Care sunt diferentele dintre gonartroza primara si cea secundara?
Care sunt diferentele dintre gonartroza primara si cea secundara?
Care sunt diferentele dintre gonartroza primara si cea secundara?
Cauza determinantă a gonartrozei stabilește dacă pacientul suferă de gonartroză primară sau secundară de genunchi. Să vedem ce diferențe sunt între cele două forme ale afecțiunii și cum se tratează.
În ambele forme de artroză, succesiunea evenimentelor declanșatoare este aceeași: cartilajul se erodează, porțiunea de os acoperită de cartilaj rămâne expusă, dezvoltându-se local producții osoase (numite osteofite sau „pinteni osoși”), apar inflamația locală și tumefacția, iar în momentul în care articulația este folosită, din cauză că, în acest moment, capetele osoase se ating unul de celălalt, apar durerea și impotența funcțională la acel nivel.
Gonatroza primară: de ce apare?
Gonartroza primară (osteaortrita genunchiului) nu este asociată cu o cauză specifică, fiind caracterizată prin deteriorarea progresivă a cartilajului articular din genunchi; apare în jurul vârstei de 55‑60 ani, deci are legătură cu înaintarea în vârstă. Se spune că dacă toată lumea ar supraviețui până în jurul vârstei de 90 ani ar fi diagnosticată cu acest tip de artroză într-un grad mai mare sau mai mic.
Treptat, cartilajul articular începe să se degenereze (își pierde total sau parțial niște însușiri funcționale caracteristice), prin faptul că începe să se desfacă în straturi sau prin formarea unor crestături mici. În artroza avansată de genunchi, există o pierdere totală a cartilajului dintre oasele articulației.
Practic, îmbătrânirea este cel mai mare factor de risc pentru gonartroza primară, deoarece cartilajul articular se degradează în mod natural odată cu vârsta, deși predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea gonartrozei: dacă există un istoric familial de osteoartrită, riscul tău de a dezvolta boala este mai mare. În plus, greutatea corporală excesivă pune presiune suplimentară asupra articulațiilor, în special asupra genunchilor, accelerând uzura cartilajului.
Cum se manifestă?
Durerea este de obicei localizată în jurul articulației genunchiului și se agravează în timpul activităților fizice, cum ar fi mersul pe jos sau urcarea ori coborârea scărilor. Durerea poate deveni constantă pe măsură ce boala progresează. Rigiditatea articulară este frecventă, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate. Poate fi greu să miști genunchiul complet sau să faci mișcări complete.
Inflamația articulației poate cauza umflături. Edemul apare adesea după activități fizice intense. Din cauza durerii și a rigidității, mișcările genunchiului pot deveni restricționate, afectând funcționalitatea generală. Unii pacienți pot experimenta sunete de crăpături sau frecare atunci când mișcă genunchiul, cauzate de deteriorarea cartilajului (se numesc crepitații).
Diagnosticul gonartrozei primare se bazează pe o combinație de evaluări clinice și imagistice. Medicul va evalua simptomele, istoricul medical și va examina genunchiul pentru a verifica semnele de inflamație și limitarea mișcării. Radiografiile sunt utilizate pentru a vizualiza deteriorarea cartilajului, îngustarea spațiului articular, și formarea de osteofite (excrescențe osoase). În anumite cazuri, un RMN poate fi recomandat pentru a evalua mai detaliat starea cartilajului și a structurilor adiacente.
Gonartroza secundară: de ce apare și cum se manifestă?
Gonartroza secundară apare, de obicei, mai devreme, în jurul vârstei de 45‑50 de ani. Factorii de risc asociați sunt reprezentați de predispoziția spre gonartroză dată de moștenirea genetică (familială - mai frecventă la femei), obezitate, sedentarism (riscul scăzând prin practicarea înotului sau jogging-ului, activități cu impact traumatic minim asupra articulațiilor), boli inflamatorii articulare (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă), traumatisme (entorse, luxații).
Gonartroza secundară este, deci, boala care are o cauză cunoscută, în comparație cu artroza primară de genunchi, unde cauza bolii articulare este necunoscută. Dacă, de exemplu, ai în prezent gonartroză din cauza unei lovituri vechi la genunchi, pe care ai avut-o în liceu, se poate spune că ai, de fapt, gonartroză secundară.
Alte posibile cauze ale artrozei secundare includ faptul că persoana este supraponderală sau obeză sau faptul că este inactivă. Totodată, poate exista o predispoziție genetică la a dezvolta artroză la genunchi.
Artroza secundară la genunchi apare și ca rezultat al unei alte afecțiuni, cum ar fi atunci când osteoartrita este cauzată de prea mult fier prezent în sânge (hemocromatoză), care poate deteriora articulațiile. Gonartroza secundară apare mai puțin frecvent decât cea primară (numită, totodată, și osteoartrită idiopatică). Artroza idiopatică înseamnă că nu există o cauză cunoscută pentru degenerarea articulației pacientului. Fie că forma ta de gonartroză este primară sau secundară, e bine de știut că simptomele și tratamentul sunt, în mare parte, aceleași.
Diagnosticul gonatrozei secundare se stabilește la fel ca în cazul celei primare, dar poate fi nevoie și de teste de laborator. Analizele de sânge și lichidul articular pot fi utilizate pentru a identifica infecții, inflamații sau afecțiuni metabolice care contribuie la gonartroza secundară.
Cum se manifestă?
Simptomele gonartrozei secundare sunt similare cu cele ale gonartrozei primare, dar pot fi influențate de cauza subiacentă. Durerea la nivelul genunchiului este frecventă și poate varia de la ușoară la severă. Durerea este adesea exacerbată de activitățile fizice și poate fi prezentă și în repaus în stadii avansate. Rigiditatea articulară este adesea mai pronunțată dimineața sau după perioade de inactivitate, poate afecta mobilitatea genunchiului și poate fi mai severă în cazul infecțiilor sau al inflamației asociate cu poliartrita reumatoidă. Deteriorarea cartilajului și a structurilor adiacente poate restricționa mișcarea genunchiului și poate afecta capacitatea de a efectua activități zilnice. Și pacienții cu gonartroză secundară se pot confrunta cu crepitații.
Cum se tratează gonartroza primară?
Tratarea celor două forme implică aceleași preparate farmacologice, dar, indiferent de tipul gonartrozei, sunt necesare menținerea unei greutăți corporale optime și practicarea sportului în limita tolerabilitatii individuale.
Modificări ale stilului de viață
Reducerea excesului de greutate poate diminua presiunea asupra articulației genunchiului și poate reduce simptomele. Dieta echilibrată și exercițiile fizice moderate sunt esențiale. Exercițiile de întărire a mușchilor din jurul genunchiului (exerciții de întindere și de fortificare) și activitățile cu impact scăzut (înot, mers pe bicicletă) pot ajuta la menținerea mobilității și la reducerea durerii.
Medicamente și suplimente
Medicamentele precum paracetamolul pot fi utilizate pentru a controla durerea ușoară, ibuprofenul sau naproxenul pot ajuta la reducerea durerii și inflamației, iar glucozamina și condroitina sunt suplimente care pot ajuta la reducerea durerii și îmbunătățirea funcției, deși eficiența lor poate varia.
Studiile sugerează că și MSM (Metilsulfonilmetan) poate ajuta la reducerea durerii și inflamației articulare și poate îmbunătăți funcția articulară. Acizii grași Omega-3 au fost asociați cu reducerea durerii și inflamației articulațiilor, precum și cu îmbunătățirea funcției articulare. Curcumina poate ajuta și aceasta la reducerea durerii și inflamației articulare. Suplimentele de curcumină sunt adesea utilizate pentru a sprijini sănătatea articulară. Eficiența suplimentelor poate varia de la o persoană la alta: unii oameni pot observa îmbunătățiri semnificative, în timp ce alții pot avea rezultate mai modeste.
Infiltrații
Infiltrațiile cu corticosteroizi pot oferi o ușurare temporară a simptomelor prin reducerea inflamației, iar infiltrațiile cu acid hialuronic pot ajuta la lubrifierea articulației și la calmarea durerii.
Fizioterapie
Utilizarea tehnicilor precum termoterapia (căldură) și crioterapia (gheață) poate ajuta la reducerea durerii și a inflamației. De asemenea, genunchierele pot oferi suport suplimentar și pot ajuta la stabilizarea genunchiului.
Intervenții chirurgicale
Artroscopia este o procedură minim invazivă care poate fi utilizată pentru curățarea articulației de țesuturi deteriorate sau pentru tratarea unor probleme specifice. Osteotomia realiniază osul pentru a redistribui greutatea și a reduce stresul asupra zonei afectate. În cazurile severe, înlocuirea completă a genunchiului poate fi necesară pentru a restabili funcția și a reduce durerea.
Tratamentul gonartrozei secundare
În ce privește gonartroza secundară, tratamentul nu diferă prea mult.
Tratamentul cauzei subiacente
Dacă gonartroza a fost provocată de leziuni, tratamentul leziunilor ligamentare sau fracturilor poate implica intervenții chirurgicale, terapie fizică și reabilitare. De exemplu, reconstrucția ligamentului cruciat anterior poate fi necesară. Dacă e vorba de poliartrita reumatoidă drept cauză subiacentă, tratamentul poate include medicamente antiinflamatoare, corticosteroizi, și medicamente care modifică boala (DMARDs) sau terapie biologică pentru a controla inflamația și a preveni deteriorarea suplimentară.
Modificări ale stilului de viață
Similar cu gonartroza primară, pierderea kilogramelor în plus și exercițiile fizice moderate sunt importante. Totuși, trebuie adaptate în funcție de cauza subiacentă și de impactul acesteia asupra genunchiului.
Fizioterapie
Exercițiile și terapia fizică pot fi personalizate pentru a aborda efectele specifice ale cauzei subiacente și pentru a îmbunătăți funcția genunchiului. Dispozitivele ortopedice pot fi utilizate pentru a sprijini genunchiul și a îmbunătăți alinierea, dar selecția acestora va depinde de cauza specifică a gonartrozei secundare.
Infiltrații
Infiltrațiile cu corticosteroizi sau acid hialuronic pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor, dar tratamentul cauzei subiacente rămâne prioritar.
Intervenții chirurgicale
Intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru a trata cauza subiacentă a gonatrozei secundare, cum ar fi repararea leziunilor articulare, corectarea deformărilor osoase sau înlocuirea totală a genunchiului, dacă este necesar.
În concluzie, tratamentul gonartrozei primare și secundare implică o combinație de măsuri menite să reducă simptomele, să îmbunătățească funcția genunchiului și să abordeze cauzele subiacente. În timp ce tratamentele pentru gonartroza primară se concentrează pe gestionarea uzurii normale a articulației, cele pentru gonartroza secundară includ și tratamente pentru afecțiunea subiacentă. Este important să lucrezi cu un specialist în ortopedie, reumatologie sau fizioterapie pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat bazat pe nevoile tale individuale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Knee Osteoarthritis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507884/
Spandidos Publications - Knee osteoarthritis: Current status and research progress in treatment (Review)
https://www.spandidos-publications.com/10.3892/etm.2023.12180
Studiul „Knee osteoarthritis: Current status and research progress in treatment (Review)”, apărut în Experimental and Therapeutic Medicine, October-2023, Volume 26 Issue 4, https://doi.org/10.3892/etm.2023.12180, autori: Ruizhi Geng et al.
Te-ar mai putea interesa și...
