Manifestarile cardiovasculare in lupusul eritematos sistemic
Manifestarile cardiovasculare in lupusul eritematos sistemic
Manifestarile cardiovasculare in lupusul eritematos sistemic
Manifestările cardiace sunt în general asimptomatice fiind diagnosticate în cadrul consultului sau la ecocardiografie. Acestea apar din cauza afectării celor 3 tunici ale inimii.
Lupusul eritematos sistemic este o boală binecunoscută pentru manifestările sale cutanate, cum ar fi erupția cutanată malară, fotosensibilitatea și leziunile cutanate discoide. Însă este important de menționat că acesta este o boală multisistemică care poate să afecteze orice organ din organism, cel mai important, inima și sistemul vascular, ceea ce provoacă mortalități în rândul pacienților cu lupus eritematos sistemic, atât la grupele de vârstă mai tinere, cât și la cele mai în vârstă.
Lupusul eritematos sistemic afectează adesea sistemul cardiovascular, care include inima și vasele de sânge. De fapt, complicațiile cardiovasculare ale lupusului cauzează cele mai multe decese în rândul pacienților cu lupus, nu această boală autoimună în sine.
Hipertensiunea arterială afectează peste jumătate din pacienții cu lupus. Obezitatea, complicațiile renale și tratamentul îndelungat pe bază de steroizi determină apariția hipertensiunii la pacienții cu lupus eritematos sistemic. Hipertensiunea crește riscul de insuficiență renală, de infarct și de atac vascular cerebral. Întrucât bolile cardiovasculare pot avea consecințe fatale, e important ca pacientul cu lupus să mențină tensiunea arterială în limitele recomandate. Medicația, alimentația și stilul de viață pot fi folosite în acest sens. Potrivit unui studiu recent, manifestările cardiace rămân predominante în lupus, în special pentru bolile pericardice, valvulare și aterosclerotice1.
În cadrul acestei cercetări, au fost studiați 258 de pacienți cu lupus, cu vârsta medie de 42,2 ± 14,7 ani, dintre care 233 (90,3%) au fost femei. Simptomele cardio-respiratorii au fost prezente la 92 dintre aceștia (35,7%), cele mai frecvente simptome fiind dispneea (24,0%) și durerile toracice (20,5%). Manifestările cardiace au apărut la 97 (37,6%) dintre pacienți, cu boală pericardică la 38 (14,7%) dintre ei, cu boală valvulară la 20 dintre ei (7,8%), cu accident vascular cerebral/atac ischemic tranzitoriu la 20 (7,8%) dintre ei și boală coronariană la 17 (6,6%) dintre pacienți.
Pacienții cu pericardită pot experimenta dureri cauzate de presiunea pusă pe inimă, mai ales atunci când se întind în pat. Pericardita poate fi minimă, evidențiată prin frecătură pericardică la examenul clinic sau cu revărsat lichidian evidențiat de examenul radiologic și ecocardiografic. Rareori cantitatea de lichid din pleură poate determina tamponadă cardiacă. Lichidul pleural poate conține celule lupice.
Manifestările cardiovasculare în lupusul eritematos sistemic
Pericardita, miocardita, bolile valvulare sunt printre cele mai frecvente probleme cardiace la pacienții cu lupus eritematos sistemic.
Pericardida
Pericardita apare și ea la peste 25% dintre pacienții care au primit diagnosticul de lupus eritematos sistemic. Această afecțiune se dezvoltă atunci când pericardul (n.r. membrana fibroasă care învelește inima) devine inflamat și iritat, determinând scurgeri lichide în jurul inimii.
Miocardita
Miocardita, adică inflamarea miocardului (n.r. mușchiul inimii) apare mai rar, adică la 10% dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic. Pacienții care suferă de această afecțiune au de-a face cu simptome precum tahicardia și durerile în piept. La radiografie se poate observa mărirea inimii. Miocardita trebuie suspectată în prezența unei tahicardii sau alte tulburări de ritm, cardiomegaliei sau insuficienței cardiace.
Această afecțiune împiedică inima să pompeze sânge către toate zonele din corp, fiind deci o complicație serioasă. Se tratează cu doze mari de steroizi. Miocardita acută lupică este însă foarte rară, deci nu reprezintă motiv de îngrijorare pentru pacienții ce primesc diagnosticul de lupus eritematos sistemic.
Endocardita verucoasă Libman-sacks
Endocardita verucoasă Libman-sacks afectează frecvent valva mitrală și aortică. Aceasta este o leziune neinfecțioasă care apare concomitent cu lupusul eritematos sistemic și sindromul antifosfolipidic care vizează valvele cardiace, în special valva mitrală, provocând stenoză sau regurgitare valvulară.
Poate fi suspectată prin apariția unor sufluri sistolice recente, fiind diagnosticată prin ecocardiografie. Este asimptomatică, de cele mai multe ori, dar se poate complica, ducând la embolie cerebrală. Pentru a preveni aceste complicații este necesară administrarea profilactică de antibiotice înaintea manevrelor chirurgicale. Endocardita verucoasă se asociază frecvent cu anticorpii antifosfolipide.
Ateroscleroza
Ateroscleroza apare, de asemenea, la unii pacienți cu lupus. Această este cauzată de acumularea de colesterol sau de alte substanțe (n.r. placă de aterom) la nivelul pereților arterelor. În timp, placa poate restricționa fluxul sangvin cauzând rupturi sau cheaguri ce pot determina producerea unui infarct sau atac vascular cerebral.
Afectarea coronariană
Afectarea coronariană este frecventă, din cauza factorilor de risc din populația generală (hiperlipidemie, fumat, factori genetici, hiperglicemie, hipertensiune, vârstă), cât și din cauza trombozei coronare și a sindromului anticorpilor antifosfolipidici. Printre factorii de risc pentru afectarea coronariană a pacienților cu lupus se numără hipertensiunea arterială secundară bolii renale și terapiei cortizonice.
Manifestările vasculare includ trombozele arteriale și venoase. Trombozele venoase afectează de obicei venele profunde ale membrelor inferioare și se asociază cu prezența în ser a anticorpilor antifosfolipide.
Infarctul miocardic
Infarctul miocardic poate să apară la pacienții cu lupus eritematos sistemic din cauza fiziopatologiei bolii. Într-o analiză retrospectivă efectuată pe pacienții cu infarct miocardic acut, s-a ajuns la concluzia că pacienții cu infarct miocardic și lupus eritematos sistemic suferă în același timp rate mai mari de readmisie în spital, post-infarct, deces în spital, leziuni renale acute și sepsis.
Anevrismul de aortă
Un anevrism de aortă poate să apară la număr foarte mare de pacienți cu lupus eritematos sistemic. Deși nu este o complicație frecventă, este considerată periculoasă, motiv pentru care trebuie luată în considerare. Mai mult, dezvoltarea anevrismului aortic și a disecției este asociată cu vârsta înaintată, sexul masculin, hipertensiunea arterială și durata de peste trei ani de lupus eritematos sistemic, conform unui studiu de cohortă retrospectiv pe 15.209 de pacienți cu această afecțiune.
Sindromul metabolic
Acesta este puternic asociat cu rezistența la insulină, obezitatea și hipertensiunea arterială și este un factor de risc cunoscut pentru bolile cardiovasculare. Cercetătorii au descoperit o creștere a prevalenței sindromului metabolic cu lupus eritematos sistemic, precum și rezistența la insulină. Acest lucru este atribuit naturii inflamatorii a afecțiunii și utilizării corticosteroizilor ca una dintre modalitățile terapeutice importante.
Dislipidemia
Dislipidemia este o afecțiune a metabolismului anormal al lipidelor și este considerată un factor de risc pentru bolile cardiovasculare din cauza aterosclerozei premature.
Boala renală în stadiu terminal
Boala renală în stadiu terminal din cauza nefritei lupice și utilizării sistemice de corticosteroizi în tratamentul bolii autoimune ca lupus eritematos sistemic pot favoriza bolile cardiovasculare în lupus. Potrivit oamenilor de știință care au efectuat un studiu în 2020, în care au fost implicate 151 de persoane, riscul de boală renală este foarte mare la pacienții cu nefrită lupică sau în urma utilizării steroizilor ca tratament pentru lupusul eritematos sistemic2.
Sindromul Raynaud
Sindromul Raynaud apare la 30% dintre pacienți și poate precede celelalte manifestări ale lupusului.
Recomandări pentru pacienți
Pasul inițial în managementul manifestărilor cardiovasculare este controlul factorilor de risc tradiționali modificabili pentru bolile cardiovasculare, inclusiv renunțarea la fumat, având un indice de masă corporală (IMC) sănătos mai mic de 25, efectuarea de activități fizice regulate, precum și menținerea tensiunii arteriale <130/85 mmHg folosind inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care este modalitatea de tratament de primă linie pentru pacienții cu lupus eritematos sistemic hipertensivi, în special cei cu probleme renale legate de lupus.
Blocanții receptorilor de angiotensină (ARA) pot fi utilizați ca alternativă pentru cei care suferă de efectele secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei. Cu toate acestea, beta-blocantele au capacitatea de a precipita apariția fenomenului Raynaud din cauza creșterii activității receptorilor alfa 2-adrenergici ai sistemului nervos simpatic care duce la vasoconstricția arterelor digitale.
Statinele sunt esențiale în menținerea profilului lipidic în limitele normale, în special colesterol LDL „rău” și s-a dovedit a fi utile nu numai în scăderea riscurilor cardio-vasculare în lupusul eritematos sistemic, ci și în reducerea deceselor și a bolii renale în stadiu terminal. Prin îmbunătățirea rezistenței la insulină, s-a demonstrat că metforminul scade apariția lupusului eritematos de severitate ușoară și moderată, precum și a bolilor cardiovasculare asociate.
Hidroxiclorochina este un modulator imunitar care reprezintă tratamentul standard pentru toți pacienții cu lupus eritematos sistemic, deoarece are capacitatea de a reduce apariția bolii, afectarea altor organe, doza de glucocorticoizi și efectele sale secundare morbide, precum și evenimentele trombotice ale anti - sindromului fosfolipidic. În plus, s-a constatat că efectul imuno-modulator al medicamentelor antimalarice are efecte ateroprotectoare și îmbunătățește profilul lipidic și nivelul glicemiei.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Abstract 13131: Cardiovascular Manifestations and Outcomes in Systemic Lupus Erythematosus: The Cleveland Clinic Contemporary Experience”, Circulation, 12 Nov 2020, Tom Kai Ming Wang, Nicholas Chan, Mohamed Khayata, Patrick Flanagan, Richard A Grimm, Brian P Griffin, Elaine M Husni, Emily Littlejohn and Bo Xu
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circ.142.suppl_3.13131
2 Studiul „Insulin resistance and serum levels of adipokines in patients with systemic lupus erythematosus: a systematic review and meta-analysis”. Lupus. 2020, Kuo CY, Tsai TY, Huang YC
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0961203320935185
Te-ar mai putea interesa și...
