Afectiuni cu care poate fi confundat lupusul

Lupusul este considerat de medici ca fiind „marele imitator” pentru că mimează, prin simptomele sale variate, alte afecțiuni. Află din acest articol cu ce se poate confunda lupusul și cum se stabilește diagnosticul de lupus.

Din cauză că simptomele sale pot fi atât de variate, lupusul este o afecțiune destul de dificil de diagnosticat. Pacienții care își fac analiza de anticorpi antinucleari au norocul de a fi diagnosticați mai ușor. Însă este posibil să treacă mulți ani înainte ca pacientul care suferă de lupus eritematos sistemic să primească acest diagnostic.

Recomandările Experților DOC

Lupusul poate imita mai multe boli 

Iată care sunt afecțiunile cu care este lupusul confundat cel mai des:

Fibromialgia

Fibromialgia este o afecțiune cronică, cu simptome precum durerile musculare și oboseala extremă. Pacienții care suferă de fibromialgie au, de asemenea, de-a face cu dureri de cap, tulburări de concentrare, insomnii și rigiditate musculară - toate aceste simptome regăsindu-se și la pacienții care suferă de lupus.

Poliartrita reumatoidă

La fel ca lupusul, poliartrita reumatoidă este o afecțiune de natură autoimună. Simptomele acesteia sunt rigiditatea articulară, inflamația și durerile, mai ales la nivelul mâinilor și picioarelor. Un pacient cu lupus eritematos sistemic poate avea simptome similare. Diagnosticarea poliartritei reumatoide se face prin examinare fizică, analize de sânge și radiografii.

Hipotiroidism

Atunci când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, apar simptome precum oboseală, căderea părului, dureri musculare și articulare precum și menstruații dureroase. Lupusul poate fi confundat cu această afecțiune care se manifestă prin simptome similare. Mai trebuie spus și că pacienții cu lupus sunt predispuși hipotiroidismului.

Afecțiuni ale pielii

Iritația cutanată specifică lupusului, în formă de fluture, poate să fie confundată cu psoriazis, dermatită atopică sau dermatită seboreică. Medicul dermatolog este în măsură să stabilească diagnosticul corect.

Depresia

Lupusul poate fi confundat și cu depresia, din cauză că au câteva simptome în comun: oboseala, problemele de concentrare, dureri. Pacienții cu lupus eritematos sistemic sunt predispuși depresiei, de aceea este important să mergi la medic pentru a afla dacă suferi de depresie sau dacă există o cauză ascunsă a problemei tale - cum ar fi lupusul.

Scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o afecțiune a sistemului nervos central, care poate cauza, la fel ca și lupusul, simptome care vin și pleacă. Simptomele pe care le au în comun lupusul și scleroza multiplă sunt: oboseala, durerile și problemele de concentrare. Medicul trebuie să facă o examinare neurologică, un RMN, analize de sânge și poate chiar și analiza măduvei osoase pentru stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă.

Infecții bacteriene sau virale

Boala Lyme, hepatita C și infecția cu virusul HIV pot avea simptome similare cu lupusul. Vigilența medicului este cea care va contribui la depistarea rapidă a lupusului eritematos sistemic.

Cum se stabilește diagnosticul pentru lupus?

Întrucât nu există o analiză care să detecteze lupusul eritematos sistemic, medicii trebuie să folosească o serie de strategii pentru diagnosticarea acestei afecțiuni autoimune. Ajută-ți medicul să stabilească diagnosticul corect, spunându-i cum evoluează simptomele tale, dacă există perioade în care acestea dispar, precum și dacă apar simptome noi în unele perioade. În acest fel, medicul va putea crea un tablou complet, care îl va ajuta să stabilească diagnosticul mai repede.

Evaluarea simptomelor

Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale, cum ar fi febra, oboseala, durerile articulare, erupțiile cutanate, fotosensibilitatea, durerile musculare și alte simptome care pot sugera lupusul. Este important ca pacientul să descrie în detaliu toate simptomele, precizând când au început și cum evoluează. De asemenea, este de ajutor dacă pacientul vorbește despre istoricul familial în cazul în care în familia sa există persoane cu boli autoimune.

Examinarea fizică

Medicul va efectua o examinare fizică pentru a identifica semnele fizice ale lupusului, cum ar fi erupțiile cutanate, inflamația articulațiilor, ulcerele bucale și alte semne specifice.

Analize de sânge

Există mai multe teste de laborator care pot ajuta la diagnosticarea lupusului. Acestea pot include:

  • Testele autoimune, cum ar fi testul pentru anticorpii antinucleari (ANA), care pot fi prezenți în lupus.
  • Teste pentru anticorpii specifici lupusului, cum ar fi anticorpii anti-ADN dublu catenar sau anticorpii anti-Sm.
  • Analizele de sânge pentru a evalua inflamația, cum ar fi markerii inflamatori.

Trebuie subliniat că autoanticorpii joacă un rol semnificativ în diagnosticul, managementul și prognosticul pacientului cu lupus eritematos sistemic. 

  • Anti -dsADN  este foarte specific pentru lupus. Creșterea nivelurilor se corelează cu creșterea activității bolii și cu un risc crescut de nefrită. Acesta se observă la aproximativ 55%-65% dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic.
  • Anti-Smith (anti-Sm) este, de asemenea, foarte specific pentru lupus și depistat la aproximativ 25%-30% dintre pacienții care au boala. 
  • Anti-RNP este și acesta foarte specific pentru lupus, văzut la aproximativ 5% dintre pacienți.
  • Anticorpii antinucleari (ANA) sunt foarte sensibili pentru lupus, se observă la aproximativ 99% dintre pacienții care au boala. Cu alte cuvinte, se întâmplă foarte rar ca o persoană cu lupus eritematos sistemic să aibă ANA negativ. 
  • Anticorpii anti-histone IgG apar la majoritatea persoanelor cu lupus indus de medicamente.

Analiza urinei

Analiza urinei poate arăta semne de inflamație renală, care poate fi asociată cu lupusul. Proteinuria (prezența proteinelor în urină) și hematuria (prezența sângelui în urină) pot fi semne ale afecțiunii renale lupice.

Biopsia cutanată

În cazul în care există erupții cutanate specifice lupusului, medicul poate decide să efectueze o biopsie a pielii pentru a examina țesutul sub microscop.

Majoritatea pacienților cu lupus vor avea simptome sistemice de febră, oboseală și pierdere în greutate la un moment dat pe parcursul bolii. Diagnosticul de lupus poate fi complex, deoarece, așa cum am discutat, simptomele pot varia semnificativ de la o persoană la alta și pot imita alte afecțiuni. De asemenea, pot exista perioade de remisiune în care simptomele să nu fie prezente sau să fie minime. Un diagnostic definitiv de lupus poate necesita timp și mai multe evaluări medicale. 

Ce faci dacă primești diagnosticul de lupus eritematos sistemic?

După ce ai primit diagnosticul, este important să discuți în detaliu cu medicul tău pentru a înțelege afecțiunea ta, evoluția acesteia și opțiunile de tratament disponibile. Este normal să ai întrebări, pentru a lua decizii informate și, de asemenea, este normal să fii îngrijorat.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Apoi, începe tratamentul. Medicul îți va recomanda un plan de tratament personalizat, care poate include medicamente pentru a controla inflamația, simptomele specifice lupusului și pentru a gestiona bolile asociate (cum ar fi afectarea renală sau cardiovasculară).

Este important să urmezi tratamentul conform indicațiilor medicului și să îl informezi despre orice reacții adverse sau efecte secundare observi în urma administrării medicamentelor.

Foarte important este și să adopți un stil de viață sănătos pe lângă tratamentul indicat de medic. Acest lucru include o alimentație echilibrată, care să excludă produsele zaharoase și grăsimile trans, exerciții fizice regulate, odihnă adecvată și evitarea factorilor de risc, cum ar fi expunerea excesivă la soare (pentru a preveni fotosensibilitatea) și renunțarea la fumat.

E bine de știut că medicul va dori să te monitorizeze în mod regulat pentru a evalua evoluția bolii și eficacitatea tratamentului. Această monitorizare poate include analize de sânge periodice și vizite regulate la cabinet.

Înțelegerea lupusului este esențială pentru a-ți gestiona boala, așa că poți căuta informații suplimentare despre lupus și poți să ceri sfatul medicului legat de ce să citești pentru a învăța mai multe despre afecțiune. Dacă ai găsit undeva informații despre anumite terapii care ar putea fi de ajutor sau despre anumite suplimente alimentare, adu-le la cunoștința medicului curant. Unele suplimente, precum cele cu Omega 3, vitamina D sau ginkgo biloba ar putea fi de ajutor, dar trebuie discutat mai întâi cu medicul pentru a te asigura că nu interferează cu medicamentele.

De asemenea, poți să cauți un grup de suport pentru lupus, unde alți pacienți ca tine discută despre experiența lor cu boala. Astfel, ai ocazia să te afli între oameni care știu prin ce treci și să te ajute cu recomandări pentru a gestiona mai bine boala.

Stresul poate produce multe daune în corp, agravând inclusiv simptomele lupusului, așa că găsirea unor modalități de gestionare a stresului nu poate fi decât benefică. Unele persoane luptă cu stresul făcând mișcare mai multă, altele prin intermediul întâlnirilor și discuțiilor cu prietenii, deci contează să utilizezi ce funcționează pentru tine.

Comunicarea deschisă cu apropiații este foarte importantă. Discută cu familia și prietenii despre boala pe care o ai și despre cum simți că te afectează, deoarece susținerea lot îți poate fi de mare ajutor la nivel psihic.

Deși persoanele cu lupus pot duce o viață satisfăcătoare, în funcție de severitatea bolii și de tratamentul tău, pot fi necesare unele restricții referitoare la anumite activități sau expunerea la soare. Respectarea acestor restricții poate ajuta la menținerea stării de sănătate, deci fii atent la ce îți recomandă medicul.

Dacă ești nesigur cu privire la diagnosticul sau la tratamentul tău, nu te împiedică nimic să cauți și o a doua opinie medicală pentru a te asigura că primești cea mai bună îngrijire posibilă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Lupus Diagnosis 
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/lupus/lupus-diagnosis
CDC - Diagnosing and Treating Lupus
https://www.cdc.gov/lupus/basics/diagnosing.htm
NCBI - Association of Clinical Manifestations of Systemic Lupus Erythematosus and Complementary Therapy Use in Taiwanese Female Patients: A Cross-Sectional Study
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9317495/
Studiul „Association of Clinical Manifestations of Systemic Lupus Erythematosus and Complementary Therapy Use in Taiwanese Female Patients: A Cross-Sectional Study”, apărut în Medicina (Kaunas). 2022 Jul; 58(7): 944. Published online 2022 Jul 17. doi: 10.3390/medicina58070944, autori: Ming-Chi Lu et al.


Te-ar mai putea interesa și...


CELE MAI CITITE

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0