Bacteriile intestinale pot cauza, prezice si preveni artrita reumatoida
Bacteriile intestinale pot cauza, prezice si preveni artrita reumatoida
Bacteriile intestinale pot cauza, prezice si preveni artrita reumatoida
Bacteriile intestinale pot face mai mult decât să descompună hrana pe care o înghițim. Acestea, potrivit imunologilor, pot prezice inclusiv probabilitatea de a face artrită reumatoidă. Să vedem ce legături există între microbiota intestinală și această boală autoimună și cum se pot preveni problemele de sănătate asociate.
Bacteriile intestinale sunt microorganisme care trăiesc în tractul digestiv al organismelor vii, inclusiv al oamenilor. Acestea fac parte dintr-un ecosistem complex numit microbiotă intestinală, care include bacterii, virusuri, fungi și alți agenți. Acestea îndeplinesc funcții esențiale pentru sănătatea și funcționarea normală a corpului: digestia și metabolizarea alimentelor, sinteza vitaminelor, protecție împotriva agenților patogeni, reglarea sistemului imunitar și chiar au inclusiv o influență asupra sănătății mintale.
Având, cum spuneam, și un rol în reglarea sistemului imunitar, microbiota intestinală ajută la dezvoltarea și reglarea acestuia, prevenind reacțiile autoimune și inflamația excesivă. Astfel, au apărut cercetări legate de bacteriile intestinale și artrita reumatoidă, o boală autoimună, unele sugerând că probioticele ar putea face parte din terapie.
Bacteriile intestinale și artrita reumatoidă
Milioane de oameni suferă de artrită reumatoidă, o boală care provoacă umflături dureroase în zona articulațiilor. Până de curând, oamenii de știință nu puteau înțelege pe deplin procesul care declanșează această boală, însă unele studii au găsit legături între microorganismele din intestine și artrita reumatoidă.
Oamenii de știință au identificat astfel bacteriile intestinale ca fiind o posibilă cauză a dezvoltării artritei reumatoide. Cercetările indică faptul că testarea pentru anumite microorganisme din intestin ar putea ajuta medicii să prezică și chiar să prevină instalarea artritei reumatoide. Savanții sunt de părere că această descoperire este extraordinară și că ar putea fi folosită pentru a personaliza tratamentele pacienților.
O lucrare apărută în jurnalul Genome Medicine face un rezumat al unui studiu efectuat pe pacienții cu artrită reumatoidă, rudele acestor pacienți și un grup de control cu oameni sănătoși. Studiul a avut ca obiectiv găsirea unui biomarker (o substanță care indică o boală, afecțiune ori fenomen) care prezice probabilitatea de a face artrită reumatoidă. Cercetătorii au observat o abundență în privința anumitor bacterii rare, care cauzează un dezechilibru microbian care se găsește la pacienții cu artrită reumatoidă.
Folosind o tehnologie modernă, oamenii de știință au putut să identifice bacteriile intestinale care erau, în mod normal, foarte rare, deci nu se găseau în abundență, în cazul indivizilor sănătoși, dar care se extindeau și se înmulțeau în organismul pacienților cu artrită reumatoidă.
Ce implicații are această concluzie în prevenirea artritei reumatoide?
Bazându-se pe studiile efectuate pe șoareci de laborator, oamenii de știință au găsit o asociere între un microorganism din intestine (Collinsella) și fenotipul care determină artrita reumatoidă. Prezența acestor bacterii poate duce la noi modalități de a diagnostica pacienții și de a reduce dezechilibrele care provoacă artrită reumatoidă înainte de debut sau în stadiile incipiente ale bolii, au mai spus specialiști în reumatologie. Efectuarea unor cercetări aprofundate pe viitor ar putea duce la descoperirea unor tratamente preventive.
Tratamentele pentru artrita reumatoidă ar putea fi mai eficiente și cu mai puține efecte secundare
O altă lucrare de cercetare, publicată în jurnalul Arthritis and Rheumatology, a explorat bacteriile intestinale din altă perspectivă. Autorii lucrării au tratat un grup de șoareci susceptibili de artrită reumatoidă cu o bacterie (Prevotella histicola) și au comparat aceste animale cu un grup de șoareci care nu a primit tratamentul.
Cercetătorii au descoperit ca șoarecii tratați cu acea bacterie au avut o scădere în ceea ce privește frecvența și severitatea simptomelor și mai puține reacții inflamatoare asociate cu artrita reumatoidă. Tratamentul din cadrul studiului a produs mai puține efecte secundare, cum ar fi creșterea în greutate și o boală care împiedică intestinele să absoarbă substanțele nutritive.
O analiză recentă a 255 de articole de cercetare originale și 204 recenzii a concluzionat că lumea științifică a fost extrem de preocupată în ultimii ani de legătura dintre bacteriile intestinale și artrita reumatoidă și că există suficiente dovezi care arată că există o relațe strânsă dintre microbiomul intestinal și artrita reumatoidă.
Cum se îmbunătățește sănătatea florei intestinale?
Sănătatea microbiotei poate fi îmbunătățită prin modificări în alimentație, stil de viață și alte practici care sprijină diversitatea și echilibrul bacteriilor benefice din tractul digestiv.
Consumă alimente bogate în fibre și grăsimi sănătoase
Fibrele sunt esențiale pentru hrănirea bacteriilor benefice din intestin. Surse bune de fibre sunt fructele - mere, banane, fructe de pădure; legumele - broccoli, spanac, morcovi, cartofi dulci; leguminoasele - linte, fasole, năut și cerealele integrale - ovăz, quinoa, orez brun. Uleiurile bogate în acizi grași Omega-3 (cum ar fi uleiul de pește, uleiul de măsline și uleiul de in) pot reduce inflamația și pot sprijini sănătatea intestinală. O dietă diversificată ajută la o microbiotă bogată și variată, ceea ce contribuie la sănătatea generală.
Include în meniu alimente fermentate
Alimentele fermentate conțin probiotice, microorganisme benefice care ajută la repopularea microbiotei. Exemple de alimente fermentate: iaurt cu culturi active, chefir, murături fermentate natural (fără oțet), kimchi și varză murată, kombucha.
Pune accent pe prebiotice
Prebioticele sunt tipuri de fibre care servesc drept hrană pentru bacteriile intestinale benefice. Surse de prebiotice: ceapă, usturoi, praz, sparanghel, anghinare, banane (mai ales cele puțin coapte), tărâțe de grâu.
Ia suplimente probiotice
Probioticele sunt suplimente care conțin bacterii benefice (de exemplu, Lactobacillus și Bifidobacterium). Se recomandă în special după tratamente cu antibiotice, pentru a restabili echilibrul florei intestinale.
Limitează consumul de zahăr, grăsimi saturate și alimente ultra procesate
Alimentele bogate în zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase stimulează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și pot contribui la dezechilibrul microbiotei. Produsele bogate în aditivi, conservanți și emulsificatori pot afecta negativ flora intestinală. Optează pentru alimente proaspete și mâncăruri preparate acasă.
Hidratează-te corespunzător
Apa ajută la menținerea sănătății intestinale și la un tranzit intestinal regulat. Un intestin bine hidratat este un mediu mai favorabil pentru bacteriile benefice.
Practică exerciții fizice regulate
Activitatea fizică moderată îmbunătățește diversitatea microbiotei intestinale și stimulează funcționarea sistemului digestiv.
Redu stresul
Stresul cronic poate afecta negativ microbiota intestinală, favorizând inflamația și dezechilibrele. Practici precum meditația, yoga sau tehnicile de respirație pot ajuta.
Evită utilizarea excesivă a antibioticelor
Antibioticele pot distruge bacteriile benefice. Folosește-le numai atunci când sunt prescrise de un medic și completează tratamentul cu probiotice pentru a ajuta la refacerea florei.
Dormi suficient
Lipsa somnului poate afecta inclusiv echilibrul microbiotei intestinale. Asigură-te că dormi 7-8 ore pe noapte sau cel puțin 6.
Expune-te la natură
Contactul cu natura și cu microorganismele din sol poate sprijini diversitatea microbiotei. Grădinăritul, plimbările în natură sau interacțiunea cu animalele de companie pot fi benefice.
Cum scazi riscul de artrită reumatoidă?
Deși cauza exactă a bolii nu este cunoscută, există factori de risc asociați cu dezvoltarea acestei afecțiuni, iar modificarea stilului de viață poate ajuta la reducerea riscului de apariție sau agravare.
Fumatul este unul dintre cei mai puternici factori de risc modificabili pentru artrita reumatoidă, deci caută să renunți la fumat sau, dacă nu ești fumător, evită expunerea la fumatul pasiv pentru a reduce riscul. Cum am discutat mai sus, o dietă bogată în alimente antiinflamatoare este utilă pentru o microbiotă sănătoasă, dar este utilă și pentru reducerea riscului de artrită reumatoidă. Include în meniul obișnuit fructe, legume, pește gras (somon, macrou, hering), ulei de măsline, nuci, semințe și cereale integrale și evită sau limitează drastic alimentele ultra procesate, grăsimile trans, zaharurile rafinate și carnea roșie în exces.
Excesul de greutate crește presiunea asupra articulațiilor și poate contribui la inflamație sistemică, sporind riscul de artrită reumatoidă. O dietă echilibrată și exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea unei greutăți optime. Activitatea fizică moderată contribuie la întărirea mușchilor și articulațiilor și reduce inflamația. Tipuri de exerciții utile: exerciții de rezistență (antrenamente ușoare cu greutăți), activități cardiovasculare (mers pe jos, înot, ciclism), yoga și stretching pentru flexibilitate.
Stresul poate influența negativ sistemul imunitar și poate crește inflamația, de aceea trebuie combătut. Dacă faci mișcare intensă regulat, cum ar fi box, alergare rapidă sau antrenamente de tip HIIT vei observa că ți se reduce și nivelul de stres și că faci față mai bine provocărilor.
Bine de știut, unele infecții bacteriene sau virale pot declanșa un răspuns autoimun, crescând riscul de artrită reumatoidă, de aceea e important spălatul frecvent pe mâini, în special înainte de masă și după atingerea suprafețelor des atinse de alte persoane și evitarea contactului cu persoane bolnave. Și bolile gingivale, cum ar fi parodontita, sunt asociate cu un risc crescut de artrită reumatoidă, de aceea contează o igienă orală bună și vizitele regulate la medicul stomatolog.
Trebuie spus și că expunerea la poluare atmosferică, praf de siliciu sau alte substanțe toxice poate crește riscul de artrită reumatoidă. De asemenea, dacă există membri ai familiei cu această boală, ar trebui discutat cu un medic pentru evaluarea riscului și adoptarea unor măsuri preventive suplimentare. Unele suplimente pot ajuta la prevenirea inflamației: vitamina D (pentru că nivelurile scăzute sunt asociate cu un risc crescut de boli autoimune) și probiotice (deoarece susțin sănătatea microbiotei intestinale, care are un rol important în reglarea imunității).
Reducerea riscului de artrită reumatoidă presupune, deci, adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea factorilor de risc și menținerea unei stări bune de sănătate în general.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Frontiers - Rheumatoid arthritis and the intestinal microbiome: probiotics as a potential therapy
https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2024.1331486/full
Studiul „Rheumatoid arthritis and the intestinal microbiome: probiotics as a potential therapy”, apărut în Front. Immunol., 06 March 2024, Sec. Autoimmune and Autoinflammatory Disorders : Autoimmune Disorders, Volume 15 - 2024 | https://doi.org/10.3389/fimmu.2024.1331486, autori: Qing Hong et al.
PMC - Relationship between gut microbiota and rheumatoid arthritis: A bibliometric analysis
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10015446/
Studiul „Relationship between gut microbiota and rheumatoid arthritis: A bibliometric analysis”, apărut în Front Immunol. 2023 Mar 1;14:1131933. doi: 10.3389/fimmu.2023.1131933, autori: Ying Dong et al.
Te-ar mai putea interesa și...
