Dieta si riscul aparitiei cancerului
1. Cancerul e o boală complexă, iar dieta poate fi factor declanșator
2. Consumul regulat de legume și fructe scade riscul de anumite tipuri de cancer
3. Unele tipuri de carne cresc riscul de cancer
4. Consumul de pește și de fibre ar putea scădea riscul de cancer
5. Riscul de cancer poate fi scăzut prin dietă, dar dieta nu tratează cancerul instalat
Aproape fără excepție, principalele întrebări pe care le are un pacient sau familia acestuia la momentul în care acesta este pus în fața unui diagnostic de cancer, sunt, pe lângă cele legate de șansa de vindecare sau supraviețuire, cele legate de dietă. Întrebarea „ce am voie să mănânc din acest moment?”, este des auzită în majoritatea cabinetelor oncologice, alături de altele precum „există alimente anticancer?” sau „ce alimente cancerigene există?”.
Există o explicație a acestui interes? Fără îndoială, și mare parte din acesta derivă din interesul acordat de media sub toate formele ei de exprimare, care abundă în informații pe această temă și face din dietă principală cauză de apariție a acestei maladii sau principala modalitate de terapie, lucru care este departe de a fi adevărat.
Cancerul e o boală complexă, iar dieta poate fi factor declanșator
Cancerul este o afecțiune extrem de complexă a cărui cauză nu o putem individualiza. Apariția cancerului este consecutivă unor mutații genetice care depășesc capacitatea organismului de a le repara și care conduc în subsidiar la o multitudine de modificări enzimatice intracelulare și conexiuni intercelulare. Riscul de a dezvolta un cancer este și consecința interacțiunii între gene și mediu, iar expuneri repetitive la factori nocivi printre care se numără și cei alimentari pot fi triggeri în această privință.
Se presupune că pentru următorii 20 ani, 1 din 3 persoane vor dezvolta un cancer la un moment dat al existenței lor. Experții estimează că mai mult de 4 din 10 cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin modificarea stilului de viață, inclusiv a stilului alimentar. Numai că a preveni nu este totuna cu a trata. Unele alimente pot fi numite alimente anticancer, dar înainte ca boala să se instaleze, iar altele pot fi numite alimente cancerigene, declarate așa în urma unor studii științifice.
Consumul regulat de legume și fructe scade riscul de anumite tipuri de cancer
Cercetările au demonstrat că o dietă bogată în legume și fructe reduce riscul de cancer al cavității bucale, esofag, intestin, plămân precum și anumite tipuri de cancer gastric. Unele studii au arătat că persoanele care consumă frecvent legume și fructe au un risc de cancer cu peste 10% mai mic decât cele care consumă ocazional.
Un aport zilnic de fructe și legume scade riscul de cancer al cavității bucale cu peste 50%. Un studiu recent efectuat sugerează că 1 din 20 cancere este consecutiv unui aport de sub 5 porții de fructe și/sau legume zilnic, unde porția este echivalentul a aproximativ 80 grame. Mai mult de jumătate dintre cancerele cavității bucale, esofag și laringe este legat de dieta săracă în legume și fructe.
De ce? Pentru că legumele și fructele conțin o mare varietate de nutrienți cu proprietăți antiproliferative. Printre aceștia cei mai importanți sunt carotenoidele, folatul, vitamina C, vitamina E, seleniul, flavonoidele etc.
Carotenoidele acționează ca și antioxidanți. Antioxidanții blochează radicalii liberi care au potențial celular letal dar și potențial oncogenic. Folatul joacă un rol vital în repararea ADN. Vitaminele C și E acționează ca și antioxidanți, blocând lezarea ADN, acționând de asemenea și că imunostimulatoare. Seleniul joacă un rol esențial antioxidant și antiinflamator. De asemenea flavonoidele pot avea efect un efect similar.
Consumul de legume și fructe menține un nivel sănătos al indexului ponderal. Menținerea unui asemenea nivel reduce riscul de cancer de colon, mamar, renal, esofag, pancreas, veziculă biliară, uter. Pentru menținerea unui nivel sănătos al greutății specialiștii recomandă în jur de 5 porții de fructe zilnic (echivalentul a 300‑400 grame). Așadar, dacă e să căutăm alimente anticancer, putem spune că acestea sunt legumele și fructele.
Unele tipuri de carne cresc riscul de cancer
Cercetările arată că aportul excesiv de carne roșie ultra procesată crește riscul de cancer al colonului. Peste un sfert dintre cancerele colonice la bărbați și ceva mai puțin la femei sunt consecința consumului de carne roșie ultra procesată.
Anumite studii au stabilit și o rație zilnică de carne roșie - 120g - care crește riscul de cancer de colon cu peste 25%. Riscul este și mai mare pentru carnea roșie ultra procesată, cum sunt mezelurile. Organizația Mondială a Sănătății a tras un semnal de alarmă legat de consumul de mezeluri care crește semnificativ și riscul de cancer de pancreas și stomac. Un consum zilnic de 100 grame carne roșie crește riscul de cancer gastric de peste 3 ori.
Argumentele biologice pentru creșterea riscului de cancere digestive odată cu consumul de carne roșie sau procesată sunt încă neclare. Probabil ca un rol important îl au substanțele chimice existente în carnea roșie ultra procesată.
Carnea roșie conține un pigment roșu numit hem (component al hemoglobinei). Acesta poate irita sau degrada celulele mucoasei intestinale. Datorită degradării celulele se divid mai rapid pentru a compensa pierderea celulară. Diviziunea rapidă crește șansa ca unele celule să prezinte mutații care să crească riscul de cancer.
Efectele negative ale hem-ului sunt contracarate de clorofilă din vegetale. Bacteriile intestinale metabolizează hem-ul, cu sinteză unor componente tip nitrozamine cu efect prooncogen la nivelul celulelor mucoasei intestinale. Carnea roșie și cea procesată conțin mai mult hem decât carnea albă, acesta fiind posibil motivul diferenței în ceea ce privește riscul și recomandările de consum preponderent al cărnii albe. Așadar, putem spune că această carne roșie ultra procesată intră pe lista de alimente cancerigene.
Nitriții și nitrații folosiți curent în industria alimentară pentru conservarea cărnii cresc semnificativ riscul de cancer de intestin gros dar și de stomac. De asemenea, aminele heterociclice ca și hidrocarburile aromatice policiclice rezultate în urmă gătirii la temperaturi crescute pot cauza apariția cancerului. Din acest motiv se prefera prepararea cărnii mai degrabă prin fierbere decât prăjire iar grătarul ar trebui folosit doar ocazional.
Consumul de pește și de fibre ar putea scădea riscul de cancer
Nu este foarte clar încă dacă aportul de carne de pește scade riscul de cancer. Uleiul de pește este bogat în acizi grași Omega 3 polinesaturați cu acțiune antioxidantă. Unele instituții de sănătate internaționale recomandă un consum de cel puțin 2 mese de pește pe săptămână.
În ceea ce privește dieta bogată în fibre, studiile recente au arătat că mai mult de 1 din 10 cazuri de cancer de colon este consecința unui aport insuficient de fibre. Un consum estimat de 10 grame fibre pe zi scade riscul de cancer de colon cu peste 10 %. Cele mai eficiente fibre sunt cele derivate din grâu integral. Bacteriile de la nivelul intestinului interacționează cu fibrele sintetizând diverși produși chimici printre care butiratul. Acesta modifică habitatul de la nivel intestinal care împiedica dezvoltarea tumorală. Studiile in vitro au arătat acțiunea direct antiproliferativă a butiratului.
Fibrele diluează conținutul fecal, cresc volumul bolului fecal și frecvența mișcărilor intestinale. Acestea scad timpul de contact al peretelui intestinal cu compușii chimici din bolul fecal și ca urmare scad riscul de cancer.
În ceea ce privește rolul nefast al sării, s-a demonstrat că o dieta bogată în sare este răspunzătoare de creșterea riscului de cancer gastric. Incidența foarte mare, cu caracter endemic chiar, a cancerului gastric în Japonia, poate fi atribuită aportului excesiv de pește afumat și sărat. Un aport zilnic de peste 6 grame de sare crește riscul de cancer gastric cu peste 75%. Mecanismul de acțiune este probabil unul iritativ prin inflamația cronică secundară sau permisiv, prin permeabilitatea mai mare pentru carcinogeni de genul nitraților.
De asemenea, o dietă bogată în grăsimi și mai ales în grăsimi saturate expune unui risc crescut pentru cancer și mai ales pentru cancerul mamar.
Riscul de cancer poate fi scăzut prin dietă, dar dieta nu tratează cancerul instalat
Datele publicate de mai multe centre de referință în oncologie vin să confirme ca o alimentație bogată în legume și fructe, cu aport minim de preparate din carne roșie, mai ales carne ultra procesată, înlocuirea acesteia cu carne albă sau surse vegetale de proteine, precum și un aport scăzut de sare, zahăr sau grăsimi saturate, scad riscul de cancer, dar NU tratează această maladie la o persoană diagnosticată.
Pseudoteorii intens mediatizate pe web de genul eliminării totale a consumului de carne sau lactate sau posturile draconice cu varianta extremă de interzicere totală a oricărui aliment, derivate din speculația simplistă a stimulării diviziunii celulare tumorale de către proteinele din aceste alimente, trebuie vehement combătute. Încă o dată: o alimentație sănătoasă previne apariția cancerului, dar nu tratează un cancer instalat.
Scenariile sunt cu totul diferite între un organism aparent sănătos și unul dezechilibrat de boală, iar un pacient diagnosticat cu cancer care este supus terapiilor oncologice are nevoie de un aport alimentar consistent și echilibrat. A impune restricții alimentare drastice unor asemenea pacienți ar însemna pe de o parte o abordare non-academică, iar pe de altă parte o premisă a unei evoluții negative atât în ceea ce privește răspunsul la terapia oncologică cât și a bolii însăși. Din acest motiv trebuie ca orice decizie privind dieta să fie luată numai după consultarea medicului oncolog sau a dieteticianului cu expertiză în nutriția pacienților neoplazici.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Springer Nature Link - Association between red and processed meat consumption and colorectal cancer risk: a comprehensive meta-analysis of prospective studies
https://link.springer.com/article/10.1007/s11357-025-01646-1
Studiul „Association between red and processed meat consumption and colorectal cancer risk: a comprehensive meta-analysis of prospective studies”, apărut în GeroScience 47, 5123–5140 (2025). https://doi.org/10.1007/s11357-025-01646-1, autori: Ungvari, Z., Fekete, M., Varga, P. et al.
Pub Med - Consumption of red meat and processed meat and cancer incidence: a systematic review and meta-analysis of prospective studies
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34455534/
Studiul „Consumption of red meat and processed meat and cancer incidence: a systematic review and meta-analysis of prospective studies”, apărut în Eur J Epidemiol. 2021 Sep;36(9):937-951. doi: 10.1007/s10654-021-00741-9. Epub 2021 Aug 29, autori: Maryam S Farvid et al.
Te-ar mai putea interesa și...
