Un stil de viata activ dupa artroplastia de genunchi ar putea creste riscul de fractura de sold

Rezumat: Artroplastia de genunchi este folosită mai ales în gonartroza avansată, când durerea și limitarea mișcării afectează serios viața de zi cu zi. După operație, mobilitatea se îmbunătățește treptat, dar riscul de cădere nu dispare imediat.

Unele studii au observat un risc mai mare de fractură de șold în primul an după protezarea genunchiului, fără a demonstra că activitatea fizică este cauza. Vârsta, osteoporoza, slăbiciunea musculară, tulburările de echilibru și anumite medicamente sunt factori importanți.

Un stil de viață activ rămâne recomandat, cu recuperare progresivă, exerciții potrivite și măsuri individuale pentru prevenirea căderilor și protejarea sănătății oaselor pe termen mai lung.

1. De ce se face o artroplastie de genunchi?
2. Cum se schimbă mobilitatea după operație?
a. Slăbiciunea musculară și problemele de echilibru
b. Riscul de cădere
3. Ce alți factori cresc riscul de fractură de șold?
a. Osteoporoza și vârsta
b. Gonartroza și alte probleme articulare
c. Medicamentele și afecțiunile care favorizează căderile
4. Cum poate fi menținut un stil de viață activ în siguranță după artroplastie?
a. Ce tipuri de mișcare sunt recomandate?
b. Cum poate fi redus riscul de cădere și fractură de șold?
c. Când este indicat un consult medical după artroplastie?
5. Concluzie

NEWSLETTER DOC DEDICAT

1. De ce se face o artroplastie de genunchi?

Artroplastia de genunchi este o intervenție chirurgicală prin care suprafețele articulare deteriorate sunt înlocuite cu componente artificiale. Poate fi totală sau parțială, în funcție de cât de extinsă este afectarea articulației.

Cea mai frecventă indicație este gonartroza avansată. În gonartroză, cartilajul care acoperă extremitățile osoase se degradează progresiv, ceea ce poate provoca durere, rigiditate, inflamație și limitarea mersului.

Artroplastia este luată de obicei în calcul atunci când simptomele afectează considerabil activitățile cotidiene, iar metodele nechirurgicale nu mai asigură un control suficient al durerii și al limitării funcționale.

Scopul intervenției nu este doar diminuarea durerii. Artroplastia urmărește și recuperarea funcției genunchiului, îmbunătățirea mersului și creșterea independenței.

Tocmai această creștere a mobilității a ridicat o întrebare interesantă: dacă pacientul începe să meargă și să fie mai activ după operație, poate crește și probabilitatea unei căderi urmate de fractură de șold?

Unele cercetări populaționale au observat într-adevăr un risc mai mare de fractură de șold în primul an după protezarea totală a genunchiului. Creșterea activității a fost propusă drept una dintre explicații, dar nu s-a demonstrat că aceasta este cauza directă.

2. Cum se schimbă mobilitatea după operație?

După artroplastie, pacientul este încurajat să înceapă mobilizarea precoce, conform indicațiilor echipei medicale. La început se folosesc frecvent cadrul, cârjele sau bastonul, iar distanța parcursă crește treptat.

Pe măsură ce durerea produsă de gonartroză scade, multe persoane pot merge mai mult decât înainte de operație și își pot relua o parte dintre activitățile obișnuite.

Totuși, recuperarea nu se produce instantaneu. Forța musculară, controlul articulației, echilibrul și încrederea în membrul operat au nevoie de timp pentru a reveni.

Un studiu prospectiv a constatat că frecvența căderilor a scăzut după protezarea genunchiului față de perioada preoperatorie. Căderile nu au dispărut însă complet, iar forța extensorilor genunchiului și stabilitatea pe un singur picior au fost mai reduse la persoanele care au căzut.

a. Slăbiciunea musculară și problemele de echilibru

Mușchiul cvadriceps, aflat în partea din față a coapsei, este esențial pentru stabilizarea genunchiului. După artroplastie, forța acestuia poate fi redusă pentru o perioadă.

Și propriocepția poate fi afectată. Aceasta este capacitatea organismului de a „ști” unde se află articulațiile și membrele fără să fie nevoie să le privim.

Dacă musculatura nu este suficient de puternică sau controlul postural este deficitar, persoana poate avea dificultăți la ridicarea de pe scaun, coborârea treptelor, schimbarea direcției sau mersul pe teren denivelat.

De aceea, programul de recuperare urmărește nu numai mobilitatea genunchiului, ci și forța musculaturii coapsei și șoldului, mersul și echilibrul.

O revizuire a cercetărilor privind căderile după artroplastia de genunchi a identificat printre factorii relevanți vârsta înaintată, sexul feminin, reducerea propriocepției, durerea persistentă și anumite afecțiuni asociate.

b. Riscul de cădere

O fractură de șold apare frecvent în urma unei căderi, mai ales la persoanele vârstnice cu oase fragile.

După artroplastie, pacientul poate deveni progresiv mai activ. Teoretic, mai mult timp petrecut mergând înseamnă și mai multe situații în care poate apărea o împiedicare sau o pierdere de echilibru.

Acest lucru nu înseamnă însă că un stil de viață activ trebuie evitat. Studiile disponibile nu demonstrează că activitatea fizică recomandată după operație este, în sine, o cauză a fracturilor de șold.

În studiul populațional suedez care a urmărit persoanele cu proteză de genunchi, riscul de fractură de șold a fost mai mare în primul an după intervenție. Autorii au considerat activitatea fizică crescută doar una dintre mai multe explicații posibile.

În plus, alte cercetări arată că simptomele și funcția se îmbunătățesc după artroplastie, iar incidența căderilor poate chiar să scadă comparativ cu perioada în care gonartroza era severă.

3. Ce alți factori cresc riscul de fractură de șold?

Probabilitatea unei fracturi nu depinde numai de cât de activă este o persoană. Contează atât riscul de cădere, cât și rezistența osului la impact.

Două persoane care suferă aceeași cădere pot avea rezultate foarte diferite dacă una dintre ele are osteoporoză.

a. Osteoporoza și vârsta

Osteoporoza determină reducerea rezistenței oaselor și favorizează fracturile de fragilitate. Șoldul este unul dintre locurile frecvent afectate.

Vârsta este, la rândul ei, un factor important. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, se pot combina pierderea de masă osoasă cu reducerea forței musculare, tulburările de vedere, problemele de echilibru și bolile cronice.

Osteoporoza și osteopenia sunt frecvente și în rândul persoanelor care ajung la artroplastie de genunchi. O analiză subliniază importanța sănătății osoase la acești pacienți, deoarece densitatea minerală redusă poate influența riscul de complicații și fracturi.

Evaluarea riscului de osteoporoză poate include istoricul de fracturi, vârsta, tratamentele urmate și, atunci când este indicată, măsurarea densității minerale osoase prin DXA sau evaluarea riscului prin instrumente precum FRAX.

b. Gonartroza și alte probleme articulare

Înaintea operației, gonartroza severă poate afecta mersul și echilibrul. Durerea îi poate determina pe pacienți să calce diferit, să evite sprijinul pe piciorul afectat sau să reducă activitatea.

O meta-analiză a arătat că gonartroza simptomatică a fost asociată cu un risc mai mare de căderi repetate. Totuși, cercetarea nu a demonstrat o creștere semnificativă a fracturilor asociată direct gonartrozei.

Artroza șoldului, afecțiunile coloanei, neuropatiile și problemele de la celălalt genunchi pot influența și ele stabilitatea.

De aceea, după artroplastie este utilă evaluarea întregului aparat locomotor, nu doar a genunchiului operat.

c. Medicamentele și afecțiunile care favorizează căderile

Unele medicamente pot produce somnolență, amețeală, scăderea tensiunii arteriale sau încetinirea reacțiilor și, implicit, pot favoriza căderile.

O meta-analiză a constatat o asociere între utilizarea postoperatorie a medicamentelor care modifică starea mentală și creșterea riscului de cădere după artroplastia de șold sau genunchi.

Printre problemele medicale care pot contribui la căderi se numără hipotensiunea, tulburările de vedere, bolile neurologice, diabetul cu neuropatie, bolile cardiovasculare și amețelile.

Istoricul personal contează foarte mult. O persoană care a mai căzut înainte de artroplastie trebuie să discute acest lucru cu medicul sau kinetoterapeutul.

4. Cum poate fi menținut un stil de viață activ în siguranță după artroplastie?

Un stil de viață activ este, în general, un obiectiv al recuperării, nu ceva ce trebuie evitat.

Mișcarea ajută la redobândirea forței musculare, la menținerea mobilității și la revenirea la activitățile zilnice. Programul trebuie însă adaptat vârstei, stării generale și etapei de recuperare.

a. Ce tipuri de mișcare sunt recomandate?

În primele săptămâni, exercițiile sunt stabilite de kinetoterapeut și urmăresc recâștigarea extensiei și flexiei genunchiului, activarea musculaturii și mersul în siguranță.

Distanța de mers se mărește progresiv. Unele persoane renunță la dispozitivele de sprijin după câteva săptămâni, dar momentul diferă de la un pacient la altul.

Pe termen mai lung sunt preferate activitățile cu impact redus, precum mersul, bicicleta staționară, ciclismul și înotul după vindecarea plăgii.

Activitățile cu impact mare, care implică alergare, sărituri sau schimbări bruște de direcție, pot să nu fie potrivite pentru toți pacienții și trebuie discutate cu chirurgul sau kinetoterapeutul.

Exercițiile pentru forța musculară și echilibru sunt deosebit de importante atunci când scopul este prevenirea căderilor.

b. Cum poate fi redus riscul de cădere și fractură de șold?

În primele etape ale recuperării trebuie folosit cadrul, cârja sau bastonul atât timp cât echipa medicală consideră necesar.

Locuința poate fi adaptată prin îndepărtarea covoarelor instabile și a cablurilor de pe traseele de mers, iluminarea corespunzătoare și montarea unor bare de sprijin acolo unde sunt necesare.

Încălțămintea stabilă, corectarea problemelor de vedere și exercițiile pentru forță și echilibru contribuie și ele la prevenție.

Este utilă și revizuirea tratamentelor împreună cu medicul sau farmacistul, în special dacă apar amețeli, somnolență sau episoade de tensiune arterială scăzută.

La persoanele cu factori de risc pentru osteoporoză trebuie evaluată și sănătatea osoasă. Prevenirea unei fracturi de șold presupune atât prevenirea căderilor, cât și identificarea și tratarea fragilității osoase atunci când aceasta există.

c. Când este indicat un consult medical după artroplastie?

Controalele programate după artroplastie trebuie respectate chiar dacă recuperarea pare să evolueze bine.

Este necesară evaluarea medicală dacă apar dureri sau umflături care se agravează, probleme ale plăgii, febră, dificultăți importante la mers sau o scădere neașteptată a funcției genunchiului.

Pacientul ar trebui să discute cu medicul și dacă începe să cadă, se simte instabil, are amețeli sau îi este teamă să meargă fără sprijin.

O cădere urmată de durere puternică la șold, imposibilitatea de a se ridica ori de a pune greutate pe picior necesită evaluare medicală rapidă, deoarece poate exista o fractură de șold.

5. Concluzie

Un stil de viață activ după artroplastia de genunchi nu trebuie considerat, pe baza dovezilor actuale, o cauză demonstrată a fracturii de șold.

Unele studii populaționale au identificat un risc crescut de fractură de șold în primul an după protezarea genunchiului, iar creșterea mobilității a fost propusă ca posibilă explicație, alături de modificările mersului, căderi și schimbările osoase.

Cercetările mai recente arată însă că artroplastia poate reduce frecvența căderilor comparativ cu perioada de gonartroză severă, chiar dacă riscul nu dispare complet.

Prin urmare, obiectivul nu este limitarea inutilă a mișcării, ci un stil de viață activ și prudent.

Recuperarea progresivă, întărirea musculaturii, exercițiile de echilibru, prevenirea căderilor și evaluarea osteoporozei la persoanele cu risc pot permite pacientului să beneficieze de mobilitatea câștigată prin artroplastie, reducând în același timp riscul unei fracturi de șold.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Cât durează recuperarea după o artroplastie de genunchi?
Răspuns: Recuperarea durează de obicei câteva luni. Multe activități obișnuite sunt reluate progresiv în primele 6–12 săptămâni, dar recuperarea completă poate necesita câteva luni sau chiar mai mult, în funcție de vârstă, starea generală și evoluția individuală.

Întrebare: Artroplastia de genunchi crește riscul de fractură de șold?
Răspuns: Unele studii au observat un risc mai mare în primul an după operație, dar mecanismul nu este clar și nu s-a demonstrat că artroplastia sau activitatea fizică sunt singurele cauze.

Întrebare: Este bine să mergi mult după artroplastia de genunchi?
Răspuns: Mersul este recomandat, dar distanța trebuie crescută progresiv, conform indicațiilor medicului și kinetoterapeutului. La început poate fi necesar un dispozitiv de sprijin.

Întrebare: Osteoporoza poate favoriza fractura de șold după artroplastie?
Răspuns: Da. Osteoporoza reduce rezistența osului și poate face ca o simplă cădere să provoace o fractură. Persoanele cu factori de risc pot avea nevoie de evaluarea sănătății osoase.

Întrebare: Ce exerciții sunt potrivite după protezarea genunchiului?
Răspuns: Sunt recomandate în special exercițiile prescrise pentru mobilitate, forță și echilibru, iar ulterior activități cu impact redus, precum mersul, bicicleta și înotul, dacă medicul permite.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PMC - Osteoporosis in the setting of knee arthroplasty: a narrative review
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11445950/
Studiul „Osteoporosis in the setting of knee arthroplasty: a narrative review”, apărut în Arthroplasty. 2024 Oct 2;6:50. doi: 10.1186/s42836-024-00273-z, autori: Mohammad Daher, Elio Mekhael, Mouhanad M El-Othmani
Pub Med - Risk factors of post discharge falls in patients undergoing total knee arthroplasty: An integrative review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39031337/
Studiul „Risk factors of post discharge falls in patients undergoing total knee arthroplasty: An integrative review”, apărut în J Back Musculoskelet Rehabil. 2024;37(6):1427-1439. doi: 10.3233/BMR-230165, autori: Samreen Sadiq, Rabiya Noor, Rizwan Akram
Pub Med - The impact of mental state altering medications on preventable falls after total hip or total knee arthroplasty: a systematic review and meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38347630/
Studiul „The impact of mental state altering medications on preventable falls after total hip or total knee arthroplasty: a systematic review and meta-analysis”, apărut în Patient Saf Surg. 2024 Feb 12;18(1):6. doi: 10.1186/s13037-023-00387-4, autori: Elsbeth J Wesselink et al.