Migrena episodică și migrena cronică
1. Cauze pentru migrena episodică și migrena cronică
2. Trecerea de la migrena episodică la migrena cronică
3. Tratament pentru migrena acută și episodică
4. Tratamentul de prevenire (profilactic), esențial în migrena cronică
5. Diferențele între migrena episodică și migrena cronică
Cauze pentru migrena episodică și migrena cronică
Migrenele (atât episodice, cât și cronice) au la bază mecanisme neurologice complexe. Cauza exactă a migrenei nu este pe deplin înțeleasă, însă se crede că implică modificări temporare în activitatea creierului și a sistemului nervos, precum și dezechilibre chimice. De exemplu, cercetările sugerează implicarea sistemului trigemen (o rețea de nervi ce inervează fața și capul) ca sursă principală a durerii migrenoase. În timpul unui atac, nervul trigemen poate deveni hipersensibil din cauza unor reacții chimice complexe, generând inflamație și semnale dureroase în creier.
Alte teorii indică fluctuații ale fluxului sangvin cerebral (dilatarea sau constricția vaselor), probleme de transmitere a impulsurilor electrice între neuroni și modificări în nivelurile unor neurotransmițători precum serotonina. Există și o componentă genetică importantă: persoanele cu antecedente familiale de migrenă au un risc mult mai mare de a dezvolta această afecțiune. Studiile pe gemeni au arătat că factorii genetici pot explica aproximativ 50% din riscul de migrenă. Astfel, dacă un părinte sau bunic suferă de migrene, probabilitatea ca urmașii să aibă migrenă crește semnificativ.
Deși predispoziția există, crizele migrenoase sunt adesea provocate de anumiți factori declanșatori din mediu sau stilul de viață:
- Stressul sau anxietatea – perioadele tensionate pot precipita un episod migrenos.
- Modificări hormonale la femei – de exemplu, migrenele pot apărea înainte sau în timpul menstruației, ori în preajma menopauzei, pe fondul variațiilor de estrogen.
- Alimentația și deshidratarea – foamea prelungită sau deshidratarea pot declanșa migrene; anumite alimente (brânzeturi maturate, vin roșu, ciocolată, mezeluri procesate) și aditivi alimentari pot fi de asemenea triggeri în unele cazuri.
- Factori senzoriali – lumina puternică sau intermitentă, zgomotele intense ori anumite mirosuri puternice pot iniția o criză de migrenă la persoanele sensibile.
- Tulburări de somn – fie somnul insuficient, fie excesul de somn pot perturba ritmul organismului, facilitând apariția migrenelor.
- Consumul de cofeină sau întreruperea bruscă a acesteia – prea multă cafeină (sau, paradoxal, reducerea bruscă a consumului la persoane obișnuite cu doze mari) poate declanșa dureri de cap migrenoase.
- Vremea și presiunea atmosferică – unele persoane observă legături între schimbările meteo (fronturi atmosferice, variații de presiune) și debutul unei migrene.
Este important de menționat și abuzul de medicamente analgezice folosite pentru dureri de cap: utilizarea excesivă a calmantelor (antiinflamatoare nesteroidiene, triptani) poate cauza așa-numita „cefalee de suprasolicitare medicamentoasă” sau „cefalee de rebound”. Acest tip de cefalee apare atunci când analgezicele sunt luate prea frecvent și, în loc să ajute, ajung să întrețină un cerc vicios al durerii.
Trecerea de la migrena episodică la migrena cronică
Migrena cronică nu apare de obicei de la început ca atare, ci evoluează din migrena episodică la o parte dintre pacienți, pe parcursul timpului. Doar o minoritate dintre persoanele cu migrenă episodică ajung să dezvolte migrenă cronică – aproximativ 2–3% pe an, conform studiilor. Transformarea migrenei episodice în formă cronică este un proces complex, încă studiat de oamenii de știință, dar s-au identificat factori de risc care cresc riscul de cronicizare:
- Frecvența ridicată a atacurilor
- Abuzul de medicamente
- Evenimente stresante majore
- Obezitatea
- Sexul feminin
- Statutul socioeconomic scăzut
Simptome migrenă episodică și migrenă cronică
Indiferent dacă o migrenă este episodică sau cronică, manifestările de bază sunt similare – principala diferență constă în cât de des apar simptomele și cât durează episoadele. Simptomele caracteristice care pot apărea în timpul unui atac migrenos includ:
- Durere de cap intensă
- Greață și vărsături
- Sensibilitate la lumină și sunet
- Aura (simptome neurologice)
- Alte simptome asociate: în unele cazuri apar și transpirații, amețeală, sensibilitate la mirosuri
În migrena episodică, simptomele de mai sus apar în crize separate, de obicei cu o durată de 4 până la 72 de ore pentru fiecare episod (netratat), urmate de intervale fără simptome în care persoana își revine la starea normală.
În migrena cronică, episoadele migrenoase au devenit atât de frecvente încât simptomele pot apărea aproape zilnic. Criteriul de diagnostic implică minimum 15 zile cu dureri de cap pe lună (timp de cel puțin 3 luni), dintre care cel puțin 8 zile prezintă caracteristicile migrenei (durere severă + simptome asociate menționate).
Nu există încă un remediu definitiv pentru migrenă, însă există numeroase opțiuni de tratament care vizează atât ameliorarea simptomelor în timpul atacurilor (tratament acut), cât și reducerea frecvenței migrenelor (tratament preventiv sau profilactic). Managementul migrenei trebuie întotdeauna personalizat, în funcție de tipul migrenei (episodică vs. cronică), severitatea și preferințele pacientului. În general, multe tratamente sunt valabile în ambele forme, diferența constând în intensitatea și combinația abordărilor în migrena cronică, care necesită adesea o strategie mai complexă.
Tratament pentru migrena acută și episodică
Scopul tratamentului este de a opri sau reduce o criză migrenoasă odată ce a început. Se recomandă administrarea medicamentelor cât mai devreme, imediat ce pacientul simte că migrena se instalează, pentru eficacitate maximă.
Analgezice și antiinflamatoare
Medicamente disponibile fără rețetă, precum ibuprofen, acid acetilsalicilic sau paracetamol, pot reduce durerea în migrenele ușoare sau moderate. Uneori se folosesc combinații care includ cafeină (asocierea de acid acetilsalicilic + paracetamol + cafeină). Important de reținut: administrarea acestor medicamente trebuie limitată (de exemplu, maxim 10 zile pe lună pentru antiinflamatoare), altfel există riscul apariției cefaleei de tip rebound menționate anterior.
Triptani
Sunt medicamente specifice pentru migrenă (exemple: sumatriptan, rizatriptan, zolmitriptan), disponibile adesea pe bază de rețetă. Triptanii acționează prin constricția vaselor de sânge și blocarea semnalelor dureroase. Ei pot ameliora sau opri o criză moderată-severă de migrenă, mai ales dacă sunt luați la debutul simptomelor. Totuși, utilizarea lor trebuie limitată la maxim 9-10 zile pe lună; altfel, pot contribui la cefaleea de suprasolicitare medicamentoasă.
Medicație anti greață
În timpul migrenelor severe, mai ales când apar greață și vărsături, medicamentele antiemetice pot fi de ajutor. Metoclopramidul sau ondansetronul sunt exemple de medicamente care reduc greața și previn vărsăturile în migrenă. Acestea se pot administra singure sau în combinație cu analgezice/triptani, pentru confortul pacientului.
Alte opțiuni pentru atacurile grave
Dacă durerea nu cedează la cele de mai sus, medicul poate recomanda în situații speciale medicamente mai puternice. De exemplu, dihidroergotamina (derivat de ergot) poate fi utilizată uneori în spitale pentru status migrenos (migrenă prelungită peste 72 ore). De asemenea, în urgență, se pot administra fluide intravenos (pentru hidratare) și combinații de analgezice + antiemetice injectabile. Important: Opioidele (precum codeina, tramadolul) nu sunt recomandate de rutină în migrenă, deoarece pot agrava pe termen lung problema și dau dependență; ele se folosesc extrem de rar, doar dacă alte soluții au eșuat, sub strictă supraveghere medicală.
Tratamentul de prevenire (profilactic), esențial în migrena cronică
Acest tratament este necesar mai ales în migrena cronică, dar și în cazurile de migrenă episodică frecventă sau severă.
Modificări ale stilului de viață
Primul pas în prevenție îl reprezintă identificarea și evitarea pe cât posibil a triggerilor personali ai migrenei. Ținerea unui jurnal al migrenei poate fi utilă – pacientul notează zilnic ce alimente consumă, câte ore doarme, nivelul de stres, activitățile etc., pentru a descoperi tipare înaintea crizelor.
Pe baza acestor observații, se pot face ajustări: menținerea unui program de somn regulat, alimentație echilibrată (fără mese sărite), hidratare optimă, tehnici de gestionare a stresului (yoga, mindfulness, terapie), evitarea consumului excesiv de cafeină și renunțarea la fumat. Un stil de viață sănătos, cu exerciții fizice moderate și rutină zilnică ordonată, poate reduce semnificativ frecvența migrenelor la unele persoane
Medicație preventivă (zilnică)
Mai multe clase de medicamente, administrate zilnic în doze profilactice, s-au dovedit eficiente în reducerea apariției migrenelor:
- Beta-blocante (ex. propranolol, metoprolol)
- Medicamente antiepileptice (ex. topiramat, acid valproic)
- Antidepresive triciclice sau alte antidepresive (ex. amitriptilină, venlafaxină)
- Antagoniști ai receptorilor CGRP / anticorpi monoclonali anti-CGRP
- Injecțiile cu onabotulinum toxin A
Terapii neuromodulatorii
Tehnologia medicală a introdus dispozitive care pot modula activitatea sistemului nervos pentru a preveni sau trata migrenele. Două exemple sunt stimularea magnetică transcraniană (TMS) și stimularea nervului vag (VNS) non-invazivă.
Biofeedback și terapie cognitiv-comportamentală
Biofeedback-ul este o tehnică prin care pacientul învață să conștientizeze și să controleze anumite răspunsuri fiziologice (tensiunea musculară, ritmul cardiac etc.) cu ajutorul unor senzori și al antrenamentului sub îndrumarea unui specialist. În migrenă, biofeedback-ul – în special antrenamentul pentru relaxarea mușchilor capului/gâtului și reducerea stresului – s-a dovedit util în scăderea frecvenței crizelor.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC), o formă de consiliere psihologică, ajută pacienții să gestioneze mai bine stresul, anxietatea și să modifice tiparele de gândire negativă legate de durere. Prin TCC, persoanele cu migrenă pot dobândi strategii de coping, ceea ce duce la perceperea durerii ca fiind mai puțin copleșitoare și poate reduce impactul migrenei asupra vieții lor.
Diferențele între migrena episodică și migrena cronică
- Frecvența: Migrena episodică se referă la cazurile în care pacientul are mai puțin de 15 zile de durere de cap pe lună.
- Prevalența în populație: Migrena episodică este mult mai comună decât forma cronică. Per total, migrena (în toate formele) afectează circa 12–15% din populația generală, în timp ce migrena cronică afectează aproximativ 1–2% din oameni.
- Severitatea impactului și dizabilitatea: Deși fiecare atac migrenos (ca intensitate a durerii) poate fi la fel de sever atât în forma episodică, cât și în cea cronică, impactul cumulat al migrenei cronice este mult mai mare.
- Tipul de tratament necesar: În linii mari, tratamentele acute folosite pentru a opri un atac sunt similare în ambele forme. Diferența majoră constă în nevoia de tratament preventiv: un pacient cu migrenă episodică rară s-ar putea descurca doar cu medicamente la nevoie și modificări minore ale stilului de viață, pe când un pacient cu migrenă cronică aproape sigur va avea nevoie de o schemă profilactică zilnică și de o abordare terapeutică multimodală.
- Evoluția în timp: Migrena episodică poate rămâne stabilă ani la rând, cu frecvență relativ constantă a crizelor, sau dimpotrivă poate progresa spre forma cronică la unii pacienți (fenomenul de transformare). Progresa este însă nereversibilă? Din fericire, nu neapărat – migrena cronică poate reveni la forma episodică dacă factorii agravanți sunt eliminați și cu tratament adecvat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Chronic Migraine
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9638-chronic-migraine
Neurology Live - The Difference Between Episodic and Chronic Migraine
https://www.neurologylive.com/view/the-difference-between-episodic-and-chronic-migraine
Springer Nature Link - Practical Insights on the Identification and Management of Patients with Chronic Migraine
https://link.springer.com/article/10.1007/s40122-022-00387-9
Studiul „Practical Insights on the Identification and Management of Patients with Chronic Migraine”, apărut în Pain Ther 11, 447–457 (2022). https://doi.org/10.1007/s40122-022-00387-9, autori: Blumenfeld, A., Dueland, A.N., Evers, S. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
