Factorii care determina predispozitia generala pentru gonartroza

Gonartroza sau osteoartrita genunchiului este o formă de artroză care afectează articulația genunchiului, fiind caracterizată prin degenerarea cartilajului articular și, în stadii avansate, modificări ale oaselor subcondrale (de sub cartilaj). Este una dintre cele mai frecvente boli reumatice și cauzează durere și limitarea mișcărilor genunchiului. Dintre factorii care determină predispoziția generală pentru gonartroză, ereditatea este cea care ocupă un loc important, dar nu numai.

Uzura articulațiilor și îmbătrânirea sunt frecvent asociate cu gonartroza, boala fiind mai comună la persoanele peste 50 de ani, însă există și alți factori care predispun o persoană la a dezvolta osteoartrita genunchiului.

STUDII VIITOARE PENTRU GONARTROZĂ

Ce anume crește riscul de gonartroză?

Iată care sunt factorii care pot duce la apariția bolii:

Istoricul familial

Există o agregare familială a bolii, dovedită de studii familiale și pe gemeni monozigoți. Aceasta este mai evidentă pentru formele poliarticulare. Interesarea este poligenică, probabil la nivelul genelor care asigură sinteza colagenului și a proteoglicanilor, iar transmiterea gonartrozei se face autozomal dominant.

În mod similar cu înălțimea și culoarea părului, probabilitatea ca o persoană să dezvolte gonartroză este influențată de moștenirea genetică. O femeie care a avut mama cu gonartroză are un risc mai mare să dezvolte această boală, comparativ cu altă femeie a cărei mamă nu a suferit de gonartroză.

Vârsta

Un alt loc printre factorii determinanți în osteoartrită îl ocupă vârsta. Așa cum s-a demonstrat, incidența gonartrozei crește odată cu înaintarea în vârstă. Unii cercetători consideră acest lucru un proces fiziologic de îmbătrânire a cartilajului, așa cum se întâmplă cu orice țesut al organismului, folosind chiar termenul de „insuficiență cartilaginoasă”. Totuși, boala este mai mult decât atât, lucru susținut și de observația că modificările articulare cauzate exclusiv de vârsta înaintată diferă de cele din artroză.

Deși adulții de orice vârstă pot dezvolta gonartroză, prevalența osteoartritei simptomatice a genunchiului crește rapid începând cu vârsta de 45 de ani și continuă să crească după această vârstă. Prevalența crește odată cu vârstă deoarece, pe măsură ce îmbătrânim, articulațiile genunchilor se uzează și se rup, iar cartilajul se subțiază și devine mai puțin flexibil, făcându-l mai predispus la gonartroză.

Genul feminin

De asemenea, s-a demonstrat că femeile fac de două ori mai frecvent boala; prevalența pare să fie mai mare la femeile cu histerectomie, în schimb femeile care iau substituție hormonală estrogenică au o incidență mai scăzută a artrozei, comparativ cu cele care nu folosesc o astfel de terapie.

Aceste observații nu au încă o explicație clară. S-a arătat că pe suprafața osteoblastelor (care sunt celule tinere, formatoare de țesut osos) există receptori pentru estrogen, iar studiile in vitro au evidențiat că estrogenii modifică culturile de condrocite (celule adulte, adică celule cartilaginoase mature).

Dintre adulții cu vârsta de peste 45 de ani, 18,7% dintre femei au gonartroză, iar 13,7% dintre bărbați au diagnostic de gonartroză.

Excesul ponderal - supragreutatea și obezitatea

Genunchii sunt articulații importante care susțin greutatea corpului, iar o persoană care este supraponderală sau obeză este în mod semnificativ mai predispusă să dezvolte osteoartrită. De exemplu, statisticile arată că 2 din 3 persoane care suferă de obezitate sunt predispuse să dezvolte gonartroză. E bine de știut că chiar și faptul că slăbești și dai jos câteva kilograme poate reduce semnificativ acest risc.

Traumatismele sau loviturile/accidentările la nivelul articulației

Un os fracturat, o lovitură gravă sau o intervenție chirurgicală pot cauza deteriorarea sau slăbirea articulației genunchiului, iar acest lucru duce în cele din urmă la gonartroză, deși simptomele pot să nu apară decât peste mulți ani.

Defectele congenitale sau alte boli

Episoadele acute de gută sau de artrită septică ori de poliartrită reumatoidă, precum și bolile metabolice, așezarea precară a oaselor și alte afecțiuni congenitale pot crește riscul de a dezvolta gonartroză.

Anumite ocupații și meserii

Presiunea la care este supusă constant articulația și un traumatism pot să ducă la această boală. Persoanele care prin prisma activităților regulate pe care le fac sau care prin prisma meseriilor lor sunt nevoite să petreacă mult timp în picioare, să ridice obiecte grele în timp ce stau în picioare, să se aplece mult sau să stea în genunchi (de exemplu, când montează podele) sau să urce mult pe scări pot experimenta mini-traumatisme la nivelul articulațiilor genunchilor (este vorba de un stres repetitiv) și sunt mai predispuse să facă gonartroză. Sportivii care participă la activități cu un impact mare asupra articulațiilor (tenis, fotbal), pot și aceștia să fie mai predispuși să facă osteoartrită la nivelul genunchiului.

În limbajul de specialitate, acești factori enumerați mai sus se numesc factori de risc, adică sunt cei care pot crește riscul de a face gonartroză, însă nu înseamnă că o persoană care are unii dintre acești factori va dezvolta neapărat boala.

Cum recunoști osteoartrita genunchiului?

În primul rând, apare durerea de genunchi, inițial în timpul activităților precum mersul, urcatul scărilor sau îngenuncheatul, iar ulterior poate persista chiar și în repaus, în special noaptea.
Senzația de înțepenire, mai ales dimineața sau după perioade lungi de inactivitate, este un alt simptom provocat de gonartroză.
În timpul mișcării, pacientul poate simți sau auzi zgomote de tip „pocnituri” sau „frecare” în genunchi, cauzate de uzura cartilajului.
Genunchiul afectat de gonartroză poate arăta vizibil umflat, uneori din cauza acumulării de lichid (efuziune articulară). În stadii avansate, genunchiul poate prezenta deformări, cum ar fi devierea în valgus (spre exterior) sau varus (spre interior).
Pacientul constată o dificultate în a îndoi sau a întinde complet genunchiul, ceea ce poate limita activitățile zilnice și îl poate face să se izoleze. Genunchiul poate părea instabil sau slab, crescând riscul de cădere.

Dacă observi aceste simptome, este important să mergi la medicul de familie care să îți dea trimitere la un medic specialist (ortoped sau reumatolog). Diagnosticul se face de obicei printr-o combinație de examinare clinică, radiografie pentru a evalua pierderea spațiului articular sau alte teste imagistice (RMN, dacă este necesar) pentru a analiza structurile moi ale genunchiului. E important de precizat că intervenția precoce poate ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii, pentru a te bucura în continuare de o calitate a vieții cât mai bună, în ciuda afecțiunii.

Cum îți scazi riscul de a face gonartroză?

Reducerea riscului de a dezvolta osteoartrita genunchiului necesită o combinație de obiceiuri sănătoase și atenție la factorii de risc care pot fi modificați. Iată câteva sfaturi bazate pe dovezi:

Menține o greutate corporală sănătoasă

Obezitatea este un factor major de risc, deoarece presiunea asupra genunchilor crește odată cu greutatea corporală. Pierderea chiar și a 5-10% din greutate poate reduce semnificativ riscul de gonartroză. Dacă ai multe kilograme în plus, cere sfatul medicului de familie pentru un plan care să te ajute să slăbești. Inițial, poate fi vorba de un regim alimentar, urmat, când mai pierzi niște kilograme, și de exerciții fizice. Pentru început, și dacă te plimbi zilnic jumătate de oră vei avea de câștigat.

Adoptă o dietă echilibrată

Dacă ai factori de risc pentru osteoartrita genunchiului, dar și dacă nu ai, dar vrei să scazi pe cât posibil riscul de boală, consumă alimente bogate în nutrienți care susțin sănătatea oaselor și a articulațiilor, cum ar fi calciu și vitamina D (cantități moderate de produse lactate și de pește gras - somon, hering, macrou, cantități mai mari de legume frunzoase), antioxidanți (fructe și legume colorate: broccoli, fructe de pădure, morcovi), acizi grași Omega-3 (pește gras, semințe de in, nuci).

Fii cât mai activ zilnic

Activitatea fizică moderată menține articulațiile flexibile și musculatura puternică, reducând stresul asupra genunchilor. Exemple de activitate fizică potrivită sunt exercițiile de impact redus - mers pe jos, înot, ciclism - și antrenamentele pentru întărirea mușchilor care susțin genunchiul.

Evită activitățile cu impact mare repetitiv

Sarcini fizice grele sau exerciții care pun presiune mare pe genunchi (sărituri excesive, alergări pe suprafețe dure) pot accelera uzura cartilajului, așa că evită-le pe cât posibil. Protejează genunchii de traumatisme, folosind echipamente de protecție în timpul sporturilor. Evită posturile sau mișcările forțate care pot stresa articulațiile.

Monitorizează sănătatea articulațiilor

Dacă ai avut leziuni anterioare la genunchi, urmează sfatul medicului pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Ia măsuri preventive, cum ar fi purtarea de încălțăminte adecvată pentru amortizarea șocurilor.

Evită inflamația cronică

Pe lângă a avea o alimentație antiinflamatoare, e important să ai grijă și la alți factori inflamatori, cum ar fi fumatul. Acesta agravează inflamațiile din corp, așa că ia în calcul să renunți la acest viciu, care oricum îți face rău și în alte privințe, prin faptul că dăunează fiecărui organ din corp.

Ține sub control alte afecțiuni asociate

Dacă suferi deja de alte boli cronice precum diabetul sau poliartrita reumatoidă, care pot contribui la degenerarea articulațiilor, e foarte important să respecți indicațiile medicilor și să te tratezi adecvat.
Aceste măsuri, adoptate din timp, pot reduce considerabil riscul de gonartroză și pot contribui la menținerea sănătății articulațiilor pe termen lung. Dacă există simptome sau dureri la nivelul genunchiului, cum spuneam, consultă un specialist pentru evaluare.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Osteoarthritis and Cartliage - RISK FACTORS FOR INCIDENT KNEE OSTEOARTHRITIS: A SYSTEMATIC REVIEW AND META-ANALYSIS
https://www.oarsijournal.com/article/S1063-4584(24)00400-X/abstract
Studiul „RISK FACTORS FOR INCIDENT KNEE OSTEOARTHRITIS: A SYSTEMATIC REVIEW AND META-ANALYSIS”, apărut în Osteoarthritis and Cartilage, Volume 32, S245, 2024, autori: Duong, Vicky et al.
BMJ Journals - Risk factors for knee osteoarthritis after traumatic knee injury: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials and cohort studies for the OPTIKNEE Consensus
https://bjsm.bmj.com/content/56/24/1406
Studiul „Risk factors for knee osteoarthritis after traumatic knee injury: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials and cohort studies for the OPTIKNEE Consensus”, apărut în British Journal of Sports Medicine 2022;56:1406-1421, autori: Whittaker JL, Losciale JM, Juhl CB, et al

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...