Formă de insuficiență respiratorie acută, sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) apare în cazurile severe ale infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2, determinând ca pacienții în cauză să fie spitalizați sau chiar internați secția de terapie intensivă.

Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri, care provoacă boli care variază de la o simplă răceală (unele virusuri sezoniere sunt coronavirusuri) până la patologii mai severe, precum SARS-CoV, responsabil pentru epidemia SARS și MERS- CoV, identificat pentru prima dată în 2012 în Orientul Mijlociu. 

În cazul COVID-19, studiile au arătat că simptomele descrise arată o infecție respiratorie febrilă și că este posibil ca unii pacienți, în special persoanele în vârstă, cu boli asociate, să fie internate la terapie intensivă din cauza complicațiilor respiratorii.

Cea mai frecventă complicație este sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), caracterizat prin incapacitatea plămânilor de a pompa suficient oxigen către organele vitale ale organismului.  Apare de regulă ca o complicație a unei probleme grave de sănătate existente, cum ar fi pneumonia.

Cum afectează sindromul de detresă respiratorie acută organismul

În primele etape ale SDRA, lichidul din cele mai mici vase de sânge din plămâni începe să se scurgă în alveole -  saci mici de aer unde are loc schimbul de oxigen. Plămânii devin mai mici și mai rigizi, iar cantitatea de oxigen din sânge scade, instalându-se astfel hipoxemia. Pentru că organismul este privat de oxigen, acest lucru dăunează creierului și altor țesuturi și duce la insuficiență pulmonară.

Simptome și diagnostic în sindromul de detresă respiratorie acută

Semnele și simptomele sindromului de detresă respiratorie acută pot varia ca intensitate, în funcție de cauza și severitatea acesteia, precum și de prezența bolilor cardiace sau pulmonare subiacente. Printre acestea se numără:

• Dispnee severă (senzație de sufocare);
• Colorație albastră-vineție a tegumentelor și mucoaselor;
• Tensiune arterială scăzută;
• Confuzie și oboseală extremă.

Cum se tratează sindromul de detresă respiratorie acută?

Pacienții care au sindrom de detresă respiratorie acută au nevoie de ventilație mecanică. Acesta este motivul pentru care, în contextul pandemic actual, mulți pacienți nu au mai putut fi salvați, din cauza numărului insuficient de ventilatoare pulmonare.

Persoanele cu insuficiență respiratorie, astm, fibroză chistică sau orice patologie respiratorie cronică sunt mai predispuse la complicații în cazul contractării virusului SARS-CoV-2, la fel și pacienții cu insuficiență renală cronică, cu antecedente cardiovasculare, diabetici și persoane cu vârsta peste 70 de ani, atrag atenția specialiștii.

Ce complicații pot să apară în sindromul de detresă respiratorie acută

Pacienții cu SDRA pot dezvolta numeroase probleme medicale. Cele mai frecvente sunt:

Cheaguri de sânge - Imobilizarea prelungită poate crește riscul de a dezvolta cheaguri de sânge, în special în venele adânci de la nivelul picioarelor. Dacă se formează un cheag de sânge, acesta se poate desprinde și se poate deplasa către unul sau ambii plămâni (embolie pulmonară), unde blochează fluxul de sânge.

Pneumotorax - Pătrunderea aerului între cele două foițe pleurale. 

Fibroză pulmonară - Cicatrizarea plămânilor și îngreunarea respirației.

Există riscul ca persoanele care s-au vindecat de sindromul de detresă respiratorie acută să se confrunte cu complicații grave și uneori de durată, cum ar fi:

• Probleme de respirație. Majoritatea persoanelor cu SDRA își recuperează cea mai mare parte a funcției pulmonare în câteva luni până la doi ani, dar altele pot avea probleme de respirație tot restul vieții. 
• Depresie. Potrivit specialiștilor, mulți dintre cei care au fost diagnosticați cu sindrom de detresă respiratorie se confruntă cu depresie, care este tratabilă.
• Probleme cu memoria și gândirea. Sedativele și nivelul scăzut de oxigen din sânge pot duce la pierderea memoriei și probleme cognitive după SDRA. În unele cazuri, efectele se pot diminua în timp, dar în altele, daunele pot fi permanente.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Mayo Clinic - Acute respiratory distress syndrome (ARDS)
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ards/symptoms-causes/syc-20355576
American Lung Association - Learn About ARDS
https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/ards/learn-about-ards
Sante magazine - Covid-19: what is acute respiratory distress syndrome?
https://www.santemagazine.fr/actualites/actualites-sante/covid-19-quest-ce-que-le-syndrome-de-detresse-respiratoire-aigue-432945