Un studiu facut de catre cercetatorii americani a scos la iveala faptul ca deficitul de vitamina D creste riscul de insuficienta renala, dar si de alte afectiuni renale, in cazul pacientilor diagnosticati cu lupus.

Lupusul este o afectiune cronica, de natura autoimuna, caracterizata de inflamatia cronica din organism. In principiu, sistemul imunitar nu recunoaste tesuturile sanatoase ale organismului si incepe sa le atace, provocand astfel o serie de simptome nedorite.

Boala lupus poate afecta mai multe organe, incepand de la piele, inima si pana la plamani, ficat sau rinichi. Intrucat simptomele lupusului sunt declansate sau agravate de razele soarelui, pacintii care primesc diagnosticul de lupus eritematos sunt sfatuiti sa evite expunerea la soare in masura in care acest lucru este posibil. Asadar, nu e de mirare ca nivelul de vitamina D din organismul pacientilor bolnavi de lupus este redus, comparativ cu cel al persoanelor care nu sufera de aceasta afectiune autoimuna. Mai mult decat atat, anumite medicamente folosite pentru tratarea lupusului contribuie la aparitia deficitului de vitamina D.

Dr. Michelle Petri, directorul Centrului Hopkings pentru Lupus de peste Ocean, alaturi de echipa sa de cercetare, a analizat datele medicale a 1.392 de pacienti bolnavi de lupus, dintre care 92% erau femei. Varsta medie a pacientilor bolnavi de lupus este de 47,3 ani.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cercetatorii au analizat nivelul de vitamina D din organismul bolnavilor de lupus inca de la prima vizita la medicul specialist care trateaza aceasta afectiune autoimuna. La final, oamenii de stiinta au concluzionat ca 27,3% dintre pacienti sufereau de deficit de vitamina D inca de la prima vizita la medic. Restul, au inceput sa aiba probleme cu lipsa de vitamina D pe masura ce boala a inceput sa evolueze.

Acelasi studiu a scos la iveala si faptul ca deficitul de vitamina D in cazul pacientilor bolnavi de lupus creste considerabil riscul de complicatii renale.

Suplimentarea vitaminei D prin administrarea unor suplimente alimentare este, in general, recomandata pacientilor care primesc diagnosticul de lupus si sufera de deficit. Astfel, se reduce riscul de aparitie a unor complicatii precum insuficienta renala, precum si formarea unor cheaguri de sange sau de boli cardiovasculare.

Un studiu experimental facut de catre oamenii de stiinta egipteni in anul 2012 a confirmat efectele benefice ale suplimentelor de vitamina D in cazul bolnavilor suferinzi de lupus eritematos sistemic. In urma administrarii a 2.000 IU de vitamina D pe zi, timp de un an, s-a constatat ca pacientii au beneficiat de o ameliorare a simptomelor, precum si de o reducere a frecventei episoadelor de acutizare a lupusului. Mai mult decat atat, nivelul de inflamatia a scazut considerabil in cazul pacientilor carora li s-a administrat cate o doza zilnica de vitamina D, timp de 12 luni consecutiv.

Un alt studiu, publicat in anul 2014, realizat pe un grup mare de oameni din 7 tari diferite din Europa, America de Nord si Asia, a analizat legatura dintre lupus si deficitul de vitamina D. Dupa o cercetare ce a durat mai bine de 6 ani, specialistii au concluzionat ca pacientii cu lupus cu nivelul cel mai ridicat de vitamina D au inregistrat cea mai redusa activitate a bolii, simptomele fiind foarte blande si episoadele rare.

Sursa foto: Shutterstock