Dieta si riscul aparitiei cancerului
Aproape fara exceptie, principalele intrebari pe care le are un pacient sau familia acestuia la momentul in care acesta este pus in fata unui diagnostic de cancer, sunt pe langa cele legate de sansa de vindecare sau supravietuire, cele legate de dieta. Intrebarea "ce am voie sa mananc din acest moment?" este cvasiconstanta in majoritatea cabinetelor oncologice.
Exista o explicatie a acestui interes? Fara indoiala, si mare parte din acesta deriva din interesul acordat de media sub toate formele ei de exprimare, care abunda in informatii pe aceasta tema si face din dieta principala cauza de aparitie a acestei maladii, lucru care este departe de a fi adevarat.
Cancerul este o afectiune extrem de complexa a carui cauza nu o putem individualiza. Aparitia cancerului este consecutiva unor mutatii genetice care depasesc capacitatea organismului de a le repara si care conduc in subsidiar la o multitudine de modificari enzimatice intracelulare si conexiuni intercelulare. Riscul de a dezvolta un cancer este si consecinta interactiunii intre gene si mediu, iar expuneri repetitive la factori nocivi printre care se numara si cei alimentari pot fi triggeri in aceasta privinta.
Se presupune ca pentru urmatorii 20 ani, 1 din 3 persoane vor dezvolta un cancer la un moment dat al existentei lor. Expertii estimeaza ca mai mult de 4 din 10 cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin modificarea stilului de viata printre acestea si a stilului alimentar. Numai ca a preveni nu este totuna cu a trata.
Foarte putine mancaruri sau bauturi specifice s-au dovedit ca reduc sau din contra,cresc riscul de cancer si aceasta pentru ca dieta include mai multe tipuri de alimente iar aceste alimente au in componenta o serie de nutrienti,produsi chimici, coloranti, stabilizatori,etc care pot influenta riscul de a face cancer. Din acest motiv este foarte dificila initierea de studii clinice care sa se focuseze pe efectul unui singur aliment.
Cercetarile au demonstrat ca o dieta bogata in legume si fructe reduce riscul de cancer al cavitatii bucale, esofag, intestin, plaman precum si anumite tipuri de cancer gastric. Unele studii au aratat ca persoanele care consuma frecvent legume si fructe au un risc de cancer cu peste 10% mai mic decat cele care consuma ocazional. Un aport zilnic de fructe si legume scade riscul de cancer al cavitatii bucale cu peste 50%. Un studiu recent efectuat in Marea Britanie sugereaza ca 1 din 20 cancere este consecutiv unui aport de sub 5 portii de fructe si/sau legume zilnic,unde portia este echivalentul a aproximativ 80 grame. Mai mult de jumatate din cancerele cavitatii bucale,esofag si laringe este legat de dieta saraca in legume si fructe.
Legumele si fructele contin o mare varietate de nutrienti cu proprietati antiproliferative
Printre acestia cei mai importanti sunt carotenoizii, folatul, vitamina C, vitamina E, seleniul, flavonoizii, etc.
Carotenoizii actioneaza ca si antioxidanti. Antioxidantii blocheaza radicalii liberi care au potential celular letal dar si potential oncogenic. Folatul joaca un rol vital in repararea ADN. Vitaminele C si E actioneaza ca si antioxidanti, blocand lezarea ADN, actionand de asemenea si ca imunostimulatoare. Seleniul joaca un rol esential antioxidant si antiinflamator. De asemenea flavonoizii pot avea efect un efect similar.
Consumul de legume si fructe mentine un nivel sanatos al indexului ponderal. Mentinerea unui asemenea nivel reduce riscul de cancer de colon, mamar, renal, esofag, pancreas, vezicula biliara, uter. Pentru mentinerea unui nivel sanatos al greutatii specialistii recomanda in jur de 5 portii de fructe zilnic (echivalentul a 300-400 grame).
Daca in privinta legumelor si fructelor exista unanimitate de pareri, in privinta consumului de carne exista inca controverse. Consumul excesiv de carne rosie procesata creste riscul de cancer al colonului. Peste un sfert din cancerele colonice la barbati si ceva mai putin la femei sunt consecinta consumului de carne rosie sau procesata. Anumite studii au stabilit si o ratie zilnica de carne rosie (120g) care creste riscul de cancer de colon cu peste 25%.Riscul este si mai mare pentru carnea procesata.In octombrie anul trecut Organizatia Mondiala a Sanatatii a tras un semnal de alarma legat de consumul de carne rosie procesata si mai ales mezeluri care cresc semnificativ riscul de cancer de pancreas si stomac.Un consum zilnic de 100 grame carne rosie creste riscul de cancer gastric de peste 3 ori. Argumentele biologice pentru cresterea riscului de cancere digestive odata cu consumul de carne rosie sau procesata sunt inca neclare. Probabil ca un rol important il au substantele chimice existente in carnea rosie procesata.
Carnea rosie contine un pigment rosu numit hem (component al hemoglobinei). Acesta poate irita sau degrada celulele mucoasei intestinale. Datorita degradarii celulele se divid mai rapid pentru a compensa pierderea celulara.Diviziunea rapida creste sansa ca unele celule sa prezinte mutatii care sa creasca riscul de cancer. Efectele negative ale hem-ului sunt contracarate de clorofila din vegetale. Bacteriile intestinale metabolizeaza hem-ul,cu sinteza unor componente tip nitrozamine cu efect prooncogen la nivelul celulelor mucoasei intestinale. Carnea rosie si cea procesata contin mai mult hem decat carnea alba, acesta fiind posibil motivul diferentei in ceea ce priveste riscul si recomandarile de consum preponderent al carnii albe.
Carne, peste si fibre
Nitritii si nitratii folositi curent in industria alimentara pentru conservarea carnii cresc semnificativ riscul de cancer de intestin gros dar si de stomac. De asemenea, aminele heterociclice ca si hidrocarburile aromatice policiclice rezultate in urma gatirii la temperaturi crescute pot cauza aparitia cancerului. Din acest motiv se prefera prepararea carnii mai degraba prin fierbere decat frigere iar gratarul trebuie folosit doar accidental.
Nu este foarte clar inca daca consumul de carne de peste scade riscul de cancer.Uleiul de peste este bogat in acizi grasi omega 3 polinesaturati cu actiune antioxidanta. Institutul National de Sanatate Publica din Marea Britanie recomanda un consum de cel putin 2 mese de peste pe saptamana.
In ceea ce priveste dieta bogata in fibre, studiile recente au aratat ca mai mult de 1 din 10 cazuri de cancer de colon este consecinta unui aport insuficient de fibre. Un consum estimat de 10 grame fibre pe zi scade riscul de cancer de colon cu peste 10 %. Cele mai eficiente fibre sunt cele derivate din grau integral. Bacteriile de la nivelul intestinului interactioneaza cu fibrele sintetizand diversi produsi chimici printre care butiratul. Acesta modifica habitatul de la nivel intestinal care impiedica dezvoltarea tumorala.Studiile in vitro au aratat actiunea direct antiproliferativa a butiratului.
Fibrele dilueaza continutul fecal,cresc volumul bolului fecal si frecventa miscarilor intestinale.Acestea scad timpul de contact al peretelui intestinal cu compusii chimici din bolul fecal si ca urmare scad riscul de cancer.
In ceea ce priveste rolul nefast al sarii,s-a demonstrat ca o dieta bogata in sare este raspunzatoare de cresterea riscului de cancer gastric.Incidenta foarte mare,cu caracter endemic chiar, a cancerului gastric in Japonia,poate fi atribuita aportului excesiv de peste afumat si sarat.Un aport zilnic de peste 6 grame de sare creste riscul de cancer gastric cu peste 75%.Mecanismul de actiune este probabil unul iritativ prin inflamatia cronica secundara sau permisiv,prin permeabilitatea mai mare pentru carcinogeni de genul nitratilor.
De asemenea,o dieta bogata in grasimi si mai ales in grasimi saturate expune unui risc crescut pentru cancer si mai ales pentru cancerul mamar.
Datele publicate de mai multe centre de referinta in oncologie vin sa confirme ca o dieta bogata in legume si fructe, cu aport minim de preparate din carne rosie,mai ales carne procesata,inlocuirea acesteia cu carne alba sau surse vegetale de proteine,precum si un aport scazut de sare, zahar sau grasimi saturate, previn aparitia cancerului dar nu trateaza aceasta maladie. Pseudoteorii intens mediatizate pe web de genul eliminarii totale a consumului de carne sau lactate sau posturile draconice cu varianta extrema de interzicere totala a oricarui aliment, derivate din speculatia simplista a stimularii diviziunii celulare tumorale de catre proteinele din aceste alimente, trebuie vehement combatute. O alimentatie sanatoasa previne aparitia cancerului dar nu trateaza un cancer instalat.
Scenariile sunt cu totul diferite intre un organism aparent sanatos si unul dezechilibrat de boala, iar un pacient diagnosticat cu cancer care este supus terapiilor oncologice are nevoie de un aport alimentar consistent si echilibrat. A impune restrictii alimentare drastice unor asemenea pacienti ar insemna pe de o parte o abordare non academica iar pe de alta parte o premisa a unei evolutii negative atat in ceea ce priveste raspunsul la terapia oncologica cat si a bolii insasi. Din acest motiv trebuie ca orice decizie privind dieta sa fie luata numai dupa consultarea medicului oncolog sau a dieteticianului cu expertiza in nutritia pacientilor neoplazici.
Sursa foto: Shutterstock
