Tusea persistentă: ce afecțiuni indică?

În vreme ce tusea ocazională, care trece în decursul a câteva zile, este normală și nu ridică semne de îngrijorare, o tuse persistentă timp de câteva săptămâni, însoțită de prezența sângelui în spută sau de alte simptome, ar putea indica o afecțiune care necesită atenție medicală. Află mai multe despre cauzele tusei, tuse productivă, tuse seacă și ce faci dacă te confrunți cu această neplăcere.

Tusea nu este o boală în sine, ci este un reflex natural al corpului care ajută la eliminarea secrețiilor și a altor particule străine din tractul respirator. Tusea poate fi un simptom al unei varietăți de afecțiuni, cum ar fi răceala comună, gripa, bronșita, pneumonia, astmul sau alergiile.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este tusea?

Tusea este un act reflex care are rolul de a curăța căile aeriene de mucus și de alte substanțe iritante care împiedică pocesul normal de respirație. Aceste substanțe iritante stimulează nervii de la nivelul tractului respirator, iar aceștia trimit un semnal către creier. La rândul lui, creierul semnalează mușchilor abdomenului și diafragmului să împingă aerul din plămâni pentru a elimina substanțele respective. Este important să mergi la medicul de familie dacă tusea durează mai mult de câteva zile sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi febră sau dificultăți de respirație.

Tipuri de tuse

Tusea poate fi seacă (uscată) sau productivă (cu eliminare de mucus) și, în funcție de durata pe care se întinde, se împarte în trei categorii: tuse acută (durează mai puțin de 3 săptămâni), tuse subacută (durează între 3 și 8 săptămâni) și tuse cronică sau persistentă (durează mai mult de 8 săptămâni). Însă majoritatea cazurilor de tuse durează maximum două săptămâni și sunt cauzate de răceli obișnuite.

Când vorbim de tuse seacă sau neproductivă, spunem că aceasta este o tuse care nu produce mucus sau spută din tractul respirator. Această tuse apare adesea ca răspuns la o iritare a mucoasei din tractul respirator, cum ar fi o infecție virală sau o reacție alergică. Tusea seacă poate fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni, cum ar fi astmul sau refluxul gastroesofagian.

Pentru a trata o tuse seacă, poate fi nevoie de administrarea de medicamente antitusive, care suprimă reflexul de tuse, sau prin administrarea de medicamente care ajută la ameliorarea iritației mucoasei, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare sau bronhodilatatoare.
Tuse productivă înseamnă o tuse care produce mucus sau spută din tractul respirator. Această tuse apare adesea ca răspuns la o infecție respiratorie, cum ar fi o răceală sau gripa. Tusea productivă poate fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni, cum ar fi astmul sau bronșita.

Pentru a trata o tuse productivă, se administrează medicamente expectorante sau mucolitice, care ajută la subțierea și eliminarea sputei. De asemenea, hidratarea adecvată și odihna pot ajuta la ameliorarea tusei productive.

O tuse persistentă sau cronică durează mai mult de opt săptămâni la adulți sau mai mult de patru săptămâni la copii. Acest tip de tuse poate fi semnul unei afecțiuni subiacente mai grave, cum ar fi o boală pulmonară cronică, astm sau alergii. Există mai multe cauze posibile ale tusei cronice, printre care fumatul sau expunerea la fumul de țigară, afecțiunile respiratorii cronice, cum ar fi bronșita cronică sau emfizemul, astmul sau alte afecțiuni pulmonare, refluxul gastroesofagian, alergiile sau sinuzita cronică.

Cauzele tusei

Iată câteva dintre posibilele cauze ale apariției tusei:

Infecții cu virusuri sau bacterii la nivelul tractului respirator (răceală, gripă);
Fumatul;
Astmul (tusea este însoțită de wheezing, adică acea respirație șuierătoare);
Anumite medicamente (în special antihipertensivele);
Leziuni la nivelul corzilor vocale;
Pneumonie;
Tumori laringiene;
Embolismul pulmonar;
Insuficiență cardiacă;
Boală de reflux gastroesofagian;
Tuberculoză;
Rinită alergică;
Scurgere nazală posterioară (cauzată de sinuzită sau de alte infecții respiratorii).

Simptome care pot însoți tusea

Tusea poate fi însoțită de diverse simptome mai mult sau mai puțin severe, în funcție de cauză:

Voce răgușită;
Nas înfundat;
Dureri în gât;
Spută (flegmă) transparentă, galbenă, maronie sau verde;
Respirație șuierătoare;
Oboseală, febră, dueri în gât, dureri generalizate – simptome specifice gripei;
Lipsa poftei de mâncare;
Respirație urât mirositoare;
Sângerări gingivale;
Diaree.

Când reprezintă tusea o urgență medicală?

Trebuie să te prezinți de urgență la medic în cazul în care tusea persistă mai mult de câteva săptămâni sau dacă apar simptome precum:

Febră (peste 38 de grade Celsius);
Dureri în piept;
Senzație de sufocare sau respirație greoaie;
Dificultăți de vorbire și dureri severe la deglutiție;
Confuzie și dureri severe de cap;
Tuse cu sânge (hematemeză);
Umflarea gleznelor.

Chiar dacă în mod normal tusea dispare în mod natural în decursul a 1-2 săptămâni, există și situații când aceasta poate evolua în mod negativ, mai ales dacă nu este tratată, putând apărea complicații temporare precum senzație de oboseală, amețeală, dureri de cap sau, foarte rar, fracturi costale (în special în timpul unor accese puternice de tuse și în prezența unor boli care scad rezistența oaselor).

Tratamentul tusei

Tratamentul tusei cronice este îndreptat către cauză. Simptomele pot fi ușurate cu medicamentele pentru tuse fără prescripție medicală care conțin guaifenezină și / sau dextrometorfan (acestea pot fi găsite ca siropuri pentru tuse sau sub formă de tablete). Următoarele tratamente pot fi utilizate pentru tusea cronică provocată de medicamente, afecțiuni sau boli.

Astm

Bronhodilatatoarele inhalatorii și steroizii inhalatori sunt administrați pentru a reduce inflamația căilor respiratorii și pentru a reduce respirația șuierătoare. În unele cazuri, steroizii orali pe termen scurt sunt prescriși pentru ameliorarea tusei cronice.

Boala de reflux gastroesofagian

Tratamentul pentru tuse cronică include evitarea alimentelor care cresc refluxul, evitarea meselor înainte de culcare, ridicarea capului în timpul somnului și administrarea de medicamente precum famotidină, cimetidină, omeprazol, lansoprazol, rabeprazol, pantoprazol, esomeprazol pentru a reduce aciditatea stomacului.

Probleme sinusale și picurarea postnazală

Utilizarea descongestionantelor precum pseudoefedrina sau antihistaminice precum difenhidramina poate îmbunătăți simptomele picurării postnazale sau a curgerii nasului, care poate duce la o tuse persistentă, dureroasă. Steroizii nazali inhalatori sunt foarte eficienți în tratarea rinitei alergice (febra fânului), o cauză frecventă a tusei. În plus, alți inhalatori nazali precum bromura de ipratropiu pot ameliora picurarea postnazală. Antibioticele pot fi prescrise dacă se determină că motivul este sinuzita. În cazurile severe de tuse cronică, medicul poate prescrie codeină sau alte medicamente narcotice similare, care sunt eficiente ca inhibitori ai tusei.

Infecții

Pneumonia bacteriană și bronșita sunt de obicei tratate cu antibiotice, cum ar fi cefalosporine, azitromicină și alte antibiotice. Dacă pneumonia este aproape de peretele toracic, inflamația suprafeței plămânului poate provoca durere și acumulare de lichid, cunoscută sub numele de pleurezie, iar analgezicele pot fi de ajutor.

Supresantele pentru tuse sunt utilizate cu precauție în aceste situații, deoarece eliberarea plămânului de mucusul infectat prin tuse ajută la eliminarea infecției. Majoritatea cazurilor de bronșită la adulți sunt cauzate de infecții virale. Prin urmare, tratamentul este la fel ca acela al răcelii obișnuite, inclusiv odihna, fluidele, calmantele și umidificarea.

Unii oameni consideră că medicamentele expectorante pentru tuse care conțin guaifenezină sunt utile pentru ameliorarea disconfortului lor. Uneori este greu să se diferențieze bronșita virală de bronșita bacteriană și se prescriu antibiotice. În unele cazuri, astmaticii pot produce mucus verde care pare infectat. Medicul poate examina mucusul pentru a stabili dacă este prezentă o infecție.

Medicamente

Pacienții cu tuse cronică care iau medicamente pentru tensiunea arterială numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), de exemplu, enalapril, captopril etc. ar trebui să discute cu medicul despre schimbarea medicamentelor. Pacienții nu trebuie să oprească administrarea de medicamente singure, deoarece o întrerupere poate duce la o creștere semnificativă a tensiunii arteriale.

O generație mai nouă de medicamente numite BRA (blocante ale receptorilor de angiotensină), de exemplu, valsartan, losartan etc. pot fi alternative care au un potențial mai mic de a provoca tuse cronică. Multe alte medicamente sunt disponibile pentru a controla tensiunea arterială.

Ce poți face acasă ca remediu pentru tuse?

Tusea cauzată de răceală poate fi calmată prin hidratare corespunzătoare, administrarea unor siropuri speciale în funcție de tipul de tuse, productivă sau seacă (la recomandarea medicului sau farmacistului), gargară cu apă și sare, evitarea fumatului și a prafului, consumul de ceaiuri cu miere și ghimbir și folosirea unor spray-uri descongestionante pentru căile nazale. În schimb, tusea cauzată de diverse afecțiuni mai severe trebuie tratată conform indicațiilor medicului, după stabilirea cu exactitate a diagnosticului.

Metode de prevenire a tusei

Pentru a preveni tusea, este indicat să se evite fumatul, să se consume mai multe fructe (studiile au arătat că persoanele care consumă mai multe fructe bogate în fibre și antioxidanți se confruntă mai rar cu episoade de tuse), să se evite contactul cu o persoană care suferă de o boală contagioasă (cum ar fi gripă, bronșită).

De asemenea, este foarte important spălatul corect pe mâini cu apă și săpun mai ales înainte de masă, după lucrul cu pământul și după folosirea mijloacelor de transport în comun și evitarea folosirii acelorași prosoape, perne, lenjerie, haine etc. cu ale unei persoane care suferă de o afecțiune respiratorie contagioasă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Inform - Cough
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/cough
Harvard Health Publishing - That nagging cough
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/that-nagging-cough

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA SI