Calitatea vietii pacientilor diagnosticati cu artroza

Bolile articulare cronice de tipul artrozei sunt extrem de frecvente în toată lumea. Impactul social și personal asupra vieții diferă, însă, de la un pacient la altul. Atât artroza de șold cât și cea de genunchi sunt extrem de debilitante, dizabilitate resimțită mai acut la pacienții supraponderali sau obezi, cu un stil de viață sedentar.

Artroza, numită și osteoartrită, este o boală caracterizată de dureri articulare, însă există multe alte efecte ale acestei boli degenerative. Printre efectele neplăcute se numără redoarea articulară (sau rigiditatea, înțepenirea) și dificultatea pacientului de a-și mișca articulațiile afectate, pierderea tonusului muscular, pierderea forței și rezistenței. Mulți pacienți care au o formă de artroză se confruntă și cu senzația de oboseală, cu o calitate slabă a somnului, cu stări de anxietate, depresie, cu izolarea socială, pierderea locului de muncă, dificultăți financiare și cu o deteriorare generală a calității vieții.

Artroza are un impact la nivelul sănătății fizice generale, spun oamenii de știință. Mulți pacienți cu artroză se plâng de instabilitatea articulațiilor, iar acești pacienți au un risc mai mare de căderi. Riscul acesta crescut are de-a face cu un set complex de interacțiuni care cuprind mai mulți factori: pacientul își pierde încrederea în propriile mișcări, apar modificări la nivelul articulațiilor (acestea se deteriorează), înaintarea în vârstă afectează articulațiile, folosirea medicamentelor, durerea resimțită.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Calitatea vieții este sever afectată la persoanele cu artroză

Pacienții diagnosticați cu artroză de șold (coxartroză) sau de genunchi (gonartroză) au o calitate a vieții mai scăzută față de restul populației, din cauza impactului negativ al aceastei afecțiuni asupra interacțiunilor familiale și sociale. Unui pacient cu artroză îi este dificil să urce scări, uneori îi este greu chiar și să facă plimbări pe jos sau folosind bicicleta, să își desfășoare activitățile zilnice, toate acestea contribuind la scăderea calității vieții.

Este important ca această boală să fie diagnosticată precoce și să se instituie un tratament potrivit, imediat după diagnostic. Acest lucru este necesar pentru a încetini evoluția artrozei, a ușura durerea, a prelungi perioada de timp până la necesitatea protezei articulare (eventual), a reduce impotența funcțională a pacientului și a-i crește mobilitatea pentru a depide cât mai puțin de un mijloc de ajutor extern pentru îngrijirea personală, a-i îmbunătăți tonusul psihic, toate acestea crescând semnificativ calitatea vieții unui pacient diagnosticat cu artroză.

Un scor al impactului afecțiunilor medicale asupra calității vieții, numit Health-related quality of life (HRQoL), cuprinde mai mulți parametri evaluați și a căror sumă finală reprezintă calitatea vieții. Acești parametri sunt:

mobilitatea fizică,
statusul psihic,
interacțiunea socială,
interacțiunea cognitivă
și starea generală de bine personală.

Dacă suferi de artroză, este posibil că medicul să îți ceară să completezi acest chestionar pentru a afla mai multe despre impactul bolii asupra ta.

80% dintre pacienții cu artroză au dificultăți în viața de zi cu zi

Mișcările articulației sunt reduse din cauza acestei boli degenerative. Artroza creează multe dificultăți pacienților, acestora le este greu să își miște corect articulația, în special după o perioadă mare de repaus, când redoarea (înțepenirea) este mai pronunțată. Potrivit cercetătorilor, peste 80% dintre pacienții cu artroză raportează că au dificultăți când vine vorba de activitățile de zi cu zi, indiferent de localizarea bolii. Un procent important dintre pacienți spun că au absentat de la locul de muncă, drept rezultat al artrozei.

Iată câteva activități care sunt îngreunate de artroză: mobilitatea articulațiilor atunci când pacientul se află în aer liber (în natură), mobilitatea articulațiilor atunci când pacientul se află în interior (în locuința sa), momentele când acesta trebuie să meargă la cumpărături, când trebuie să facă curățenie în locuință, când trebuie să pregătească masa, când pacientul vrea să practice un sport sau să facă mișcare, când pacientul vrea să practice grădinăritul, când vrea să aibă anumite joburi solicitante.

În plus, urcatul pe scări reprezintă o problemă semnificativă pentru mulți pacienți cu gonartroză sau coxartroză, în special pentru cei care au un genunchi afectat. Coborârea treptelor poate fi o problemă și mai mare decât urcarea lor, deoarece mișcarea necesită o îndoire și mai pronunțată a articulației genunchiului.

Cum gestionezi mai bine artroza în viața de zi cu zi?

Așa cum am discutat, traiul cu artroză poate fi debilitant, dar cu un plan bine structurat, simptomele pot fi reduse, iar calitatea vieții poate fi îmbunătățită. Un plan de gestionare bine echilibrat implică adaptarea stilului de viață, exerciții fizice, ajustarea dietei și, în unele cazuri, tratamente medicale sau intervenții chirurgicale.

1. Adoptarea unui stil de viață activ, dar echilibrat

Mișcarea este esențială pentru menținerea mobilității articulațiilor, dar este important să se aleagă exerciții care nu agravează durerea sau inflamația. Unele strategii utile includ:

Exerciții cu impact redus: Activități precum înotul, ciclismul sau mersul pe jos sunt excelente pentru menținerea mobilității articulațiilor fără a le suprasolicita. Acestea ajută la întărirea mușchilor care susțin articulațiile afectate, reducând presiunea asupra acestora.
Exerciții de întindere și flexibilitate: Exercițiile de stretching ajută la menținerea și îmbunătățirea gamei de mișcare a articulațiilor. Yoga și pilates sunt activități benefice care îmbunătățesc flexibilitatea și reduc rigiditatea articulațiilor.
Antrenament de forță: Întărirea mușchilor din jurul articulațiilor afectate oferă mai mult suport și reduce durerea. Exercițiile ușoare cu greutăți sau cu propria greutate corporală pot ajuta la stabilizarea articulațiilor.

2. Gestionarea greutății corporale

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este esențială pentru reducerea stresului asupra articulațiilor, în special la nivelul genunchilor și șoldurilor. Fiecare kilogram în plus poate exercita o presiune suplimentară asupra articulațiilor, agravant simptomele artrozei.

Adoptă o alimentație bogată în alimente antiinflamatoare, cum ar fi fructele și legumele, peștele gras bogat în Omega 3 (somon, macrou), nucile și semințele. Evită alimentele ultra procesate, zaharurile rafinate și grăsimile trans, care agravează inflamația. Un control mai bun asupra aportului caloric poate preveni creșterea în greutate și ajută la reducerea simptomelor.

3. Terapia fizică și reabilitarea

Un fizioterapeut poate dezvolta un plan de exerciții personalizat care să vizeze articulațiile afectate de artroză, ajutând la reducerea durerii și la îmbunătățirea mobilității. Terapia fizică poate include: exerciții specifice pentru articulațiile afectate (acestea ajută la creșterea forței musculare și la îmbunătățirea stabilității articulațiilor), electroterapia și ultrasunetele (aceste tehnici sunt folosite pentru a reduce durerea și inflamația) sau terapia cu masaj, care ajută la reducerea rigidității și la creșterea circulației sângelui în zona afectată.

4. Medicația și suplimentele

În funcție de severitatea simptomelor, medicul poate recomanda diferite tipuri de medicație sau suplimente pentru a gestiona durerea și inflamația:

Analgezice și antiinflamatoare: Medicamentele precum acetaminofenul (paracetamolul) sau antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot ajuta la reducerea durerii și inflamației.
Suplimentele pentru sănătatea articulațiilor: Glucozamina și condroitina sunt suplimente care pot contribui la menținerea sănătății cartilajului. De asemenea, acizii grași Omega-3 din pește sau uleiul de pește au proprietăți antiinflamatorii.
Injecțiile intraarticulare: În cazurile severe, injecțiile cu corticosteroizi sau cu acid hialuronic pot reduce durerea și inflamația în articulațiile afectate.

5. Tehnici de protejare a articulațiilor

Pentru a preveni deteriorarea suplimentară a articulațiilor, este important să adopți metode de protejare a acestora în activitățile de zi cu zi. Printre metodele utile se numără:

Folosirea dispozitivelor de susținere: Tălpile ortopedice, genunchierele sau cotierele pot ajuta la reducerea presiunii asupra articulațiilor și la ameliorarea durerii.
Tehnici de ridicare și transport corectă: Este esențial să ridici obiecte grele din genunchi, nu din spate, și să distribui greutatea în mod egal pentru a evita suprasolicitarea unei singure articulații.
Modificarea mobilierului: Ajustarea înălțimii scaunelor, utilizarea unui scaun ergonomic și poziționarea corectă la masa de lucru pot reduce presiunea asupra articulațiilor și pot diminua rigiditatea.

6. Gestionarea durerii și reducerea inflamației

Gheața poate fi aplicată pe articulațiile inflamate pentru a reduce durerea și umflarea, în timp ce căldura poate fi folosită pentru a relaxa mușchii tensionați și a reduce rigiditatea. Practicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau tehnici de mindfulness, ajută la gestionarea stresului asociat cu durerea cronică. Reducerea stresului ajută la controlul inflamației și la ameliorarea simptomelor artrozei.

7. Odihna și somnul adecvat

Odihna este esențială pentru refacerea articulațiilor afectate. Este important să găsești un echilibru între activitate și repaus, astfel încât să nu suprasoliciți articulațiile. Un somn de calitate va contribui la reducerea inflamației și la calmarea durerii. Încercarea de a respecta un program constant de somn contribuie la îmbunătățirea calității somnului și la refacerea corpului. Asigură-te că folosești perne și saltele ergonomice care să susțină corect articulațiile și să reducă presiunea asupra zonelor afectate de artroză.

8. Intervențiile chirurgicale

În cazurile severe de artroză, atunci când metodele conservatoare nu oferă o gestionare suficientă a bolii, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală. Opțiunile pot include:

Artroscopia, o procedură minim invazivă care permite curățarea articulațiilor și îndepărtarea fragmentelor de cartilaj deteriorat;
Osteotomia, o intervenție chirurgicală în care osul este ajustat pentru a schimba greutatea care apasă pe articulația afectată;
Artroplastia (înlocuirea articulației), indicată în cazurile avansate, când o articulație complet deteriorată poate fi înlocuită cu o proteză artificială, cum ar fi la șold sau genunchi.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Living with-Osteoarthritis
https://www.nhs.uk/conditions/osteoarthritis/living-with/
NIAMS - Living With Arthritis: Health Information Basics for You and Your Family
https://www.niams.nih.gov/community-outreach-initiative/understanding-joint-health/living-with-arthritis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...