Lupus eritematos indus de medicamente: cauze, simptome si tratament

Lupusul eritematos cauzat de medicamente se manifestă în timpul unui anumit tratament medicamentos și dispare de la sine după încetarea administrării tratamentului. Acest tip de lupus indus de medicamente este destul de rar, iar manifestările sale pot fi atât blânde, cât și severe.

Lupusul eritematos indus de medicamente este o formă de lupus eritematos sistemic (LES), declanșată sau agravată de anumite medicamente.

Medicamentele care au fost asociate cu acest tip de lupus includ anumite clase de antihipertensive, medicamente pentru inimă, anticonvulsivante și altele. Cu toate acestea, este clar că nu toți oamenii cei care iau aceste medicamente dezvoltă lupus indus de medicamente, iar asocierea exactă între medicamente și boală poate fi complexă.

Diverse mecanisme propuse pentru lupusul indus de medicamente includ predispoziția genetică, metilarea redusă a ADN-ului prin inhibarea directă a metiltransferazelor ADN sau indirect prin semnalizarea căii ERK și haptenizarea - un medicament care se leagă de proteinele plasmatice sau tisulare care induce un răspuns imun. Cercetările arată și că metabolismul local al medicamentelor în leucocite sau hepatocite poate transforma medicamentele în compuși reactivi citotoxici, crescând resturile de celule necrotice și activând macrofagele; alternativ, medicamentele pot afecta sau crește apoptoza.

Recomandările Experților DOC

Tipuri de lupus eritematos indus de medicamente

Există trei tipuri diferite de lupus indus de medicamente:

Lupus eritematos sistemic indus de medicamente
Lupus cutanat subacut indus de medicamente
Lupus cutanat cronic indus de medicamente

Lupusul eritematos cutanat subacut poate fi idiopatic, dar este indus de medicamente în aproximativ o treime dintre cazuri. Hidroclorotiazida este medicamentul asociat cel mai des cu acest tip de lupus. Alte medicamente raportate că ar cauza lupus cutanat subacut includ terbinafina, agenți anti-TNF, antiepileptice, inhibitori ai pompei de protoni, AINS, medicamente antiaritmice, blocante ale canalelor de calciu și IECA.

Cauze lupus eritematos indus de medicamente

Lupusul eritematos indus de medicamente este cauzat de anumite medicamente care declanșează o puternică reacție autoimună în organism, sistemul imunitar începând astfel să atace țesuturile sănătoase, exact ca în cazul pacienților cu lupus eritematos sistemic. Există multe medicamente detectate până la acest moment care pot cauza acest tip de lupus la anumiți pacienți, printre care și:

Hidralazina
Procainamida
Izoniazida
Chinidina

În general, medicamentele antihipertensive, antibiotice și anticonvulsive sunt cele care declanșează lupusul eritematos cauzat de medicamente. În timp ce unele medicamente au dovezi bune de asociere cu lupusul, spun oamenii de știință, există rapoarte de caz care implică mai multe alte medicamente ca o posibilă cauză a acestuia. S-a raportat, de asemenea, că mai multe suplimente pe bază de plante cauzează un sindrom asemănător lupusului.

Procainamida și hidralazina au cea mai mare incidență de a provoca lupus indus de medicamente, cu riscuri raportate până la 30% în cazul procainamidei și 5% până la 10% în cazul hidralazinei. De asemenea, toți agenții anti-TNF au fost asociați cu lupusul, riscul fiind mai mare cu etanercept și infliximab.

Alte medicamente cu asociere certă cu această formă de lupus includ interferon-alfa, minociclină, izoniazidă, rifampină, fenitoină, penicilamină, chinidină, fenitoină, metildopa, clorpromazină, carbamazepină, etosuximidă, propiltiouracil și sulfasalazină. Câteva alte medicamente sunt considerate a fi cauze posibile pentru lupus indus de medicamente, inclusiv statine, medicamente antiaritmice, IECA, inhibitori ai pompei de protoni, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), contraceptive orale etc. Suplimentele pe bază de plante, cum ar fi germenii de lucernă, echinacea și melatonina, au fost, de asemenea, corelate cu mai multe crize de lupus.

Lupusul indus de minocicline este mai frecvent la femeile mai tinere, în timp ce lupusul indus de procainamidă sau hidralazină este mai frecvent la populația în vârstă.

Simptome lupus eritematos indus de medicamente

Dureri articulare sau musculare
Oboseală
Serozită (inflamarea țesuturilor care învelesc inima și plămânii)
Inflamație la nivelul articulațiilor
Iritații la nivelul pielii, în special în zonele mai expuse radiațiilor solare
Febră
Stare generală de rău

Erupția cutanată este una dintre cele mai frecvente manifestări clinice ale lupusului indus de medicamente. Examenul patologic al biopsiei luate din erupția cutanată la pacienții cu lupus indus de medicamente este similar cu cea luată de la pacienții cu lupus eritematos sistemic.

Lupusul eritematos indus de medicamente nu apare ca efect advers în cazul în care aceste mediamente sunt luate pe termen scurt, ci în cazul administrării îndelungate a unor medicamente poate apărea lupus indus de medicamente. Simptomele prin care se manifestă sunt similare cu cele ale lupusului eritematos sistemic, însă nu sunt nici pe departe la fel de severe, decât în cazul în care sunt ignorate și tratamentul cu pricina nu este oprit.

Diagnosticare lupus eritematos indus de medicamente

Lupusul indus de medicamente poate să se dezvolte la câteva săptămâni până la câteva luni după începerea tratamentului, ceea ce poate îngreuna diagnosticul. În plus, e imposibil să se facă diferența între lupusul cauzat de medicamente și cel sistemic numai pe baza caracteristicilor clinice, deși cel cauzat de medicamente tinde să aibă simptome mai ușoare, cum spuneam, iar afectarea renală, leucopenia, pericardita etc. apar în cazuri mult mai rare.

În primul rând, pentru a stabili diagnosticul, medicul va examina iritația cutanată, apoi articulațiile, pentru a observa dacă acestea sunt sensibile la durere sau umflate. Datele științifice arată că artralgia este frecventă și adesea este primul simptom care apare, fiind prezent la până la 90% dintre pacienți. Simptomele constituționale, inclusiv mialgie, febră și scădere în greutate sunt, de asemenea, frecvente.

STUDII VIITOARE PENTRU LUPUS

În timpul examinării fizice, medicul va folosi stetoscopul pentru a asculta bătăile inimii. În caz de lupus eritematos indus de medicamente, anticorpii antinucleari ies pozitivi la analizele de sânge. Și anticorpii anti-histone sunt pozitivi în peste 75% dintre cazurile de lupus indus de tratament medicamentos. Anticorpii antihistone se găsesc și la 75% dintre pacienții cu lupus idiopatic; prin urmare, nu este un test specific. Aceștia pot persista chiar și după ce medicamentul a fost oprit și simptomele s-au rezolvat (uneori în câteva zile sau în câteva săptămâni). Însă, anticorpii antihistone din lupusul idiopatic sunt detectați în primul rând împotriva subunităților H1 și H2B, în timp ce aceia depistați la majoritatea pacienților cu lupus indus de medicamente sunt direcționați împotriva subunităților H2A și H2B.

Anticorpii anti-dsADN sunt observați în mai mult de 50% din cazurile de lupus eritematos sistemic și în mai puțin de 5% dintre cazurile de lupus indus de medicamente, în special secundar agenților anti-TNF și interferon-alfa Radiografia este adesea folosită pentru depistarea inflamației țesuturilor care îmbrăcă inima, iar EKG-ul este utilizat pentru depistarea complicațiilor cardiace.

Ca o concluzie, pentru diagnosticul sau clasificarea bolii, următoarele caracteristici ar trebui să fie prezente:

Tratamentul cu medicamentul suspectat să fi durat cel puțin o lună.
Să existe manifestări precum artralgie, mialgie, febră și serozită.
Anticorpii ANA și antihistone să fie prezenți în absența altor subserologii.
Simptomele să se amelioreze în câteva zile până la câteva săptămâni de la întreruperea medicamentului.

Diagnostic diferențial

Principalul diagnostic diferențial al lupusului indus de medicamente este lupusul eritematos sistemic idiopatic, deoarece caracteristicile clinice și ale autoanticorpilor în ambele boli sunt foarte similare. Însă manifestările severe, cum ar fi afectarea renală sau neurologică, sunt rare în lupusul indus de medicamente deci, atunci când sunt prezente, indică o suspiciune ridicată pentru lupus eritematos sistemic.

Lupusul eritematos cutanat subacut idiopatic este de asemenea diagnostic diferenţial al celui indus de medicamente. Distribuția pe scară largă a erupției cutanate și rezoluția erupției după întreruperea medicamentului sunt în concordanță cu lupusul cauzat de un medicament, mai degrabă decât cu cel idiopatic.

În plus, la pacienții tratați cu agenți anti-TNF care au febră, erupții cutanate și artralgie, trebuie excluse mai întâi infecțiile, din cauza faptului că aceste persoane au o imunitate foarte slabă.

Tratament lupus eritematos indus de medicamente

Cel mai important pas pentru tratarea lupusului eritematos indus de medicamente constă în diagnosticarea acestuia și încetarea tratamentului cu acele medicamente. În cele mai multe cazuri, simptomele se liniștesc la câteva săptămâni după încetarea tratamentului, însă poate fi nevoie să treacă și un an pentru recuperarea completă. În această perioadă, poate fi nevoie de tratament simptomatic, care să calmeze manifestarea lupusului eritematos.
Tratamentul acesta poate include:

ÎNSCRIE-TE ÎN APAA!

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
Creme pe bază de corticosteroizi pentru ameliorarea iritațiilor cutanate
Medicamente antimalarie pentru ameliorarea erupțiilor cutanate, precum și pentru tratarea simptomelor specifice artritei

După tratarea lupusului eritematos indus de medicamente, este recomandată evitarea completă a medicamentelor care au cauzat declanșarea afecțiunii, pentru că există un risc mare ca afecțiunea să revină odată cu reînceperea tratamentului medicamentos.

Cum am precizat mai sus, chiar dacă simptomele pacientului dispar în câteva săptămâni de la întreruperea medicamentului, autoanticorpii pot să rămână pozitivi pentru mai multă vreme, iar prezența lor va fi un motiv pentru a se recomanda medicație antiinflamatoare sau imunosupresoare.

Prognosticul pacientului cu lupus indus de medicamente

Lupusul indus de medicamente are un prognostic favorabil, în general rezolvându-se în câteva săptămâni după întreruperea medicamentului care l-a provocat, în rare cazuri fiind nevoie de mai multe luni. Totuși, e bine de subliniat că detectarea precoce a bolii este crucială în prevenirea spitalizărilor prelungite.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Drug-Induced Lupus Erythematosus
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441889/
Science Direct - Drug-Induced Lupus Erythematosus
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/drug-induced-lupus-erythematosus

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...