Insuficienta cardiaca, mai riscanta la pacientii cu diabet de tip 2

Un studiu a arătat că pacienții cu insuficiență cardiacă ce sufereau anterior de diabet de tip 2 au rata de deces și de spitalizare mai mari. Însă menținerea hemoglobinei glicozilate la un nivel echilibrat poate să ajute la scăderea riscului aproape în aceeași măsură cu cel al pacienților cu insuficiență cardiacă, care nu suferă de diabet.

Diabetul afectează peste 463 de milioane de oameni la nivel global, iar prevalența este de așteptat să crească la 700 de milioane în 2045, potrivit statisticilor. De altfel, specialiștii atrag atenția că persoanele cu diabet de tip 2 au un risc de două ori mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă decât cele care nu au fost diagnosticați cu această afecțiune. Spre deosebire de infarctul miocardic, riscul de insuficiență cardiacă în diabetul de tip 2 persistă chiar și în rândul celor care își țin sub control factorii de risc tradiționali, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, hiperlipidemia și nivelurile glicemice. 

În mod tradițional, prevenirea și gestionarea complicațiilor cronice la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 și tip 2 s-au concentrat pe nefropatie, retinopatie, neuropatie și bolile cardiovasculare aterosclerotice (ASCVD) (inclusiv boala cardiacă ischemică, accident vascular cerebral și boală vasculară periferică). 

Totuși, insuficiența cardiacă este o complicație comună a diabetului, cu o prevalență de până la 22% la persoanele diagnosticate cu această boală. Potrivit studiilor, insuficiența cardiacă se poate dezvolta la persoanele cu diabet zaharat chiar și în absența hipertensiunii arteriale, a bolii coronariene sau a bolii valvulare și, ca atare, reprezintă o complicație cardiovasculară majoră la această populație vulnerabilă.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Simptomele insuficienței cardiace

Când inima nu mai pompează sânge atât de bine cum ar trebui, înseamnă că nu primește suficient oxigen. Acest lucru afectează modul în care funcționează corpul, inclusiv respirația și mușchii. Iar asta provoacă unele dintre principalele simptome ale insuficienței cardiace, printre acestea numărându-se:

  • leșinul sau senzația de amețeală
  • oboseala în repaus, care se agravează odată cu mișcarea
  • tusea persistentă 
  • dificultățile de respirație când pacientul este activ sau când se odihnește
  • umflarea picioarelor și gleznelor, care se poate răspândi în partea inferioară a corpului.

Cum se clasifică insuficiența cardiacă

Există patru stadii ale insuficienței cardiace. Aceste etape descriu cât de gravă este insuficiența cardiacă. Când un pacient este diagnosticat cu această maladie, medicul poate stabili stadiul bolii în funcție de simptomele pe care acesta le manifestă. Stadiile insuficienței cardiace sunt:

  • Stadiul 1 – pacientul nu prezintă simptome în timpul activităților de zi cu zi.
  • Stadiul 2 – pacientul se simte bine când se odihnește, dar atunci când face mișcare apar simptomele neplăcute.  
  • Stadiul 3 – pacientul nu prezintă simptome când se odihnește, dar puțină activitate fizică provoacă simptome.
  • Stadiul 4 – pacientul nu poate să facă nicio activitate fizică fără să se confrunte cu simptome și starea sa nu se ameliorează nici când se odihnește.  

Sistemul de stadializare al Colegiului American de Cardiologie clasifică insuficiența cardiacă astfel: 

  • Etapa A: Risc ridicat de insuficiență cardiacă, dar fără boală cardiacă structurală sau simptome de insuficiență cardiacă
  • Etapa B: Boală cardiacă structurală, dar fără simptome de insuficiență cardiacă
  • Etapa C: Boală cardiacă structurală și simptome de insuficiență cardiacă
  • Etapa D: Insuficiență cardiacă refractară care necesită intervenții de specialitate

Cum se pune diagnosticul de insuficiență cardiacă

Criteriile pentru diagnosticul insuficienței cardiace constau în prezența concomitentă fie a două criterii majore, fie a unui criteriu major și a două criterii minore. Printre criteriile majore se numără: 

  • Dispneea paroxistică nocturnă
  • Pierderea a 4,5 kg în 5 zile ca răspuns la tratament
  • Distensie venoasă a gâtului
  • Edem pulmonar acut
  • Reflux hepatojugular
  • Edem pulmonar, congestie viscerală sau cardiomegalie la autopsie

Din categoria criteriilor minore (acceptate numai dacă nu pot fi atribuite unei alte afecțiuni medicale) fac parte:

  • Tusea nocturnă
  • Dispneea la efort obișnuit
  • O scădere a capacității vitale cu o treime din valoarea maximă înregistrată
  • Revărsat pleural
  • Tahicardie 
  • Hepatomegalie
  • Edem bilateral al gleznei

Legătura dintre insuficiența cardiacă și diabetul de tip 2

Deși relația comorbidă dintre diabetul de tip 2 și insuficiența cardiacă a fost stabilită acum multă vreme, până în ultimul deceniu au existat puține eforturi pentru a identifica persoanele cu diabet de tip 2 care au mai multe riscuri de a dezvolta insuficiență cardiacă și pentru a determina cum să fie selectate terapiile pentru insuficiență cardiacă în funcție de profilurile lor de risc. 

 

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Potrivit unui studiu mai vechi, condus de cercetătoarea Claire Lawson, de la Universitatea Keele, în colaborare cu Universitatea din Leicester, există o interdependența complexă dintre diabetul de tip 2 și insuficiența cardiacă.

Acesta este primul și cel mai mare studiu de acest gen realizat pe populația generală, cu pacienți recent diagnosticați cu insuficiență cardiacă, care arată riscurile asociate cu diabetul de tip 2 și cu tratamentele medicamentoase.

Cercetarea a analizat inimile a 49.000 de pacienți din Marea Britanie și a investigat controlului glucozei în sânge și intensitatea tratamentului medicamentos care par să confere riscuri mai mari în cazul persoanelor cu diabet.

În cei 12 ani de studiu, cercetătorii au urmărit informațiile furnizate de valorile hemoglobinei glicozilate (cantitatea de glucoză care este transportată de globulele roșii din sânge în corp) și de tratamentul medicamentos al pacienților cu insuficiență cardiacă și care aveau diabet atât cu 6 luni înainte de spitalizare, cât și cu un an înainte de deces, iar rezultatele au fost comparate pe două categorii: cele obținute de la pacienții cu insuficiență cardiacă care aveau sau nu diabet de tip 2.

Pacienții cu insuficiență cardiacă și cu diabet de tip 2 au avut un risc mai mare de spitalizare și de deces dacă valorile hemoglobinei glicozilate erau mai mari de 80 mmol și mai mici de 37 mmol. Însă pacienții care și-au menținut hemoglobina glicozilată la un nivel foarte bun și stabil nu au prezentat un risc mai mare de internare sau de deces față de cei care nu sufereau de diabet.

Cercetătorii cred că concluziile lor subliniază importanța menținerii glucozei în sânge la un nivel sănătos, echilibrat, pentru a reduce astfel de complicații și mai cred că valorile hemoglobinei glicozilate pentru persoanele cu diabet de tip 2 ar trebui să fie personalizate și stabilite în funcție de progresia simptomelor de insuficiență cardiacă, pentru că un control mai strict a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare.

Cum ții sub control simptomele insuficienței cardiace

Dacă ai fost diagnosticat cu insuficiență cardiacă, este important să ții cont de sfaturile medicului și să iei medicamentele pe care acesta ți le-a prescris. Pe lângă asta, trebuie să faci și anumite schimbări în stilul tău de viață, pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate. Printre aceste modificări se numără: 

  • Rămâi activ din punct de vedere fizic – mișcarea nu doar că te ajută să te menții în formă, dar mai are două beneficii:  îmbunătățește somnul și calitatea vieții.
  • Menține-ți greutatea în limite normale și adoptă o dietă sănătoasă - asta te va ajuta nu doar ca să-ți menții sănătatea generală, ci va preveni solicitarea suplimentară a inimii.
  • Limitează consumul de alcool - în felul acesta se diminuează riscul de a avea ritm cardiac anormal, hipertensiune arterială și boli precum accident vascular cerebral, probleme hepatice și unele tipuri de cancer.
  • Renunță la fumat și la utilizarea altor produse din tutun - se scade astfel riscul de a dezvolta boli cardiace și circulatorii.
  • Cântărește-te regulat - creșterea bruscă în greutate poate însemna că se acumulează prea mult lichid în organism, iar asta este o problemă pe care trebuie să o tratezi.

Cum ții sub control diabetul

Așa cum am menționat mai sus, există o legătură între insuficiența cardiacă și diabetul de tip 2. Este important de punctat că asta nu se datorează doar glicemiei. Vasele de sânge sunt, de asemenea, deteriorate de colesterolul ridicat (grăsimile din sânge) și de hipertensiune arterială.

Colesterol ridicat

Dacă colesterolul este prea mare, atunci excesul de grăsime din sânge se lipește de pereții vaselor de sânge. În timp, această grăsime se întărește și favorizează placa de aterom. Aceasta poate bloca vasele de sânge, motiv pentru care sângele nu mai are suficient spațiu pe unde să treacă. Condiția asta medicală poartă numele de ateroscleroză și este cea mai frecventă cauză a unui atac de cord.

În spațiul mai îngust, fluxul de sânge încetinește și face ca unele dintre celulele sangvine să se grupeze și să se coaguleze. Dacă un cheag de sânge se desprinde, acesta poate să călătorească prin artere și vene până când ajunge într-o secțiune prea îngustă pentru a trece, făcându-l parțial sau complet blocat. Acest lucru împiedică oxigenul și nutrienții să ajungă la inimă și astfel se declanșează un atac de cord.

Hipertensiune arterială

Nu numai că sângele încearcă să curgă prin vasele de sânge, dar în timp ateroscleroza face pereții vaselor de sânge mai rigizi și mai puțin elastici. Acest lucru poate duce la hipertensiune arterială (numită și hipertensiune arterială) sau poate agrava tensiunea arterială crescută.

Hipertensiunea arterială pune o presiune suplimentară și asupra vaselor de sânge. Îngustarea vaselor de sânge poate afecta și alte părți ale corpului, cum ar fi picioarele, afecțiunea fiind cunoscută ca boală vasculară periferică și, dacă este lăsată netratată, poate duce și la amputare.  

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Diabetes UK - Diabetes and heart disease
https://www.diabetes.org.uk/about-diabetes/complications/cardiovascular-disease
Medscape - Heart Failure 
https://emedicine.medscape.com/article/163062-overview
Centers for Disease Control and Prevention - Heart Failure
https://www.cdc.gov/heart-disease/about/heart-failure.html
National Heart, Lung, and Blood Institute - What Is Heart Failure?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/heart-failure

 


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0