Migrenele, o afectiune frecventa in intreaga lume
Migrenele, o afectiune frecventa in intreaga lume
Migrenele, o afectiune frecventa in intreaga lume
Potrivit statisticilor, migrenele afectează mai mult de 10% din populația lumii, în special persoanele tinere și de vârsta a doua - între 20 și 50 de ani. Migrena este una dintre cauzele de dizabilitate, împiedicând persoanele afectate să funcționeze normal în activitățile de zi cu zi.
Migrena este caracterizată de o durere de cap severă, care poate fi precedată sau chiar acompaniată de tulburări de vedere, furnicături resimțite la nivelul brațelor și picioarelor, greață, vomă, precum și sensibilitate la lumină și zgomot. Un episod de migrenă poate dura câteva ore, dar poate persista chiar și până la 72 de ore, în cazurile agresive.
Ce declanșează migrenele?
Cauzele exacte ale migrenelor nu sunt pe deplin înțelese, însă se crede că implică o combinație de factori genetici, neurologici și de mediu. Migrenele tind să apară în familii, sugerând o componentă genetică. Dezechilibrele în nivelurile de serotonină și alte substanțe chimice din creier pot juca un rol, iar inflamația și modificările vaselor de sânge din creier pot contribui, de asemenea, la apariția migrenelor.
Factorii de risc pentru apariția migrenelor sunt:
- Istoricul familial
- Alergiile
- Lumina puternică
- Mirosurile puternice
- Stresul puternic
- Anumite alimente: brânzeturi, ciocolată, ceai negru, carne ultra procesată, cafea, citrice
- Consumul excesiv de alcool
- Menstruația
- Lipsa somnului
- Depresia
- Foamea
- Fumatul, chiar și cel pasiv
- Deshidratarea
- Anumite medicamente precum cele pentru tratarea dereglărilor hormonale
Evitarea factorilor declanșatori poate preveni migrenele, însă nu este obligatoriu. O migrenă poate apărea subit, fără să te expui vreunui risc.
Simptomele de migrenă
Simptomele generale de migrenă sunt:
- dureri de cap moderate sau chiar severe, de regulă amplasate pe o anumită parte a capului
- durerea este, de cele mai multe ori, pulsantă
- durerea se accentuează în timpul efortului fizic
- sensibilitate la lumina puternică
- sensibilitate la mirosuri puternice
- transpirații, dureri de cap și diaree
Simptome de migrenă la copii
Durerea de cap este de obicei bilaterală (pe ambele părți ale capului) și mai puțin intensă decât la adulți. Copiii mai mici pot descrie durerea ca fiind în întreg capul.
Atacurile de migrenă la copii sunt, în general, mai scurte decât în cazul adulților.
Greața și vărsăturile sunt frecvente, precum și oboseala.
Copiii pot fi mai iritabili și mai neliniștiți în timpul unui atac de migrenă.
Simptomele de migrenă la copii pot include și dureri abdominale.
Simptome de migrenă la adulți
Durerea de cap este de obicei unilaterală (pe o singură parte a capului), pulsatorie și de intensitate moderată spre severă.
Atacurile de migrenă la adulți durează de la 4 la 72 de ore.
Greața și vărsăturile sunt adesea prezente și pot afecta sever funcționarea zilnică.
Fotofobia (sensibilitate la lumină) și fonofobia (sensibilitate la sunet) sunt foarte comune.
Aproximativ o treime dintre adulții cu migrenă au aură, care poate include tulburări vizuale (lumină sclipitoare, linii în zigzag), tulburări senzoriale (furnicături) și dificultăți de vorbire.
Tipuri de migrene
Există două tipuri de migrene: migrenele cu aură și migrenele fără aură. Migrenele cu aura sunt mult mai rare și se diferențiază prin tulburările de vedere (vedere dublată, vedere în ceață, puncte colorate în câmpul vizual ori puncte negre, care îngreunează vederea) precum și prin pierderile de echilibru sau chiar leșin.
Cum se diagnostichează migrenele?
Diagnosticul migrenelor implică o evaluare detaliată și sistematică a simptomelor și istoricului medical al pacientului. Acesta va fi întrebat despre caracteristicile durerii de cap (localizare, intensitate, tip de durere - pulsatorie, presantă etc.). Medicul va întreba cât durează un atac de migrenă și cât de des apar atacurile. E bine ca pacientul să descrie cât mai precis simptomele asociate durerii de cap, cum ar fi greața, vărsăturile, sensibilitatea la lumină și sunet, aura (dacă este prezentă).
Medicul va efectua și un examen fizic general pentru a exclude alte cauze potențiale ale durerii de cap. O evaluare neurologică poate fi făcută pentru a verifica funcția nervilor și a exclude alte afecțiuni neurologice. Pacientul poate fi rugat să țină un jurnal al durerilor de cap, înregistrând detalii despre fiecare atac de migrenă, inclusiv momentul apariției, durata, simptomele asociate și factorii declanșatori. Acest lucru ajută la identificarea unui tipar și la diagnosticare.
Migrenele sunt diagnosticate pe baza criteriilor stabilite de Societatea Internațională de Cefalee (International Headache Society). Criteriile includ cel puțin cinci atacuri care îndeplinesc mai multe caracteristici. Au durata de 4-72 ore (netratate sau tratate fără succes), au cel puțin două dintre următoarele caracteristici: localizare unilaterală, caracter pulsatoriu, intensitate moderată spre severă, agravare prin activitate fizică de rutină, iar în timpul atacului, cel puțin unul dintre următoarele: greață și/sau vărsături, fotofobie și fonofobie.
De obicei, nu sunt necesare investigații imagistice (CT sau RMN), dar pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze de cefalee - tumori cerebrale, anevrisme - dacă există simptome atipice sau semnale de alarmă.
Cum tratezi migrena?
Fiecare pacient răspunde în mod diferit la tratament, așa că va fi nevoie să încerci, împreună cu medicul tău, mai multe variante până când o găsiți împreună pe cea care funcționează.
Stil de viață
Specialiștii susțin că schimbarea stilului de viață este de ajutor pentru persoanele care suferă de migrenă. Foarte importantă este odihna suficientă, încercarea de reducere a nivelului de stres, consum mai mare de apă și activitate fizică regulată (mersul pe jos și înotul pot fi foarte utile).
Suplimente nutritive
Deficiența de magneziu este asociată cu migrenele, deci suplimentarea cu magneziu poate reduce frecvența și severitatea atacurilor, iar suplimentarea cu riboflavină (vitamina B2) poate reduce numărul de episoade.
Tehnici de relaxare
Se pare că practicarea regulată a posturilor de yoga poate reduce frecvența și severitatea migrenelor prin relaxare și reducerea stresului. Exercițiile de respirație profundă pot ajuta și acestea la relaxare și la reducerea intensității durerii de cap. Inhalarea uleiului esențial de lavandă poate ajuta la reducerea durerii de migrenă, iar aplicarea uleiului de mentă diluat pe frunte și tâmple poate reduce simptomele migrenei.
Medicamente
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, eficiente sunt medicamentele antiinflamatoare, pe bază de ibuprofen, cele pe bază de acetaminofen, precum și analgezicele precum aspirina. Dacă suferi de migrene, nu aștepta niciodată să îți treacă durerea, ci ia medicamente imediat ce aceasta se instalează, pentru un efect cât mai rapid. Pentru eliminarea senzației de greață, dar și pentru prevenirea vărsăturilor, se pot lua medicamente antiemetice. Antidepresivele apar de asemenea pe lista medicamentelor pentru tratarea migrenelor puternice, însă acestea se iau numai la recomandarea medicului.
În funcție de severitatea durerilor, dar și de reacția la tratament, medicul poate face diverse scheme de tratament, combinând substanțe diferite pentru a obține efectul dorit. După ce se termină episodul de migrenă, pot persista totuși câteva simptome precum senzația de inflamație în partea capului în care au fost resimțite durerile. În ceea ce privește simptomele psihice, unii oameni resimt euforie și o stare de bine odată cu dispariția migrenei, în timp ce alții se simt secați de puteri și au gânduri depresive.
Ce complicații are migrena?
Migrenele pot duce la diverse complicații care afectează semnificativ calitatea vieții. Se poate ajunge la migrenă cronică, adică episoade care apar în cel puțin 15 zile pe lună, timp de mai mult de trei luni. Creșterea frecvenței migrenelor poate duce la incapacitate de muncă, afectarea vieții sociale și familiale și o nevoie crescută de medicamente.
Mai mult decât atât, un atac de migrenă severă poate dura mai mult de 72 de ore și poate necesita spitalizare pentru tratament intravenos și managementul durerii severe. Simptomele de aură pot dura mai mult de o săptămână după atacul de migrenă, afectând activitățile zilnice obișnuite. În timpul unui episod de migrenă cu aură crește riscul de accident vascular cerebral ischemic.
Utilizarea frecventă a analgezicelor sau a medicamentelor pentru migrenă poate duce la cefalee de tip rebound, unde durerea de cap este cauzată de administrarea excesivă de medicamente. În plus, utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene poate cauza probleme gastrointestinale, cum ar fi ulcere și sângerări.
Care este prognosticul pacientului cu migrenă?
Pe de o parte, intervenția timpurie și tratamentele adecvate pot reduce frecvența și severitatea atacurilor, prevenind cronicizarea. De asemenea, identificarea și evitarea factorilor declanșatori individuali (alimente, stres, modificări hormonale) pot reduce semnificativ atacurile de migrenă.
Pe de altă parte, prezența unor afecțiuni asociate, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările de somn, poate complica tratamentul și poate afecta negativ calitatea vieții. Persoanele cu migrene cronice (atacuri în cel puțin 15 zile pe lună) pot avea un prognostic mai puțin favorabil și pot necesita un management medical mai intensiv.
Se poate preveni apariția inițială a migrenelor?
Prevenirea apariției inițiale a migrenelor poate fi dificilă, deoarece, cum spuneam, cauzele exacte ale migrenelor nu sunt pe deplin înțelese și implică o combinație de factori genetici, de mediu și stil de viață. Persoanele susceptibile la migrene, cum ar fi cele care au părinți sau frați cu această afecțiune, e bine să acorde atenție potențialilor factori declanșatori și, deci, să nu exagereze cu ciocolata, brânza maturată, alimentele ultra procesate și cu mulți aditivi alimentari, să bea destulă apă, să își facă un program de somn odihnitor și să se păstreze într-o formă psihică bună prin activitate fizică și gestionarea stresului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Migraine
https://www.merckmanuals.com/professional/neurologic-disorders/headache/migraine
NHS - Migraine
https://www.nhs.uk/conditions/migraine/
Nature - Diagnosis and management of migraine in ten steps
https://www.nature.com/articles/s41582-021-00509-5
Studiu „Diagnosis and management of migraine in ten steps”, apărut în Diagnosis and management of migraine in ten steps. Nat Rev Neurol 17, 501–514 (2021). https://doi.org/10.1038/s41582-021-00509-5, autori: Eigenbrodt, A.K., Ashina, H., Khan, S. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
