Stresul poate fi cauza lupusului?
Auzim tot mai des despre efectele nocive pe care stresul le are asupra sănătății noastre psihice, dar și fizice, însă ce este, de fapt, stresul și în ce măsură ne poate face rău?
Stresul este cauzat de un ansamblu de factori de mediu care provoacă, în organism, o reacție anormală. Concret, stresul este o reacție umană la anumiți factori care ne dezechilibrează. Locul de muncă, responsabilitățile de părinte, așteptările pe care ni le creăm singuri – toate acestea pot cauza stres, ale cărui efecte pot fi devastatoare dacă nu reușim să îl ținem în frâu.
Legătura dintre stres și apariția lupusului
Oamenii de știință sugerează că stresul are o legătură cu declanșarea bolilor autoimune, printre care se află și lupusul eritematos sistemic. Dovezile care stau la baza acestor afirmații sunt: efectele pe care stresul le are asupra sistemului imunitar, precum și faptul că lupusul se declanșează, adesea, după ce pacientul trece printr-un episod de stres emoțional accentuat (de pildă, un deces în familie, un divorț sau primirea unui diagnostic greu de acceptat). Hormonii eliberați în organism în momentele în care ne expunem la stres dereglează sistemul imunitar, cauzând astfel afecțiuni autoimune.
Mai mult, cercetătorii spun că stresul psihologic asociat cu expunerea la traume pare să crească riscul ca femeile să dezvolte lupus eritematos sistemic. Potrivit unui studiu mai vechi, femeile cu sindrom de stres posttraumatic (PTSD) s-au dovedit a avea un risc triplu de a dezvolta lupus.
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că și femeile care au fost expuse la traume, dar nu s-au confruntat cu simptome ale sindromului de stres posttraumatic au risc dublu de a se confrunta cu această boală autoimună.
Cum afectează stresul sistemul imunitar?
Sistemul imunitar este responsabil de protejarea organismului de infecții și boli, precum și de menținerea sănătății în general. Stresul, așa cum am menționat mai sus, apare atunci când ne confruntăm cu anumite provocări. Stresul cronic poate duce la diferite modificări fiziologice care slăbesc sistemul imunitar. Stresul se manifestă asupra funcțiilor celulelor T, care sunt vitale pentru a evita infecțiile și bolile. Însă un nivel foarte ridicat de stres poate să aibă și consecințe mai puternice asupra sănătății, de exemplu, poate să ducă la creșterea tensiunii arteriale și la alte probleme de sănătate, care pot afecta negativ capacitatea sistemului imunitar de a funcționa efficient.
Expunerea frecventă la stres nu face nimic altceva decât să slăbească sistemul imunitar. Totodată, s-a descoperit că stresul cronic poate contribui la inflamație, suprimând și mai mult mecanismele naturale de apărare ale organismului.
Câteva studii au descoperit o incidență mai mare a bolilor autoimune în rândul persoanelor diagnosticate anterior cu tulburări legate de stres. Acest lucru sugerează o posibilă legătură între stres și dezvoltarea sau agravarea afecțiunilor autoimune.
Și mai grav este că stresul nu contribuie doar la declanșarea lupusului, ci apare apoi și ca o consecință a acestei boli, creând astfel un cerc vicios pe care pacientul nu îl poate rupe. Oamenii de știință încă fac cercetări pentru a obține mai multe informații despre legătura dintre expunerea la stres și declanșarea lupusului, precum și a altor afecțiuni autoimune. De altfel, oamenii de știință atrag atenția că stresul poate crește și riscul de probleme de sănătate mintală, care sunt frecvente în rândul pacienților cu lupus, cum ar fi depresia și anxietatea.
Cercetările sugerează că persoanele cu lupus au un risc crescut de anxietate și depresie în comparație cu cei care nu sunt diagnosticați cu această boală 1. Acest lucru s-ar putea datora unor factori multipli, cum ar fi costul emoțional al diagnosticării cu o boală cronică, efectele secundare ale medicamentelor sau afecțiunea în sine care afectează sistemul nervos.
Mai mult decât atât, un studiu recent a constatat că depresia poate crește și riscul de a dezvolta lupus. Studiul a constatat că femeile cu depresie au un risc de două ori mai mare de a fi diagnosticate cu lupus eritematos sistemic decât femeile care nu au această boală2.
Un lucru este cert: efectele pe care stresul le are asupra organismului sunt negative, așa că ideal ar fi să limităm expunerea la stres sau să ne învățăm mintea și corpul să managerieze stresul cotidian astfel încât să reducem impactul negativ pe care acesta îl are asupra sănătății.
Cum să reduci stresul din viața ta
Nu există un remediu prin care să scapi de stres și nu există nici soluții de gestionare a stresului care să funcționeze la toți pacienții cu lupus. Cu toate acestea, există lucruri simple pe care le poți face pentru a gestiona problemele comune ale vieții care pot provoca stres. Printre aceste lucruri se numără: tehnici de relaxare, exerciții fizice și discutarea problemelor cu un specialist.
Recunoașterea semnelor și simptomelor stresului te poate ajuta să identifici modalități de a face față problemelor cotidiene. Reușind să reduci stresul la care te expui, scazi riscul de apariție a bolilor precum lupusul, dar și să îmbunătățești calitatea vieții. Mai mult decât atât, eliberarea de stres este de mare ajutor și dacă lupusul s-a instalat deja, ameliorând simptomele. Pentru a te elibera de stres este indicat, în primul rând, să eviți factorii declanșatori de stres sau să limitezi măcar expunere la acești factori.
În al doilea rând, fă tot posibilul pentru a preveni epuizarea prin suprasolicitare, întrucât atunci apar cele mai multe probleme.
Un studiu realizat de către cercetătorii din cadrul Departamentului de Medicină al Universității din Granada a scos la iveală faptul că stresul cotidian ar putea accentua simptomele pacienților bolnavi deja de lupus. Ceea ce înseamnă că prin controlul nivelului de stres se pot reduce efectele negative ale lupusului asupra organismului.
Evoluția bolilor autoimune precum lupusul este imprevizibilă, de aceea este esențial să reducem, pe cât se poate, factorii declanșatori ai episoadelor agresive ale lupusului. Crizele în timpul cărora simptomele lupusului se acutizează afectează, în timp, evoluția bolii.
Cum reduci stresul
Iată o listă cu diferite tehnici de reducere a stresului pe care le-ai putea încerca;:
- Învață să spui „nu” sarcinilor de zi cu zi (când ai copii, este și mai important să spui „nu” activităților suplimentare, altele decât ceea ce este imediat important pentru familia și sănătatea ta.)
- Învață să ceri ajutor în efectuarea activităților de zi cu zi;
- Prioritizează lucrurile importante din viața ta; renunță la activitățile care sunt mai puțin importante.
- Învață să exersezi un bun management al timpului (pregătește-te cu mult înainte pentru orice activitate majoră).
- Nu gândi lucruri negative despre tine – Învață să-ți spui lucruri pozitive și complimentează-te pentru că faci lucrurile bine.
- Încearcă să nu te cerți cu ceilalți. Este esențial să înveți și să accepți că fiecare are opinii sau moduri diferite de a face lucrurile și că aceste conflicte nu își au rostul. Învață să respiri adânc, să te relaxezi, să pleci înainte de a începe o ceartă sau înainte să spui ceva ce ai putea regreta.
- Ia în considerare consilierea pentru a învăța abilități de comunicare mai bune dacă ai dificultăți în relațiile cu cei din jur.
- Învață să trăiești cu posibilitățile tale.
- Planifică-ți în mod special perioadele de odihnă și relaxare în rutina ta în fiecare zi.
- Încearcă să dormi suficient în fiecare noapte.
- Practică regulat sport. Poți chiar să practici exerciții relaxante, cum ar fi yoga și/sau tai chi.
- Menține o dietă sănătoasă, echilibrată.
- Practică exerciții de respirație profundă și meditația mindfulness.
Meditația se referă la un grup mare de practici care implică odihnă în liniște, adesea cu ochii închiși, concentrarea asupra respirației și, uneori, rostirea cuvintelor în mod repetat (acest lucru se numește mantră). În medicina complementară, meditația este folosită pentru a aduce calmul și relaxarea fizică, pentru a îmbunătăți echilibrul psihologic, pentru a face față bolilor sau pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate și bunăstarea.
O formă de meditație care este acum practicată pe scară largă și recunoscută pentru diverse beneficii pentru sănătate și bunăstare este mindfulness.
Mindfulness presupune să acordăm atenție la ceea ce se întâmplă în interiorul și în exterior, în orice moment. Din păcate, în vremurile actuale, nu mai suntem așa de atenți la ce se petrece în jurul nostru. Iar asta nu face decât să se piardă legătura cu felul în care se simte corpul nostru și ajungem să trăim prinși în gândurile noastre, fără să ne oprim să observăm cum acele gânduri ne conduc emoțiile și comportamentul.
O parte importantă a mindfulness este reconectarea cu corpul nostru și cu senzațiile pe care le experimentează. Aceasta înseamnă să acorzi atenție priveliștilor, sunetelor, mirosurilor și gusturilor.
De ce este important să te relaxezi?
Chiar dacă nu putem evita situațiile stresante, poți să le contracarezi învățând cum să te relaxezi eficient. Relaxându-te poți:
- Să reduci ritmul cardiac
- Să îți faci respirația mai lentă și mai profundă
- Să scazi și chiar să stabilizezi tensiunea arterială
- Să îți relaxezi mușchii
- Relaxarea nu trebuie să îți ocupe mult timp – doar să te îndepărtezi de ceva stresant pentru câteva minute sau să încerci să te detașezi de gândurile stresante.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Depression and anxiety in systemic lupus erythematosus”, Medicine (Baltimore). 2018 Jul, Margarida Figueiredo-Braga, Caleb Cornaby, Alice Cortez, Miguel Bernardes, Georgina Terroso, Marta Figueiredo, Cristina Dos Santos Mesquita, Lúcia Costa, Brian D. Poole
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6076116/
2 Studiul „Association of Depression With Risk of Incident Systemic Lupus Erythematosus in Women Assessed Across 2 Decades”, JAMA Psychiatry. 2018 Dec, Andrea L. Roberts, Laura D. Kubzansky, Susan Malspeis, Candace H. Feldman, Karen H. Costenbader
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6583686/
Lupus UK - Stress Management and Relaxation
https://lupusuk.org.uk/stress-management-and-relaxation/
Te-ar mai putea interesa și...
