Osteonecroza: cele mai frecvente cauze

Osteonecroza este o suferință cauzată de moartea celulelor osoase, ca o consecință a întreruperii fluxului sangvin la nivelul acestora.

Întreruperea fluxului sangvin apare în zone în care există puține anastomoze, adică puține legături între doua vase sangvine sau între două organe cavitare (precum zona subcondrală a osului).

Osteonecroza este cunoscută și sub denumirile de necroză avasculară, necroza aseptică sau necroza ischemică a osului. Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul capului femural, capului humeral, la nivelul genunchilor, oaselor mici ale mâinii și piciorului. Afecțiunea este mai frecvent întâlnită la bărbați în comparație cu femeile, dar afecțiunile autoimune care afectează femeile, cum ar fi lupusul, sunt de asemenea semnificative.

Boala Preiser (osteonecroza scafoidului) tinde să afecteze cel mai mult mâna dominantă a bărbaților de vârstă mijlocie. În contrast, boala Kienböck (osteonecroza semilunarului) este mai frecventă la bărbații de vârstă mijlocie care au meserii ce implică muncă manuală și chiar au existat rapoarte de cazuri care implică copii.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Iar potrivit specialiștilor de la Academia Americană de Chirurgie Ortopedică (AAOS) se estimează că între 10.000 și 20.000 de persoane dezvoltă osteonecroză în fiecare an.

Care sunt cauzele osteonecrozei

Înainte de toate, este important de punctat că aceste cauze pot fi traumatice și non-traumatice.

Traumatismele reprezintă o cauză frecventă de apariție a osteonecrozei, aproximativ o treime din numărul pacienților au avut o fractură ce a dus la apariția osteonecrozei. În special fractura de col femural este cea care determină osteonecroza capului femural.

O altă cauză importantă de apariție a osteonecrozei este reprezentată de corticoterapia în doze mari și pe perioade îndelungate. Consecința în acest caz o reprezintă moartea celulelor osoase și a precursorilor acestora.

Osteonecroza apare și la pacienți cu boli de țesut conjunctiv: lupus eritematos sistemic, polimiozită, vasculite. La pacienții cu lupus, corticoterapia în doze mari presupune un risc de apariție a osteonecrozei atât la nivelul colului femural, dar și la nivelul umerilor sau genunchilor, unilateral sau bilateral.

Se pare că acei pacienți care dezvoltă rapid un aspect cushingoid (ca urmare a dozelor mari de cortizon) au risc mai mare de a dezvolta osteonecroza. La pacienții cu lupus, necroza avasculară poate apărea ca o consecință a altor factori decât corticoterapia prelungită. Vasculita, prezența anticorpilor antifosfolipidici, fenomenul Raynaud sunt factori de risc suplimentari la pacienții cu lupus pentru apariția osteonecrozei.

Alte cauze mai rare de apariție a osteonecrozei sunt reprezentate de bolile hematologice: siclemia (eritrocitele "în seceră", rigide, caracteristice acestei boli determină ocluzia vaselor de sânge ce vascularizează segmente osoase periferice și, ca rezultat, se instalează moartea celulelor osoase), talasemia minora, policitemia, hemofilia. Aceasta din urmă poate duce la osteonecroza secundară presiunii crescute intraarticulare determinată de hemartroza (acumulare de sânge intraarticular).

Și condițiile metabolice, precum hipercolesterolemia, pot determina osteonecroza. Embolia grăsoasă, determinată de nivelurile crescute de colesterol, duce la obstrucția microcirculației sangvine într-un segment osos periferic.

Consecința este moartea celulelor osoase din acel segment osos. Există și multe cazuri de osteonecroză în care cauzele rămân neidentificate.

Pacienții cu osteonecroză de cap femural au durere la nivelul șoldului, pe fața anterioară a coapsei sau în zona inghinală. Durerea este exacerbată de mers și de ortostatism (poziția în picioare) și este calmată de repaus. Pacienții cu osteonecroza la nivelul genunchiului au durere brusc instalată, asociată cu o activitate fizică intensă.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Simptomele osteonecrozei

Este posibil ca boala să nu se manifeste de la început, dar pe măsură ce progresează, pacienții încep să se confrunte treptat cu durere, în special în oasele care poartă greutăți, cum ar fi osul coapsei (femurul). Boala afectează cel mai frecvent articulația șoldului, iar durerea este de obicei resimțită în zona inghinală sau, mai rar, în zona feselor.

Majoritatea pacienților se confruntă mai întâi cu durere când pun greutate pe articulația afectată, ajungând într-un târziu ca articulația să se poată simți dureroasă chiar și atunci când pacienții se odihnesc. În timp, articulația se poate rigidiza și își poate pierde raza de mișcare, iar osteoartrita se poate instala. Dacă capătul osului se prăbușește, durerea se poate intensifica brusc.

Osteonecroza genunchiului se prezintă cel mai frecvent sub forma unei dureri acute la genunchi, care apare în timpul purtării greutății și pe timp de noapte. Când pacientul ajunge la medic pentru consult, în timpului examenului fizic, se observă durere la palpare peste condilul femural medial și scăderea amplitudinii de mișcare.

Osteonecroza umărului, care implică humerusul proximal, este adesea asociată cu traumatisme și osteonecroză în altă parte a corpului. Durerea este caracterizată ca pulsatorie cu radiații la cot și o gamă activă de mișcare redusă.

Osteonecroza talusului este asociată cu boli poliarticulare și traumatisme. Pacienții se plâng adesea de durere și dificultăți de deplasare mult peste timpul de recuperare așteptat în urma unui eveniment traumatic¹.

Osteonecroza semilunarului și scafoidului se prezintă cel mai adesea fără un istoric de traumatism. Pacienții sunt de obicei muncitori și se plâng de dureri unilaterale în părțile dorsale și radiale ale încheieturii mâinii. Alte constatări comune includ scăderea amplitudinii de mișcare, umflarea încheieturii mâinii și scăderea puterii de prindere.

Perioada de timp dintre debutul simptomelor și pierderea funcției articulației variază de la persoană la persoană și poate să fie de la câteva săptămâni până la câteva luni.

Citeste si Factorii de risc implicați în apariția osteonecrozei

Ce trebuie să reții despre osteonecroză

Necroza avasculară este o boală a oaselor. Necroza este termenul general, care înseamnă că o celulă a murit. Necroza avasculară mai este numită și:

osteonecroză
necroza aseptică
necroza ischemică a osului
infarctul osos.

Osteonecroza poate duce la dureri articulare, în special în zona șoldului. Deteriorarea osului are loc din cauza lipsei fluxului sangvin către celulele osoase. Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, din cauza unui traumatism sau a unei leziuni. Totodată, osteonecroza e un lucru frecvent datorită leziunilor produse de consumul excesiv de alcool sau de tratamentul cu corticosteroizi, când se dorește să fie ținută sub control o problemă cronică.

Fără tratament, în cele din urmă, spațiul dintre articulații se poate prăbuși, iar oasele își pot pierde forma. Artroza (osteoartrita) se poate dezvolta și ea. Unii dintre pacienții cu osteonecroză s-ar putea să aibă nevoie pe viitor de o intervenție chirurgicală pentru înlocuirea articulației.

În stadiile incipiente, osteonecroza poate să nu provoace simptome. Pe măsură ce globulele sangvine mor și boala progresează, simptomele pot să apară, în mare, în această ordine:

durere ușoară sau severă în sau în apropierea articulației afectate
durere în zona inghinală care se răspândește către genunchi
durere care apare când persoana își lasă greutatea pe șold sau pe genunchi
durere articulară suficient de severă pentru a limita mișcările pacientului.

Durerea se poate intensitate, din cauza micilor leziuni în țesutul osos, numite microfracturi. Acestea pot cauza colapsul osului. În cele din urmă, articulația se poate distruge și se dezvoltă artrita.

Cum se pune diagnosticul de osteonecroză

Razele X sunt de obicei primul test de diagnostic recomandat dacă medicul are suspiciunea de osteonecroză. Cu toate acestea, razele X nu vor detecta stadiile incipiente ale osteonecrozei. Dacă razele X par normale, RMN-ul este, de regulă, cel prin intermediul căruia se pot detecta stadiile incipiente ale osteonecrozei care nu sunt încă detectabile pe radiografie.

Deși pot fi utilizate pentru a diagnostica osteonecroza, scanările CT, scanările osoase și biopsiile sunt rareori utilizate.

Tratament osteonecroză

Obiectivele tratamentului includ îmbunătățirea utilizării articulației afectate, stoparea leziunilor articulare și susținerea supraviețuirii osului. În alegerea celei mai bune opțiuni de tratament, medicul trebuie să ia în considerare mai mulți factori, printre care se numără stadiul osteonecrozei, locul leziunii osoase și cauza care a dus la dezvoltarea acestei afecțiuni.

Medicul poate recomanda pacienților medicamente care să le fie de ajutor în atenuarea durerii. O altă recomandare pe care o pot face medicii este stoparea tratamentului dacă se crede că acesta este de vină pentru apariția osteonecrozei (de exemplu, corticosteroizi).

Un alt lucru important pe care ar trebuie să-l ia pacienții în considerarea este reducerea greutății. Aceasta este de obicei esențială pentru vindecare pacienților și poate fi obținută prin limitarea activităților sau prin utilizarea cârjelor sau a altor mijloace de mobilitate.

Din planul de tratament recomandat de medic nu vor lipsi nici exercițiile de mișcare. Stimularea electrică este uneori folosită pentru a promova creșterea osoasă. În cele din urmă, totuși, majoritatea persoanelor cu osteonecroză vor necesita o intervenție chirurgicală pentru a încetini sau a opri progresia bolii.

Intervenția chirurgicală este recomandată, și are șanse de reușită, dacă osteonecroza nu a evoluat până la colapsul osos. Procedurile care sunt utilizate pentru osteonecroză includ decompresia miezului, osteotomia, grefa osoasă și înlocuirea totală a articulației.

Artroplastia totală de șold este indicată în cazul unor etiologii ireversibile și când pacienții au peste 40 de ani și au leziuni mari sau la tineri cu colaps mai avansat al capului femural și acetabul degenerat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 National Library of Medicine - Avascular Necrosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537007/
National Institute of Arthritis and Muscoloskeletal and Skin Diseases - Osteonecrosis
https://www.niams.nih.gov/health-topics/osteonecrosis
Osteonecrosis - National Institutes of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases (NIAMS)
https://www.niams.nih.gov/health-topics/osteonecrosis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI