Factorii de risc in aparitia lupusului
Lupusul este o afecțiune cronică autoimună, care face ca sistemul imunitar al unei persoane să îi atace țesuturile sănătoase ale organismului, provocând simptome precum inflamație, dureri ori erupții cutanate. Cauza exactă care declanșează boala lupus nu este cunoscută. Unii specialiști susțin că lupusul apare ca urmare a unei combinații de factori de risc interni și externi precum hormonii, moștenirea genetică și elemente care țin de mediu.
Lupusul eritematos sistemic este o boală inflamatorie cronică autoimună și multi-sistemică, care se caracterizează prin producerea de autoanticorpi și depunerea tisulară de complexe imune. Manifestările clinice variază de la oboseală ușoară și dureri articulare până la leziuni severe, până la catastrofale de organe. Mortalitatea la pacienții cu lupus este de 2-3 ori mai mare decât la populația generală, iar cele mai frecvente cauze sunt bolile infecțioase și bolile cardiovasculare.
În ciuda anilor de studii, etiologia bolii este încă neclară pentru lumea științifică. Studiile observaționale clinice pot arăta doar că între boală și factorii de risc există o corelație, dar este dificil să se facă inferențe cauzale. Cauza exactă a lupusului eritematos sistemic nu este pe deplin înțeleasă, iar boala pare să fie rezultatul unei combinații complexe de factori genetici, imunologici și de mediu. Ce este clar până în acest moment e că lupusul este considerat o afecțiune autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al organismului atacă propriile celule și țesuturi.
Factori de risc lupus
Există o serie de factori care cresc riscul de dezvoltare a lupusului:
Genul feminin
Cam 90% dintre pacienții diagnosticați cu lupus sunt femei. Înainte de pubertate, fetele și băieții au risc egal de a dezvolta lupus, însă după perioada adolescenței, riscul persoanelor de sex feminin crește considerabil. Acest lucru ar putea fi explicat prin cantitatea hormonilor din organism. Oamenii de știință au analizat legătură dintre estrogen și lupus. Estrogenul este un hormon care fortifică sistemul imunitar, de aceea femeile sunt mai afectate de afecțiunile autoimune decât bărbații. În timpul studiilor, cercetătorii au constatat că episoadele de lupus sunt accentuate înainte de menstruație, precum și în timpul sarcinii, atunci când nivelul de estrogen este mai mare.
Moștenirea genetică
Nu s-a depistat încă o genă anume care cauzează lupusul. Totuși, persoanele care au un frate cu lupus au un risc de 20 de ori mai mare să dezvolte, la rândul lor, această afecțiune. De asemenea, persoanele care au o rudă de gradul I diagnosticată cu o afecțiune autoimună, au un risc sporit de a dezvolta lupus.
Vârsta
În general, lupusul debutează în perioada cuprinsă între 15 și 45 de ani. Așadar, tinerii adulți au un risc sporit de a dezvolta lupus, comparativ cu vârstnicii sau copiii - deși nici aceștia nu sunt scutiți de risc.
Factori de mediu
Potrivit cercetătorilor din cadrul Fundației pentru Lupus din SUA, o serie de agenți care țin de mediu pot declanșa puseele de lupus după ce boala a fost diagnosticată sau pot contribui la apariția acestei afecțiuni. Iată lista factorilor de mediu suspectați că pot contribui la apariția lupusului:
- Radiațiile emise de soare, în special radiațiile UVB
- Radiațiile emise de lămpile din solar
- Expunerea la pulberea de siliciu (persoanele care lucrează în agricultură se expun la aceasta)
- Medicamente din clasa sulfonamidelor, care cresc sensibilitatea la soare
- Medicamentele precum tetraciclina
- Antibioticele precum penicilina, amoxicilina, ampicilina sau cloxacilina
- Infecțiile, printre care și infecția cu virusul Epstein-Barr
- Infecțiile virale
- Epuizarea
- Stresul emoțional (cauzat de divorț, decesul unei persoane dragi sau un diagnostic primit, de exemplu)
- Orice situație care produce transformări în organism: sarcină, naștere, intervenții chirurgicale
- Fumatul
Factori care pot declanșa episoadele în care boala devine (mai) activă
Dacă lupusul s-a instalat deja, există anumiți factori care pot declanșa manifestarea simptomatologiei, scoțând boala din starea latentă.
- Expunerea prelungită la soare
- Fumatul
- Anumite medicamente
- Expunerea la anumite substanțe chimice
- Anumite infecții
Ce spun cercetările științifice despre riscul de lupus?
Un studiu de dată recentă care a implicat 64 de recenzii sistematice și 12 studii de randomizare mendeliană, a oferit informații interesante despre apariția lupusului. Astfel, rezultatele revizuirilor sistematice au arătat că boli precum endometrioza, dermatita atopică și rinita alergică, alături de stilul de viață și polimorfismul genelor influențează incidența lupusului eritematos sistemic. Rezultatele studiilor de randomizare mendeliană au identificat rolul unor boli (parodontită, boala celiacă), al unor oligoelemente (seleniu, fier), al citokinelor (factor de diferențiere de creștere 15) și al microbiomului intestinal în patogenia lupusului eritematos sistemic.
Endometrioza
O meta-analiză și mai multe studii de cohortă și studii caz-control au arătat că prevalența lupusului la femeile cu endometrioză a fost mai mare decât la cele din grupul de control. Endometrioza este o tulburare dependentă de estrogen, iar creșterea nivelului acestui hormon poate agrava sau induce boala prin suprimarea imunității celulare și creșterea formării de autoanticorpi.
Dermatita atopică
Și dermatita atopică este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, neurologice și autoimune. O meta-analiză a arătat că participantele care aveau dermatită atopică prezentau un risc crescut lupus.
Rinita alergică
Pacienții cu rinită alergică par să aibă și ei un risc mai mare de lupus decât cei care nu au această afecțiune. Patogenia dermatitei atopice, a rinitei alergice și a tulburărilor autoimune a fost similară și legată de creșterea mediatorilor inflamatori și dereglarea imună.
Stilul de viață
Unele studii au arătat că aportul moderat de alcool reduce riscul de lupus, în timp ce fumatul îl crește. Principalele mecanisme includ mecanismul antiinflamator legat de consumul de alcool, inclusiv niveluri mai scăzute de proteină C-reactivă și fibrinogen în plasmă, și mecanisme proinflamatorii legate de fumat, inclusiv o creștere a proteinei C-reactive din plasmă, stres oxidativ și apoptoză.
Oamenii de știință consideră că ar trebui acordată atenție prevenirii și tratării lupusului la pacienții cu endometrioză, boală celiacă și parodontită și s-ar putea lua în calcul, cu acordul medicului, suplimente alimentare adecvate pentru a crește nivelul seric de fier și seleniu pentru a reduce riscul de lupus.
Cum se poate scădea riscul de lupus?
Deoarece cauza exactă a lupusului nu este pe deplin înțeleasă și boala este adesea o combinație complexă de factori genetici, imunologici și de mediu, nu există măsuri specifice și garantate pentru a preveni complet boala. Cu toate acestea, există câțiva pași generali pe care îi poți urma pentru a menține o stare de sănătate cât mai bună și pentru a reduce potențialul risc de lupus:
- Evită expunerea excesivă la soare. Protejează-ți pielea utilizând creme cu factor de protecție solară potrivit pielii tale, purtând haine care acoperă pielea și evitând expunerea directă la soare în timpul orelor de vârf ale zilei.
- Menține un stil de viață sănătos. Adoptă o alimentație echilibrată, bogată în fructe proaspete, legume crude și gătite (nu prăjite), cereale integrale și psudo-cereale (fulgi de ovăz, hrișcă, mei quinoa, orez brun) și proteine slabe. Exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului pot contribui la menținerea sănătății generale.
- Evită fumatul și expunerea la fumul de țigară. Fumatul și statul în fumul de țigară al altora cresc riscul de lupus, iar dacă boala a fost diagnosticată, pot agrava simptomele lupusului, crescând și riscul de complicații.
- Mergi la consultații medicale regulate, o dată pe an, dacă medicul nu te cheamă mai des, și efectuează analizele de sânge recomandate. Astfel, pot fi identificate precoce orice semne ale bolii sau modificări în starea de sănătate.
- Menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate contribui la menținerea sănătății generale și reduce riscul unor afecțiuni asociate, care pot crește riscul de lupus.
- Stresul excesiv poate afecta sistemul imunitar și poate contribui la declanșarea sau exacerbarea lupusului. Plimbările în natură, yoga sau exercițiile de respirație ajută la combaterea stresului.
- Dacă există un istoric familial de lupus sau alte boli autoimune, este important să ai o discuție cu medicul de familie. Acest lucru poate permite monitorizarea mai atentă și intervenția precoce în cazul apariției simptomelor de lupus.
Dacă suspectezi că ai risc de lupus, cel mai indicat ar fi să te consulți cu medicul de familie cu privire la factorii care pot cauza lupusul ori care pot agrava boala dacă aceasta s-a instalat deja. Simptomele lupusului apar de obicei în valuri numite pusee. În timpul unei crize, simptomele pot fi suficient de grave încât să afecteze rutina zilnică. În perioadele de remisie, simptomele dispar sau sunt mult mai ușoare. Aceste simptome se dezvoltă de obicei lent - se pot observa unul sau două semne de lupus la început și apoi mai multe.
Cele mai frecvente semne de lupus inclus durerile articulare și musculare sau dureri în piept (mai ales atunci când persoana respiră adânc), dureri de cap, o erupție cutanată pe față în formă de fluture, febră, căderea părului, afte bucale, senzație de oboseală tot timpul, dificultăți de respirație, glande umflate și umflare în zona brațelor, picioarelor sau a feței.
Pacienții bolnavi de lupus care au primit acest diagnostic ar trebui să își adapteze stilul de viață în funcție de factorii care declanșează episoadele. Astfel, vor evita accentuarea simptomelor specifice bolii și vor încetini chiar evoluția lupusului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Lupus Risk Factors
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/lupus/lupus-risk-factors
Advances in Rheumatology - Risk factors of systemic lupus erythematosus: an overview of systematic reviews and Mendelian randomization studies
https://advancesinrheumatology.biomedcentral.com/articles/10.1186/s42358-023-00323-1
Studiul „Risk factors of systemic lupus erythematosus: an overview of systematic reviews and Mendelian randomization studies”, apărut în Adv Rheumatol 63, 42 (2023). https://doi.org/10.1186/s42358-023-00323-1, autori: Xiao, XY. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
