Totul despre E. coli: cum se transmite, ce afectiuni provoaca si cum poate fi prevenita

Escherichia coli, prescurtată E. coli, este o bacterie care se regăsește în intestinul oamenilor și al animalelor. Majoritatea tipurilor de E. coli sunt inofensive, însă unele tipuri, sunt patogene, ceea ce înseamnă că pot provoca boli, fie diaree, fie boli în afara tractului intestinal. Tipurile de E. coli care pot provoca diaree pot fi transmise prin apă sau alimente contaminate, sau prin contactul cu animale sau persoane.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

E. coli constă dintr-un grup divers de bacterii. Tulpinile patogene de E. coli sunt clasificate în patotipuri. Șase patotipuri sunt asociate cu diaree și sunt denumite în mod colectiv E. coli diareeic.

E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC) - STEC poate fi denumită și E. coli producătoare de verocitotoxină (VTEC) sau E. coli enterohemoragică (EHEC). Acest patotip este cel mai des utiliazat în asociere cu focarele de origine alimentară.
E. coli enterotoxigenă (ETEC)
E. coli enteropatogenă (EPEC)
E. coli enteroagregativă (EAEC)
E. coli enteroinvaziv (EIEC)
E. coli cu aderență difuză (DAEC)

Etiologie E.coli

E. coli este cea mai frecventă bacterie gram-negativă din tractul gastrointestinal uman și nu are virulență în acest context. Cu toate acestea, atunci când se găsește în exteriorul tractului intestinal, E. coli poate provoca infecții ale tractului urinar (ITU), pneumonie, bacteriemie și peritonită, printre altele.

E. coli este o cauză majoră a infecțiilor nosocomiale, inclusiv infecțiile urinare asociate cateterului și pneumonia asociată ventilatorului (VAP). E. coli poate fi găsită și în sol, pe legume și în apă, precum și în carnea insuficient gătită. Tulpinile patogene provoacă boli intestinale la oameni atunci când sunt ingerate.

Tulpina de E. coli O104:H4, producătoare de toxină Shiga, care a provocat un focar mare în Europa în 2011, a fost denumită EHEC. Cel mai frecvent identificat STEC în America de Nord este E. coli O157:H7 (deseori prescurtat E. coli O157 sau chiar doar „O157”). Când auziți la știri despre focare de „E. coli”, de obicei se vorbește despre E. coli O157.

Unele tipuri de STEC cauzează frecvent boli severe, inclusiv diaree cu sânge și sindrom hemolitic uremic (HUS), care este un tip de insuficiență renală.

Infecția intestinală cu E.coli

Bolile intestinale cauzate de E. coli rezultă din ingestia bacteriilor și din capacitatea înnăscută a E. coli de a depăși apărarea gazdei. Aceste bacterii produc substanțe care sunt toxice (otrăvitoare) pentru celulele intestinale. Toxinele stimulează căptușeala peretelui intestinal, care apoi produce mai mult lichid și acest lucru provoacă diaree. Pacienții se pot infecta prin consumul de apă nepotabilă sau prin consumul de alimente care nu au fost pregătite corespunzător.

Simptomele infecției intestinale cu E. Coli:

crampe abdominale
diaree severă
sânge în scaun
gaze
pierderea apetitului
greață, vomă
oboseală
febră
sânge în urină
paloarea feței
deshidratare severă

Simptomele pot dura fie câteva zile, fie se pot întinde până la o săptămână.

Infecția tractului urinar cu E. Coli

Tractul urinar este cel mai frecvent loc extraintestinal al infecției cauzate de E. coli. Infecțiile tractului urinar cauzat de E. coli rezultă din bacteriile care urcă în uretră și sunt mai frecvente la femei decât la bărbați, având în vedere proximitatea uretrei. Pacienții spitalizați, în special cei cu ventilație mecanică, prezintă un risc crescut de a aspira conținut gastric. Bacteriemia cu E. coli este adesea rezultatul unei infecții primare cu E. coli la un alt loc. Bacteremia cu E. coli dobândită în comunitate este cel mai frecvent rezultatul infecțiilor tractului urinar la adulții în vârstă, în timp ce pacienții spitalizați probabil dezvoltă bacteriemie ca urmare a infecțiilor tractului respirator inferior.

Recomandările experților DOC

Simptomele infecției tractului urinar cu E. Coli:

disconfort și durere la urinare
nevoia frecventă de a merge la toaletă
urină tulbure sau cu sânge
febră și frisoane
durere în zona pelviană la femei și durere în zona rectală la bărbați
durere de mijloc, dureri abdominale și dureri în zona șoldurilor

Infecțiile urinare cauzate de E. coli nu sunt de regulă grave, însă dacă nu sunt tratate la timp și bacteria ajunge la rinichi, lucrurile se complică. O infecție cu E. coli la nivelul rinichilor poate duce chiar la deces, așa că trebuie să tratezi cu seriozitate o asemenea infecție. Medicul este singurul în măsură să îți prescrie tratamentul corespunzător.

Care sunt cauzele infecției E. coli

Infectarea cu bacteria E. coli se poate face fie prin consumul de alimente sau de apă contaminată, fie prin contactul direct cu o persoană infectată cu Escerichia coli ori cu animale infestate.

E. coli și mâncarea

Fie că mâncarea este preparată acasă sau la restaurant, pregătirea și gătirea acesteia într-un mod necorespunzător poate determina contaminarea cu bacteria E. coli. Iată care sunt cele mai comune cauze ale apariției E. coli în alimente:

nu te speli pe mâini înainte de a pregăti mâncarea ori de a o consuma
folosirea unor ustensile contaminate nespălate corespunzător
consumul de produse lactate sau preparate care conțin maioneză după ce au stat prea mult la temperaturi ridicate
consumul unor alimente care nu au fost gătite suficient (exemplu: carnea de pui negătită corespunzător)
consumul fructelor de mare crude
consumul de lapte nepasteurizat
consumul alimentelor crude nespălate suficient

E. coli și apa

Nerespectarea regulilor de igienă poate determina contaminarea apei cu materii fecale de origine animală sau umană. Te poți infecta cu E. coli atât prin consumul apei contaminate, cât și prin îmbăierea într-o asemenea apă.

Infestarea prin contact direct

Bacteria E. coli poate fi luată de la o persoană deja infectată, care nu se spală pe mâini după ce folosește toaleta.

Cum se diagnostichează infecția cu E. coli

Simptomele descrise trezesc suspiciunea medicului cu privire la infecția cauzată de E. coli. Analiza materiilor fecale, dar și sumarul de urină confirmă prezența bacteriei E. coli în intestine.

Cum se tratează infecția cu E. coli

Infecția cu E. coli dispare, de regulă, de la sine. Regimul alimentar și hidratarea corespunzătoare facilitează vindecarea. Dacă ai de-a face cu o infecție mai agresivă, ia legătura cu medicul tău, care îți va prescrie un tratament. Dacă observi sânge în scaun, nu lua medicamente pentru tratarea diareei sau antibiotice, întrucât acestea pot încetini procesul de digestie, iar organismul tău are mai mult timp pentru a absorbi substanțele toxice cauzate de E. coli.

Când e cazul să apelezi la medic

când suferi de diaree mai mult de 2-3 zile
ai febră asociată cu diaree
ai dureri abdominale puternice
observi sânge în materiile fecale
te confrunți cu vărsături persistente
ai simptome de deshidratare puternică

Cum poți preveni infecțiile intestinale cauzate de E. coli

gătește carnea la cel puțin 70 de grade Celsius
spală-ți des mâinile, neapărat cu săpun și apă înainte de a găti
spală instrumentele pe care le folosești la gătit
consumă numai produse lactate pasteurizate
consumă numai apă potabilă, provenită din surse de încredere

Factori de risc infecție E.coli

E. coli afectează pe oricine este expus la această bacterie. La unele persoane, însă, se manifestă mai agresiv. Iată care sunt factorii de risc în cazul infectării cu bacteria E. Coli:

Vârsta - copiii și vârstnicii au un risc mai mare să dezvolte complicații severe din cauza infecției intestinale cu E. coli.
Sistemul imunitar slăbit - persoanele care suferă de boli precum cancerul și au deja sistemul imunitar slăbit au și ele un risc sporit de a se îmbolnăvi din cauza bacteriei E. coli.
Perioada anului - pe timpul verii, îmbolnăvirile din cauza acestei bacterii sunt mai numeroase.

Rezistența la tratamentul E.coli

Rezistenţa la nivele ridicate este de obicei pentru un spectru larg de peniciline şi trimetoprim şi este scăzută pentru a treia generaţie de cefalosporine şi nitrofurantoin. Rezistenţa în curs de dezvoltare la fluorochinolone şi producţia de beta-lactamaze cu spectru extins multi medicament rezistente (ESBL) de către tulpinile de E. coli a provocat în ultimul deceniu îngrijorare crescândă din cauza opţiunilor terapeutice limitate în cazul în care apar infecţii cu aceste tulpini.

Unul dintre factorii predominanţi de risc de răspândire a bacteriilor rezistente la antibiotice şi apariţia genelor de rezistenţă este presiunea de selecţie prin (supra-) utilizarea de antibiotice la om, animale, în nutriţie şi agricultură. S-a estimat că anual consumul total de antibiotice la nivel mondial se situează între 100.000 - 200.000 de tone.

Bolile cronice (diabet, boală renală cronică) prin alterarea imunităţii se complică adesea din cauza infecţiilor de tract urinar cu E. coli, iar aceasta prin mecanism de feedback agravează boala cronică.

Multirezistenţa E. coli uropatogene la antibiotice a fost frecventă la pacienţii selectaţi cu boli cronice: diabet zaharat şi boala renală cronică, predominând în afecţiunea renală cu evoluţie îndelungată.

În infecţiile urinare cu E. coli la pacienţii alergici recomandarea antibioticului se face în funcţie de sensibilitatea germenului după antibiogramă, de antecedentele personale la reacţiile adverse de hipersensibilitate la antibiotice şi testele pentru evaluarea alergiei la medicamente.

Care sunt cele mai eficiente antibiotice naturale?

1. Uleiul de oregano

Uleiul de oregano este unul dintre cele mai puternice uleiuri esențiale antibacteriene, deoarece conține carvacrol și timol, doi compuși antibacterieni și antifungici. De fapt, cercetările arată că uleiul de oregano este eficient împotriva multor tulpini clinice de bacterii, inclusiv Escherichia coli (E. coli) și Pseudomonas aeruginosa.

Pentru a utiliza uleiul de oregano ca antibiotic natural, îl puteți amesteca cu apă sau ulei de cocos. Dozajul depinde de afecțiunea pe care o tratați, dar nu uitați să luați doar cantități foarte mici de aproximativ 1-2 picături. Asigurați-vă că utilizați ulei de 100% terapeutic și dacă luați medicamente, discutați cu medicul despre posibilele interacțiuni. De asemenea, rețineți că uleiul de oregano nu trebuie administrat mai mult de 14 zile consecutive.

2. Mierea

O puteți consuma ca atare sau cu iaurt, un smoothie sau pe pâinea prăjită. Rețineți, totuși, că încălzirea acestuia îi poate modifica proprietățile terapeutice.

3. Usturoiul

Compușii chimici din usturoi, inclusiv alicina, prezintă activitate antimicrobiană și acționează în vederea distrugerii agenților patogeni responsabili atât pentru infecțiile frecvente, cât și pentru cele rare. Usturoiul a fost folosit de secole pentru combaterea bolilor infecțioase, iar efectele sale antibacteriene au fost descrise pentru prima dată la mijlocul anilor 1800.

Proprietățile antimicrobiene ale usturoiului sunt cele mai puternice atunci când este crud, deci trebuie tocat sau zdrobit și lăsat să stea timp de aproximativ 10 minute înainte de a-l consuma, pentru a elibera enzimele care sunt transformate în alicină. Începeți prin a mânca aproximativ un cățel de usturoi în fiecare zi pentru a preveni infecțiile bacteriene. Puteți găsi, de asemenea, usturoi crud sub formă de pulbere, ulei, extract și tablete.

4. Ceapa

Ceapă - un aliment adăugat adesea în salate sau preparate gătite - conține flavonoizi puternici care au efecte antibiotice și, la fel ca usturoiul, conține compuși terapeutici de sulf numiți cisteină sulfoxizi.
Când utilizați ceapa pentru beneficiile lor medicinale, tăiați una și lăsați-o să stea timp de aproximativ 10 minute pentru a crește conținutul de fitonutrienți. Sotează ceapa feliată sau tocată cu ulei de cocos și amestecă-le cu usturoi crud pentru a ajuta la inhibarea agenților patogeni.

5. Echinacea

Echinacea este un puternic stimulator al sistemului imunitar care poate combate o serie de infecții, inclusiv cele cauzate de bacterii. În plus, atunci când echinacea este administrată de cum simptomele se dezvoltă, aceasta poate ajuta la reducerea duratei bolilor care sunt uneori tratate cu antibiotice.

Cercetările arată că administrarea a 10 miligrame de Echinacea pe kilogram de greutate corporală zilnic pentru o perioadă de 10 zile susține sistemul imunitar și ajută la combaterea infecțiilor.

6. Probioticele

Administrarea zilnică de probiotice poate reduce bacteriile dăunătoare și rezistente și poate crește bacteriile bune din intestin. Cercetările arată că administrarea de probiotice poate ajuta la creșterea sistemului imunitar și sunt deosebit de importante după ce ați luat antibiotice și trebuie să vă completați bacteriile bune. Dovezile sugerează, de asemenea, că probioticele pot fi o strategie eficientă împotriva infecției cu E. coli. Acizii grași cu lanț scurt produși de bacteriile probiotice pot ajuta la inhibarea creșterii tulpinilor dăunătoare de E. coli.

În cazul diagnosticării unei infectii cu E.Coli, consumați cantități mici de alimente ușoare, cu conținut scăzut de grăsimi, în funcție de modul în care vă simțiți. Încercați alimente precum biscuiții uscați, orezul fiert, bananele și supele clare de rădăcinoase și pui. Pentru a preveni deshidratarea, bea multe lichide, suficient pentru ca urina să fie galben-deschis sau limpede ca apa.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
World Health Organization - E. coli
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/e-coli
Centers for Disease Control and Prevention - E. coli (Escherichia coli)
https://www.cdc.gov/ecoli/index.html
National Library of Medicine - Escherichia Coli
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK564298/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI