Criterii de diagnostic serologic la pacientii cu lupus

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune de natură autoimună, care determină sistemul imunitar al organismului să atace țesuturile sănătoase. Astfel, apar o serie de simptome declanșate de inflamația din organism. În acest articol discutăm despre criteriile de diagnostic în lupus și ce să faci dacă medicul ți-a adus la cunoștință că ai această boală.

Oamenii de știință spun că lupusul eritematos sistemic este o boală destul de neobișnuită, pentru că poate implica toate sistemele de organe și se poate manifesta în mai multe moduri. Prin urmare, diagnosticarea acestei afecțiuni ridică multe provocări.

Recomandările Experților DOC

Femeile, diagnosticate cu lupus în număr mai mare decât bărbații

O analiză recentă a concluzionat că apariția lupusului variază substanțial între diferitele grupuri de gen și vârstă și este distribuită inegal între regiunile geografice; se pare că boala apare mai frecvent în țările cu venituri mai mari. Incidența globală a lupusului eritematos sistemic și populația nou diagnosticată au fost estimate la 5,14 la 100 000 de persoane-ani și, respectiv, la 0,40 milioane de persoane anual. 

În plus, s-a constatat că numărul femeilor diagnosticate cu lupus la nivel mondial este mult mai mare decât al bărbaților (aceștia reprezintă doar undeva între 4% până la 18% dintre pacienți). Femeile cu lupus au niveluri anormal de mari de estrogen și niveluri scăzute de progesteron, iar unii bărbați cu lupus pot avea niveluri mai scăzute de testosteron și niveluri mai mari de estrogen decât cei care nu au boala. 

Cum se stabilește un diagnostic de lupus?

Diagnosticul lupusului se bazează pe un set de constatări clinice și de laborator după excluderea diagnosticului alternativ. Prin urmare, au fost elaborate diverse criterii de clasificare pentru a asigura includerea unor grupuri omogene de pacienți în studiile clinice și studiile epidemiologice. Un nou criteriu de clasificare a bolii, susținut în comun de Liga Europeană Împotriva Reumatismului (EULAR) și Colegiul American de Reumatologie (ACR), a fost introdus în 2019, se bazează pe două concepte, și anume prezența anticorpilor antinucleari (ANA) drept criteriu de intrare cuplat cu un sistem de punctare bazat pe caracteristici clinice și de laborator cântărite variabil. Pacientul este clasificat ca având lupus dacă scorul total este egal sau mai mare de 10.

Diagnosticarea acestei boli este destul de dificil de făcut întrucât nu există o analiză specifică, anume, care să poată depista lupusul eritematos sistemic. Stabilirea timpurie a diagnosticului este însă extrem de importantă pentru pacient, tratamentul pentru lupus având potențialul de a reduce rata mortalității în rândul celor care suferă de această afecțiune.

Unul dintre criteriile de diagnostic la pacienții cu lupus este cel reprezentat de anomaliile imunologice. Trei autoanticorpi intră în această categorie:

- anticorpii anti-ADN dublu catenar
- anticorpii anti-Sm
- anticorpii antifosfolipidici

Anticorpii anti-ADN dublu catenar 

Aceștia au o mare specificitate pentru lupusul eritematos sistemic; sunt identificați în sângele pacienților, tehnica folosită fiind cea de imunofluorescență indirectă. Sunt prezenți la aproximativ 2/3 dintre pacienți, mai ales când boala este activă și din această perspectivă reprezintă un indicator al activității bolii. Pacienții care au anticorpi anti ADN dublu catenar pozitivi au risc de afectare renală semnificativă (nefrită lupică).

Dezavantajul folosirii anticorpilor anti-ADN dublu catenar în stabilirea unui diagnostic de lupus eritematos sistemic constă în faptul că până la 25% dintre pacienții cu lupus nu au acești anticorpi în sânge, ceea ce înseamnă că acest test nu este eficient în proporție de 100% în diagnosticarea acestei boli autoimune.

Anticorpii anti-Sm

Aceștia sunt prezenți la aproximativ 1/3 dintre pacienții cu lupus. Anticorpii anti-Sm apar ca o reacție la proteina Sm, o proteină specifică, care se regăsește în nucleul celulei. Sunt întâlniți exclusiv în acestă boală și sunt considerați alături de anticorpii anti-ADN dublu catenar un marker serologic al lupusului. Pacienții care au analizele pozitive pentru anticorpii anti-Sm au risc de a dezvolta afectare renală și de sistem nervos în cadrul bolii. Spre deosebire de anticorpii anti ADN dublu catenar, aceștia nu se corelează cu perioadele de activitate ale bolii.

Anticorpii antifosfolipidici

Aceștia sunt prezenți la aproximativ 1/3 dintre pacienții cu lupus. Anticorpii antifosfolipidici se regăsesc în sângele a peste 60% dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic. Prezența lor contribuie la confirmarea unui diagnostic de lupus. Prezența anticorpilor antifosfolipidici este, de asemenea, responsabilă pentru apariția fenomenelor trombotice. Pacientele cu lupus și cu anticorpi antifosfolipidici pozitivi au risc de avorturi spontane recurente, a căror cauză este tromboză intravasculară și insuficiența placentară.

Medicul caută și alte semne de boală

Pe lângă anomaliile imunologice, medicul poate căuta și alte semne ale bolii astfel încât să reușească să stabilească diagnosticul corect în cel mai scurt timp. Rata de sedimentare a eritrocitelor în sânge, analiza urinei dar și testele imagistice precum radiografia toracică sau ecocardiograma pot fi de ajutor medicului în stabilirea diagnosticului de lupus. Biopsia renală poate fi, de asemenea, necesară. Lupusul poate ataca rinichii, iar tratamentul este stabilit în funcție de tipul de daune aduse acestora. Și biopsia la nivel cutanat poate fi folosită în stabilirea diagnosticului de lupus cutanat.

Evaluarea simptomelor și istoricul medical

Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le are și istoricul său medical. Semnele caracteristice lupusului pot include oboseală excesivă, dureri articulare, febră, erupții cutanate în formă de fluture pe față, sensibilitate la soare, afectare renală și altele.

FII PRINTRE PRIMII CARE AFLĂ!

Examen fizic

Medicul va efectua un examen fizic pentru a observa semnele clinice ale bolii, cum ar fi erupțiile cutanate, inflamația articulațiilor sau alte simptome.

Biopsie cutanată

În cazul unor erupții cutanate specifice lupusului, medicul poate recomanda o biopsie cutanată pentru a examina țesutul la microscop și a confirma diagnosticul.

Imagistică medicală

Imagistica medicală, cum ar fi radiografiile sau ecografiile, poate fi utilizată pentru a evalua deteriorarea articulațiilor sau a altor organe.

Evaluarea organelor interne

Medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a evalua funcția organelor interne, cum ar fi rinichii sau inima. Aceasta poate include analize de urină, teste de funcție renală sau ecocardiografie.

Ce faci dacă ai primit un diagnostic de lupus?

Prima reacție la primirea unui diagnostic de lupus poate fi dificilă, mai ales că fiecare persoană gestionează emoțiile și informațiile primite diferit. Poate că nu ai auzit ca alte persoane din anturajul tău să aibă această afecțiune, poate că nu știi mai nimic despre cum se tratează sau cum o poți ține mai bine sub control. Este important să reții că lupusul este o boală complexă și variabilă, iar fiecare caz este unic, dar, dacă respecți tratamentele indicate de medic, ai șansa să duci o viață cât mai calitativă în continuare. Iată câteva recomandări despre cum să faci față unui diagnostic de lupus:

  • Comunică cu medicul: Stabilește o comunicare deschisă și sinceră cu medicul tău. Pune-i întrebări despre orice nelămurire ai și asigură-te că înțelegi diagnosticul, tratamentul și gestionarea pe termen lung a bolii. Eventual, mai ales că programul medicilor poate fi foarte încărcat, întreabă unde anume poți găsi singur informații de încredere, mai detaliate, despre boală (broșuri, site-uri, cărți etc.).
  • Caută și tu mai multe informații: Informează-te și singur cu privire la lupus, pentru că înțelegerea bolii te ajută să ai mai bine grijă de tine. Există organizații destinate acestei boli, grupuri de pacienți, resurse online și materiale informative care pot oferi detalii utile.
  • Conectează-te cu comunitatea lupus: Ia parte la grupuri de suport pentru lupus sau conectează-te cu alți oameni care trăiesc cu această boală. Schimbul de experiențe și sprijinul reciproc pot fi extrem de valoroase.
  • Participă activ la gestionarea sănătății tale: Lucrează împreună cu medicul tău pentru a stabili un plan de tratament și de gestionare a simptomelor, respectă prescripțiile medicale (poți primi un tratament care apoi să fie ajustat sau înlocuit) și mergi la consultații când ești programat.
  • Nu subestima sprijinul emoțional: Caută sprijin emoțional din partea familiei, a prietenilor și unui consilier psihologic, dacă simți că este cazul. Lupusul îți poate afecta nu doar corpul, ci și starea emoțională, ceea ce este firesc.
  • Adaptează-ți stilul de viață: Fă ajustări în stilul de viață pentru a ține mai bine sub control simptomele lupusului. Acest lucru poate include modificări ale alimentației de zi cu zi, exerciții fizice regulate și combaterea stresului.
  • Monitorizare și comunicare constantă: Monitorizează simptomele și raportează orice schimbare medicului tău. Comunicarea constantă cu acesta poate ajuta la ajustarea planului de tratament în funcție de evoluția bolii.
  • Informează persoanele de la școală sau de la locul de muncă: Dacă este cazul, informează-ți instituția de învățământ sau angajatorul ți colegii despre diagnosticul tău. Unele persoane cu lupus pot avea nevoie de mai multă înțelegere la școală sau la locul de muncă.
  • Păstrează o atitudine pozitivă: Deși îți poate fi greu să faci acest lucru, mai ales la început, după ce ai primit poate neașteptat un diagnostic de lupus, amintește-ți că boala poate fi gestionată eficient în multe cazuri. Păstrează o atitudine pozitivă și caută să faci ajustările necesare pentru a-ți menține o viață activă și echilibrată.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Lupus Center - How is lupus diagnosed? 
https://www.hopkinslupus.org/lupus-info/diagnosing-lupus/
BMJ Journals - Global epidemiology of systemic lupus erythematosus: a comprehensive systematic analysis and modelling study
https://ard.bmj.com/content/82/3/351
Studiul „Global epidemiology of systemic lupus erythematosus: a comprehensive systematic analysis and modelling study”, apărut în Annals of the Rheumatic Diseases 2023;82:351-356., autori: Tian J, Zhang D, Yao X, et al.
NCBI - 2019 EULAR/ACR Classification Criteria for Systemic Lupus Erythematosus
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6827566/
Studiul „2019 EULAR/ACR Classification Criteria for Systemic Lupus Erythematosus”, apărut în Arthritis Rheumatol. 2019 Sep; 71(9): 1400–1412, Published online 2019 Aug 6. doi: 10.1002/art.40930, autori: Martin Aringer, Karen H. Costenbader et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0