a provocat un focar mare în Europa în 2011, a fost denumită EHEC. Cel mai frecvent identificat STEC în America de Nord este E. coli O157:H7 (deseori prescurtat E. coli O157 sau chiar doar „O157”). Când auziți la știri despre focare de „E. coli”, de obicei se vorbește despre E. coli O157.

Unele tipuri de STEC cauzează frecvent boli severe, inclusiv diaree cu sânge și sindrom hemolitic uremic (HUS), care este un tip de insuficiență renală.

5. Infecția intestinală cu E.coli

Bolile intestinale cauzate de E. coli rezultă din ingestia bacteriilor și din capacitatea înnăscută a E. coli de a depăși apărarea gazdei. Aceste bacterii produc substanțe care sunt toxice (otrăvitoare) pentru celulele intestinale. Toxinele stimulează căptușeala peretelui intestinal, care apoi produce mai mult lichid și acest lucru provoacă diaree. Pacienții se pot infecta prin consumul de apă nepotabilă sau prin consumul de alimente care nu au fost pregătite corespunzător. 

Simptomele infecției intestinale cu E. Coli:

  • crampe abdominale
  • diaree severă
  • sânge în scaun
  • gaze
  • pierderea apetitului
  • greață, vomă
  • oboseală
  • febră
  • sânge în urină
  • paloarea feței
  • deshidratare severă

Simptomele pot dura fie câteva zile, fie se pot întinde până la o săptămână.

6. Infecția tractului urinar cu E. Coli

Tractul urinar este cel mai frecvent loc extraintestinal al infecției cauzate de E. coli. Infecțiile tractului urinar cauzat de E. coli rezultă din bacteriile care urcă în uretră și sunt mai frecvente la femei decât la bărbați, având în vedere proximitatea uretrei. Pacienții spitalizați, în special cei cu ventilație mecanică, prezintă un risc crescut de a aspira conținut gastric. Bacteriemia cu E. coli este adesea rezultatul unei infecții primare cu E. coli la un alt loc. Bacteremia cu E. coli dobândită în comunitate este cel mai frecvent rezultatul infecțiilor tractului urinar la adulții în vârstă, în timp ce pacienții spitalizați probabil dezvoltă bacteriemie ca urmare a infecțiilor tractului respirator inferior.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Simptomele infecției tractului urinar cu E. Coli:

  • disconfort și durere la urinare
  • nevoia frecventă de a merge la toaletă
  • urină tulbure sau cu sânge
  • febră și frisoane
  • durere în zona pelviană la femei și durere în zona rectală la bărbați
  • durere de mijloc, dureri abdominale și dureri în zona șoldurilor

Infecțiile urinare cauzate de E. coli nu sunt de regulă grave, însă dacă nu sunt tratate la timp și bacteria ajunge la rinichi, lucrurile se complică. O infecție cu E. coli la nivelul rinichilor poate duce chiar la deces, așa că trebuie să tratezi cu seriozitate o asemenea infecție. Medicul este singurul în măsură să îți prescrie tratamentul corespunzător.

6. Boli extraintestinale provocate de E.coli

  • Bacteriemie și sepsis: E. coli poate pătrunde în sânge, provocând bacteriemie, care poate evolua spre sepsis, o afecțiune care pune viața în pericol.
  • Meningită: La nou-născuți, E. coli este o cauză majoră a meningitei, care poate duce la deficite neurologice sau deces.
  • Pneumonie și alte infecții: E. coli poate provoca pneumonie, mai ales la pacienții internați, precum și peritonită.
  • Infectarea cu bacteria E. coli se poate face fie prin consumul de alimente sau de apă contaminată, fie prin contactul direct cu o persoană infectată cu Escerichia coli ori cu animale infestate.

7. Cum se diagnostichează infecția cu E. coli

Simptomele descrise trezesc suspiciunea medicului cu privire la infecția cauzată de E. coli. Analiza materiilor fecale, dar și sumarul de urină confirmă prezența bacteriei E. coli în intestine.

Cum se tratează infecția cu E. coli

Infecția cu E. coli dispare, de regulă, de la sine. Regimul alimentar și hidratarea corespunzătoare facilitează vindecarea. Dacă ai de-a face cu o infecție mai agresivă, ia legătura cu medicul tău, care îți va prescrie un tratament. Dacă observi sânge în scaun, nu lua medicamente pentru tratarea diareei sau antibiotice, întrucât acestea pot încetini procesul de digestie, iar organismul tău are mai mult timp pentru a absorbi substanțele toxice cauzate de E. coli.

a. Când e cazul să apelezi la medic 

  • când suferi de diaree mai mult de 2-3 zile
  • ai febră asociată cu diaree
  • ai dureri abdominale puternice
  • observi sânge în materiile fecale
  • te confrunți cu vărsături persistente
  • ai simptome de deshidratare puternică

9. Cum poți preveni infecțiile intestinale cauzate de E. coli

Ca să previi îmbolnăvirea,ține cont de aceste recomandări: 

  • Spală-te regulat cu săpun și apă, mai ales după folosirea toaletei, înainte de a găti sau de a mânca, cât și după contactul cu animalele.
  • Gătește carnea, în special cea tocată, la minimum 71°C.
  • Spală fructele și legumele sub un jet de apă.
  • Evită lactatele și sucurile nepasteurizate.
  • Poți preveni contaminarea încrucișată prin separarea cărnii crude de alimentele gata de consum.
  • Bea apă îmbuteliată sau tratată în zone cu risc și evită apa din lacuri sau râuri.

10. La ce complicații poate să ducă infecția cu E.coli

  • Sindrom hemolitic-uremic (SHU): O complicație gravă a infecției cu EHEC/STEC, în special E. coli O157:H7, caracterizată prin anemie, trombocitopenie și insuficiență renală. Afectează mai ales copiii sub 5 ani și vârstnicii, cu o rată de mortalitate de circa 4% la copii și un risc de 5% pentru boli renale cronice.
  • Purpura trombotică trombocitopenică (PTT): O complicație rară, similară SHU, cu anemie, trombocitopenie, febră și disfuncție renală.
  • Sechele pe termen lung: Infecțiile pot duce la sindromul intestinului iritabil, diaree cronică sau deficite neurologice rare.

11. Factori de risc infecție E.coli

E. coli afectează pe oricine este expus la această bacterie. La unele persoane, însă, se manifestă mai agresiv.  Iată care sunt factorii de risc în cazul infectării cu bacteria E. Coli:

  • Vârsta - copiii și vârstnicii au un risc mai mare să dezvolte complicații severe din cauza infecției intestinale cu E. coli.
  • Sistemul imunitar slăbit - persoanele care suferă de boli precum cancerul și au deja sistemul imunitar slăbit au și ele un risc sporit de a se îmbolnăvi din cauza bacteriei E. coli.
  • Perioada anului - pe timpul verii, îmbolnăvirile din cauza acestei bacterii sunt mai numeroase.

12. Rezistența la tratamentul E.coli

Rezistenţa la nivele ridicate este de obicei pentru un spectru larg de peniciline şi trimetoprim şi este scăzută pentru a treia generaţie de cefalosporine şi nitrofurantoin. Rezistenţa în curs de dezvoltare la fluorochinolone şi producţia de beta-lactamaze cu spectru extins multi medicament rezistente (ESBL) de către tulpinile de E. coli a provocat în ultimul deceniu îngrijorare crescândă din cauza opţiunilor terapeutice limitate în cazul în care apar infecţii cu aceste tulpini.

Unul dintre factorii predominanţi de risc de răspândire a bacteriilor rezistente la antibiotice şi apariţia genelor de rezistenţă este presiunea de selecţie prin (supra-) utilizarea de antibiotice la om, animale, în nutriţie şi agricultură. S-a estimat că anual consumul total de antibiotice la nivel mondial se situează între 100.000 - 200.000 de tone.

Bolile cronice (diabet, boală renală cronică) prin alterarea imunităţii se complică adesea din cauza infecţiilor de tract urinar cu E. coli, iar aceasta prin mecanism de feedback agravează boala cronică.

Multirezistenţa E. coli uropatogene la antibiotice a fost frecventă la pacienţii selectaţi cu boli cronice: diabet zaharat şi boala renală cronică, predominând în afecţiunea renală cu evoluţie îndelungată.

În infecţiile urinare cu E. coli la pacienţii alergici recomandarea antibioticului se face în funcţie de sensibilitatea germenului după antibiogramă, de antecedentele personale la reacţiile adverse de hipersensibilitate la antibiotice şi testele pentru evaluarea alergiei la medicamente.

13. Care sunt cele mai eficiente antibiotice naturale?

1. Uleiul  de oregano

Uleiul de oregano este unul dintre cele mai puternice uleiuri esențiale antibacteriene, deoarece conține carvacrol și timol, doi compuși antibacterieni și antifungici. De fapt, cercetările arată că uleiul de oregano este eficient împotriva multor tulpini clinice de bacterii, inclusiv Escherichia coli (E. coli) și Pseudomonas aeruginosa.

Pentru a utiliza uleiul de oregano ca antibiotic natural, îl puteți amesteca cu apă sau ulei de cocos. Dozajul depinde de afecțiunea pe care o tratați, dar nu uitați să luați doar cantități foarte mici de aproximativ 1-2 picături. Asigurați-vă că utilizați ulei de 100% terapeutic și dacă luați medicamente, discutați cu medicul despre posibilele interacțiuni. De asemenea, rețineți că uleiul de oregano nu trebuie administrat mai mult de 14 zile consecutive.

2. Mierea 

O puteți consuma ca atare sau cu iaurt, un smoothie sau pe pâinea prăjită. Rețineți, totuși, că încălzirea acestuia îi poate modifica proprietățile terapeutice. 

3. Usturoiul

Compușii chimici din usturoi, inclusiv alicina, prezintă activitate antimicrobiană și acționează în vederea distrugerii agenților patogeni responsabili atât pentru infecțiile frecvente, cât și pentru cele rare. Usturoiul a fost folosit de secole pentru combaterea bolilor infecțioase, iar efectele sale antibacteriene au fost descrise pentru prima dată la mijlocul anilor 1800.

Proprietățile antimicrobiene ale usturoiului sunt cele mai puternice atunci când este crud, deci trebuie tocat sau zdrobit și lăsat să stea timp de aproximativ 10 minute înainte de a-l consuma, pentru a elibera enzimele care sunt transformate în alicină. Începeți prin a mânca aproximativ un cățel de usturoi în fiecare zi pentru a preveni infecțiile bacteriene. Puteți găsi, de asemenea, usturoi crud sub formă de pulbere, ulei, extract și tablete.

4. Ceapa

Ceapă - un aliment adăugat adesea în salate sau preparate gătite - conține flavonoizi puternici care au efecte antibiotice și, la fel ca usturoiul, conține compuși terapeutici de sulf numiți cisteină sulfoxizi.
Când utilizați ceapa pentru beneficiile lor medicinale, tăiați una și lăsați-o să stea timp de aproximativ 10 minute pentru a crește conținutul de fitonutrienți. Sotează ceapa feliată sau tocată cu ulei de cocos și amestecă-le cu usturoi crud pentru a ajuta la inhibarea agenților patogeni.

5. Echinacea

Echinacea este un puternic stimulator al sistemului imunitar care poate combate o serie de infecții, inclusiv cele cauzate de bacterii. În plus, atunci când echinacea este administrată de cum simptomele se dezvoltă, aceasta poate ajuta la reducerea duratei bolilor care sunt uneori tratate cu antibiotice.

Cercetările arată că administrarea a 10 miligrame de Echinacea pe kilogram de greutate corporală zilnic pentru o perioadă de 10 zile susține sistemul imunitar și ajută la combaterea infecțiilor.

6.  Probioticele

Administrarea zilnică de probiotice poate reduce bacteriile dăunătoare și rezistente și poate crește bacteriile bune din intestin. Cercetările arată că administrarea de probiotice poate ajuta la creșterea sistemului imunitar și sunt deosebit de importante după ce ați luat antibiotice și trebuie să vă completați bacteriile bune. Dovezile sugerează, de asemenea, că probioticele pot fi o strategie eficientă împotriva infecției cu E. coli. Acizii grași cu lanț scurt produși de bacteriile probiotice pot ajuta la inhibarea creșterii tulpinilor dăunătoare de E. coli.

În cazul diagnosticării unei infectii cu E.Coli,  consumați cantități mici de alimente ușoare, cu conținut scăzut de grăsimi, în funcție de modul în care vă simțiți. Încercați alimente precum biscuiții uscați, orezul fiert, bananele și supele clare de rădăcinoase și pui. Pentru a preveni deshidratarea, bea multe lichide, suficient pentru ca urina să fie galben-deschis sau limpede ca apa.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
World Health Organization - E. coli
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/e-coli
Centers for Disease Control and Prevention - E. coli (Escherichia coli)
https://www.cdc.gov/ecoli/index.html
National Library of Medicine - Escherichia Coli
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK564298/
1  Studiul „Overview of pathogenic Escherichia coli, with a focus on Shiga toxin-producing serotypes, global outbreaks (1982–2024) and food safety criteria”, Gut Pathogens volume 16, Article number: 57 (2024), autori: Meshari Ahmed Alhadlaq et al.
https://gutpathogens.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13099-024-00641-9


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0