Artroza: cele mai frecvente cauze si cum o recunosti
Artroza: cele mai frecvente cauze si cum o recunosti
Artroza: cele mai frecvente cauze si cum o recunosti
1. Ce este artroza?
2. Din ce cauze apare artroza și care sunt factorii de risc?
a. Vârsta
b. Istoricul familial
c. Genul
d. Accidentările sau loviturile în timpul unor activități sportive
e. Locul de muncă sau un hobby
f. O masă corporală mare
g. Hemoragiile
3. Artroza - simptome la care să fii atent
4. Ce faci dacă bănuiești că ai putea avea artroză?
Ce este artroza?
Artroza este un alt nume folosit pentru osteoartrită, care reprezintă unul dintre multele tipuri de artrită. Artroza este cel mai întâlnit tip de artrită, potrivit specialiștilor în boli musculoscheletice, așa că este extrem de important pentru toată lumea să cunoacă atât cauzele, cât și manifestările acestei afecțiuni cronice. Mai ales că, în timp, cartilajul articulațiilor se poate deteriora și poate chiar să dispară complet, creând mari dificultăți pacientului.
Osteoartrita este o boală cronică și progresivă, iar majoritatea oamenilor descoperă că simptomele lor se întețesc de-a lungul timpului. Deși artroza nu are un leac pentru a o vindeca, există diferite tratamente disponibile pe piață pentru a ține sub control durerea și pentru a păstra pe termen mai lung mobilitatea articulațiilor. Dacă suspectezi că ai o formă de artroză și manifești simptome, fie că vorbim de gonartroză sau de coxartroză, recomandare noastră este să îți faci o programare la medicul tău de familie cât mai curând posibil care îți poate da trimitere la un ortoped sau reumatolog, pentru investigații și stabilirea unui diagnostic și tratament.
Din ce cauze apare artroza și care sunt factorii de risc?
Artroza apare când cartilajul care acoperă oasele se deteriorează treptat, ajungând în timp la frecare directă între oase și provocând durere, rigiditate și inflamare. Riscul de artroză poate fi crescut și de istoricul familial, dar și de stilul de viață.
Vârsta
Artroza este o boală articulară des întâlnită, asociată de obicei cu vârstnicii. Potrivit statisticilor, majoritatea pacienților cu artroză care vin cu simptome la medicul de familie au peste 50 de ani. Însă artroza nu e o boală rezervată doar adulților de vârsta a doua sau celor de vârsta a treia: și adulții mai tineri pot să fie diagnosticați, în jur de 40 de ani sau chiar mai devreme.
Istoricul familial
Artroza tinde să fie o boală moștenită de la cei din familie, în special dacă există defecte articulare genetice. Riscul unei persoane de a dezvolta artroză este mai mare dacă părinții, bunicii tăi sau frații au această boală.
Dacă știi că rudele tale au artroză și ai observat ce simptome manifestă, ascultă cu atenție ce au de spus despre acestea, ca în eventualitatea în care ajungi chiar tu la medic cu simptome să știi să îi dai detalii și despre ce se întâmplă la tine în familie. Diagnosticul artritei sau artrozei se bazează și pe examenul fizic, dar și pe istoricul familial.
Genul
Și genul joacă un rol în ceea ce privește artroza. Statisticile arată că mai multe femei decât bărbați ajung să aibă artroză. Deși ințial se află pe plan de egalitate, în sensul că aproape același procent de femei și același procent de bărbați sunt afectate de artrită, până în preajma vârstei de 55 de ani, după acest prag, femeile au o predispoziție mai mare să sufere de artroză, comparativ cu bărbații de aceeași vârstă cu ele.
Accidentările sau loviturile în timpul unor activități sportive
Un traumatism ca urmare a unei leziuni sau lovituri din sfera sportivă poate cauza artroză la adulții de orice vârstă. Leziunile uzuale care pot duce la osteoartrită sunt cartilajul rupt, articulațiile dislocate și leziunile ligamentului. Loviturile sau leziunile de la nivelul genunchiului, cum ar fi rupturile sau întinderile de ligament încrucișat anterior sunt îndeosebi problematice pentru atleți sau sportivi. Acestea au fost legate de un risc crescut de a dezvolta, mai târziu, artroză.
Locul de muncă sau un hobby
În unele cazuri, profesia (sau chiar un hobby) ar putea duce la artroză. Osteoartrita este o boală caracterizată de uzura cartilajului, iar o presiune repetitivă pe articulații ar putea cauza ruperea prematură a cartilajului. Persoanele care desfășoară anumite activități sau au anumite profesii, care fac efort ore întregi, pot avea deci un risc mai mare să dezvolte durere articulară și rigiditate articulară. Printre acestea se numără activitățile care presupun muncă fizică, îngenuncheat des, stat mult pe vine, ghemuit și urcat scări. Articulațiile care sunt afectate în mod obișnuit de artroza legată de profesia pacientului includ mâinile, genunchii și șoldurile.
O masă corporală mare
Artroza afectează oamenii de toate vârstele, genurile și dimensiunile, însă e bine de știut că riscul de a dezvolta boala crește dacă ești o persoană supraponderală. Greutatea excesivă a corpului exercită o presiune ridicată pe articulații, în special pe cele de la genunchi, șolduri și spate. Dacă ești îngrijorat cu privire la riscul de artroză, discută cu medicul despre un plan corespunzător care te va ajuta să slăbești sănătos și să ajungi la o greutate normală pentru înălțimea și vârsta ta.
Hemoragiile
Afecțiunile medicale care implică o sângerare în apropierea unei articulații pot face ca artroza să se agraveze sau pot duce la apariția unor simptome noi. Oamenii care suferă de hemofilie ori de necroză avasculară (moartea țesutului osos din cauza lipsei alimentării corespunzătoare cu sânge a zonei respective) ar putea, de asemenea, să se confrunte cu simptomele asociate artrozei. Totodată, ai un risc mai mare de a face artroza dacă suferi de alte forme de artrită, cum ar fi guta ori poliartrita reumatoidă.
Artroza - simptome la care să fii atent
Artroza se manifestă printr-o varietate de simptome, care pot varia în intensitate de la o persoană la alta și care se agravează treptat în timp. Durerea este cel mai frecvent simptom și apare, de obicei, în timpul sau după o activitate fizică. La început, durerea poate fi ușoară, dar se intensifică pe măsură ce cartilajul se degradează. Rigiditatea articulară este o altă manifestare, fiind de obicei mai pronunțată dimineața sau după perioade de inactivitate, îngreunând mobilitatea articulației afectate.
Artroza limitează capacitatea de mișcare, ceea ce poate face mai dificile activitățile zilnice. Artroza mai este însoțită și de simptome precum crepitațiile, acele senzații de pocnituri în articulații atunci când acestea sunt mișcate, cauzate de deteriorarea cartilajului și frecarea oaselor. În unele cazuri, articulația afectată de artroză poate deveni ușor umflată și sensibilă, mai ales după activitate fizică.
În stadiile avansate, articulațiile pot dezvolta excrescențe osoase (osteofite), ducând la deformări vizibile și disconfort accentuat. Deoarece durerea și rigiditatea reduc mișcarea, mușchii din jurul articulațiilor pot slăbi în timp, ceea ce poate afecta și mai mult stabilitatea acestora.
Ce faci dacă bănuiești că ai putea avea artroză?
Dacă suspectezi că ai putea avea artroză, este important să acționezi rapid pentru a gestiona simptomele și pentru a încetini progresia bolii. Mai întâi, mergi la medicul de familie și descrie-i simptomele, spunându-i și dacă ai în familie persoane cu artroză. Acesta îți va da trimitere la un reumatolog sau un ortoped pentru o evaluare detaliată. Acești specialiști pot confirma diagnosticul de artroză și pot recomanda un plan de tratament personalizat.
Specialistul poate indica o radiografie, un RMN sau alte teste imagistice pentru a evalua gradul de deteriorare a articulațiilor. Radiografia este cel mai frecvent folosită pentru diagnosticarea artrozei. Deși artroza nu este de obicei diagnosticată prin teste de sânge, acestea pot fi utile pentru a exclude alte afecțiuni inflamatorii (cum ar fi poliartrita reumatoidă) care tind să provoace simptome similare.
Dacă ești diagnosticat cu artroză, medicul îți poate prescrie analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru a controla durerea și inflamația. Paracetamolul este adesea recomandat în stadiile incipiente ale artrozei pentru gestionarea durerii ușoare până la moderate. În cazurile de durere severă, medicii pot prescrie opioide mai slabe, cum ar fi codeina sau tramadolul, însă acestea sunt administrate pe perioade scurte din cauza riscului de dependență și efecte secundare. Ibuprofenul, naproxenul sau diclofenacul sunt frecvent prescrise pentru a reduce inflamația și durerea, sub formă de pastile sau unguente, însă trebuie administrate conform recomandărilor medicului, deoarece pe termen lung poate afecta stomacul, rinichii și inima. Celecoxibul acționează specific asupra unei enzime implicate în inflamație și este mai puțin agresiv pentru stomac, fiind recomandat adesea persoanelor cu probleme gastrice.
Unii oameni găsesc alinare și cu ajutorul suplimentelor de glucozamină și condroitină, dar eficacitatea lor este variabilă. De asemenea, tratamente precum acupunctura sau terapia prin masaj pot fi de ajutor.
Foarte important, adoptă un stil de viață activ: exercițiile fizice ușoare, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau exercițiile de întindere, ajută la menținerea flexibilității și la reducerea durerii. Un fizioterapeut poate recomanda exerciții specifice pentru întărirea mușchilor care susțin articulațiile afectate. De asemenea, menținerea unei greutăți corporale sănătoase reduce presiunea pe articulații, în special pe cele ale genunchilor și șoldurilor.
În cazurile avansate de artroză, dacă durerea și mobilitatea afectează serios calitatea vieții și alte tratamente nu sunt eficiente, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. Există mai multe opțiuni, de la realinierea articulației până la înlocuirea completă a acesteia (proteza articulară).
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Arthritis Risk Factors
https://www.cdc.gov/arthritis/risk-factors/index.html
JOSR - Evidence on risk factors for knee osteoarthritis in middle-older aged: a systematic review and meta analysis
https://josr-online.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13018-023-04089-6
Studiul „Evidence on risk factors for knee osteoarthritis in middle-older aged: a systematic review and meta analysis”, apărut în J Orthop Surg Res 18, 634 (2023). https://doi.org/10.1186/s13018-023-04089-6, autori: Dong, Y., Yan, Y., Zhou, J. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
