Excizia alunitelor: metode si recomandari
Rezumat: Excizia alunițelor poate fi recomandată atunci când o aluniță își modifică aspectul, provoacă simptome, este traumatizată repetat sau ridică suspiciunea de cancer de piele. În funcție de aspectul și localizarea leziunii, medicul poate alege excizia chirurgicală completă sau excizia prin shaving.
Pentru alunițele suspecte, păstrarea țesutului pentru examen histopatologic este esențială, deoarece numai analiza microscopică poate confirma diagnosticul. Cele mai multe alunițe sunt benigne, iar îndepărtarea lor nu este necesară preventiv.
După excizie sunt importante îngrijirea corectă a plăgii și urmărirea semnelor de infecție. Cicatricea este posibilă după orice metodă de îndepărtare.
1. Ce semne pot indica faptul că o aluniță trebuie evaluată?
a. Modificări de formă, culoare și dimensiune
b. Sângerare, mâncărime sau alte simptome
c. Când poate exista suspiciunea de cancer de piele?
2. Ce metode există pentru îndepărtarea alunițelor?
a. Excizie chirurgicală
b. Excizie prin shaving
c. De ce nu toate alunițele sunt potrivite pentru laser sau alte metode?
3. Cum se desfășoară excizia unei alunițe?
a. Pregătirea înainte de procedură
b. Anestezia și îndepărtarea aluniței
c. Examenul histopatologic după excizie
4. Ce se întâmplă după excizie?
a. Îngrijirea plăgii și recuperarea
b. Cicatricea după îndepărtarea unei alunițe
5. Ce riscuri și complicații pot apărea după excizia alunițelor?
6. Când trebuie să mergi la medic după excizia unei alunițe?
7. Concluzie
1. Ce semne pot indica faptul că o aluniță trebuie evaluată?
Majoritatea persoanelor au alunițe, iar cele mai multe dintre acestea sunt benigne. În termeni medicali, o aluniță formată din melanocite este numită nev melanocitar.
Nu orice aluniță trebuie scoasă. În schimb, o leziune nouă, una care se schimbă sau una care arată diferit de celelalte merită evaluată de un dermatolog.
Medicul poate examina alunița cu dermatoscopul, un instrument care permite observarea unor structuri ale pielii invizibile cu ochiul liber. În funcție de rezultat, poate recomanda monitorizare sau excizie.
a. Modificări de formă, culoare și dimensiune
Regula ABCDE este una dintre metodele folosite pentru identificarea semnelor care pot ridica suspiciunea de melanom.
A înseamnă asimetrie, B se referă la margini neregulate, C la prezența mai multor culori, D la diametru, iar E la evoluție, adică modificarea leziunii în timp.
Diametrul mai mare de aproximativ 6 mm poate atrage atenția, însă dimensiunea nu trebuie interpretată izolat. Și un melanom mai mic poate exista.
Foarte important este criteriul „E”. O aluniță care crește, își schimbă forma, culoarea sau textura trebuie examinată, chiar dacă nu îndeplinește toate celelalte criterii ABCDE.
Un alt indiciu este semnul „rățuștii celei urâte”: o aluniță care arată vizibil diferit față de celelalte alunițe de pe corp poate necesita o evaluare mai atentă.
b. Sângerare, mâncărime sau alte simptome
O aluniță care începe să sângereze fără să fi fost zgâriată sau traumatizată trebuie verificată medical.
Alte semne care merită atenție sunt mâncărimea persistentă, sensibilitatea, durerea, apariția unei cruste, secrețiile, umflarea sau modificarea suprafeței leziunii.
Aceste simptome nu înseamnă automat cancer. De exemplu, o aluniță proeminentă poate fi iritată de haine, bijuterii, pieptene sau aparatul de ras.
Totuși, nu este recomandat ca pacientul să încerce să taie, să ardă sau să îndepărteze singur o aluniță. Pe lângă riscul de sângerare și infecție, se poate pierde posibilitatea unui diagnostic histopatologic corect.
c. Când poate exista suspiciunea de cancer de piele?
Suspiciunea crește atunci când apare o leziune nouă sau o aluniță existentă evoluează rapid, devine asimetrică, are margini neregulate, prezintă mai multe culori ori începe să sângereze.
Niciunul dintre aceste semne nu confirmă însă singur diagnosticul de cancer. Diagnosticul de melanom se stabilește prin examinarea microscopică a țesutului prelevat prin biopsie.
Pentru o leziune suspectă de melanom, este preferată, atunci când se poate, îndepărtarea completă cu o margine îngustă de piele normală și cu o profunzime suficientă pentru evaluarea corectă.
Este important și faptul că îndepărtarea tuturor alunițelor nu reprezintă o metodă eficientă de prevenire a melanomului. Cercetările arată că majoritatea melanoamelor apar direct pe piele, fără să provină dintr-o aluniță preexistentă.
2. Ce metode există pentru îndepărtarea alunițelor?
Metoda aleasă depinde de aspectul aluniței, profunzimea acesteia, localizare, dimensiune și motivul pentru care trebuie îndepărtată.
O aluniță care deranjează doar estetic poate necesita o abordare diferită față de o leziune care ridică suspiciunea de cancer.
a. Excizie chirurgicală
Excizia chirurgicală presupune îndepărtarea aluniței cu bisturiul, de obicei împreună cu o cantitate mică de piele din jur.
În multe cazuri, defectul rămas este închis prin sutură. Procedura se efectuează cel mai frecvent cu anestezie locală, pacientul fiind treaz.
Pentru o aluniță suspectă de melanom, excizia completă este în general metoda preferată deoarece permite examinarea întregii leziuni și măsurarea corectă a grosimii unei eventuale tumori.
Dacă examenul histopatologic confirmă melanomul, prima excizie diagnostică poate fi urmată de o excizie mai largă, cu margini stabilite în funcție de caracteristicile tumorii.
b. Excizie prin shaving
Shaving-ul presupune îndepărtarea leziunii cu o lamă, la nivelul pielii sau ușor mai profund. De regulă, rana nu necesită suturi și se vindecă progresiv.
Metoda poate fi potrivită pentru anumite alunițe proeminente care au fost evaluate în prealabil și au caracteristici clinice benigne.
Există și tehnica numită deep shave sau saucerization, care prelevează un fragment mai profund decât shaving-ul superficial. Alegerea trebuie făcută de medic în funcție de leziune.
Pentru o aluniță suspectă de melanom, biopsia superficială poate fi problematică dacă secționează baza tumorii. În această situație, profunzimea melanomului poate fi mai greu de măsurat cu exactitate.
c. De ce nu toate alunițele sunt potrivite pentru laser sau alte metode?
Laserul poate elimina sau estompa anumite alunițe considerate benigne, însă nu este alegerea potrivită pentru orice leziune pigmentată.
Un dezavantaj important este că distrugerea țesutului poate împiedica obținerea unei piese intacte pentru examenul histopatologic. Din acest motiv, leziunile suspecte nu ar trebui tratate cosmetic înainte de stabilirea diagnosticului.
În plus, unele celule ale aluniței pot rămâne în profunzime după tratamentul laser. Acest lucru poate favoriza reapariția pigmentului sau a leziunii.
O analiză recentă a metodelor estetice de îndepărtare a nevilor a găsit rate de recurență mai mari după metodele nechirurgicale decât după excizia chirurgicală.
Laserul poate produce și modificări ale culorii și structurii dermatoscopice a unei alunițe. Uneori, aceste schimbări pot semăna ulterior cu cele observate în leziunile atipice.
De aceea, o aluniță ar trebui evaluată dermatologic înainte de orice procedură cosmetică cu laser.
3. Cum se desfășoară excizia unei alunițe?
În cele mai multe cazuri, excizia unei alunițe este o intervenție de mică chirurgie dermatologică realizată în ambulatoriu.
Procedura exactă depinde de dimensiunea și poziția leziunii, precum și de metoda aleasă.
a. Pregătirea înainte de procedură
Înainte de excizie, medicul trebuie informat despre medicamentele utilizate, alergii, boli existente și tratamente care influențează coagularea.
Persoanele care iau anticoagulante sau antiagregante nu trebuie să oprească medicamentele din proprie inițiativă. Orice modificare a tratamentului trebuie decisă împreună cu medicii implicați.
Alunița este examinată, iar medicul explică procedura, riscurile, posibilitatea apariției unei cicatrici și modul în care va fi îngrijită rana.
b. Anestezia și îndepărtarea aluniței
Zona este curățată, apoi se injectează un anestezic local. Injecția poate produce pentru câteva secunde usturime sau arsură.
După instalarea anesteziei, pacientul nu ar trebui să simtă durere în timpul exciziei, deși poate percepe presiune sau mișcare.
În excizia clasică, alunița este îndepărtată cu bisturiul și rana este de obicei suturată. În shaving, partea proeminentă a leziunii este îndepărtată cu o lamă specială.
Ca durată orientativă, procedurile dermatologice mici pot ocupa aproximativ 20-40 de minute, în funcție de metodă, dimensiune, localizare și necesitatea suturilor.
c. Examenul histopatologic după excizie
Una dintre cele mai importante etape este analiza țesutului la microscop.
Anatomopatologul poate stabili dacă leziunea este un nev benign, un nev atipic sau o formă de cancer de piele.
În cazul unui melanom, analiza oferă informații precum grosimea tumorii, necesare pentru stadializare și pentru stabilirea tratamentului ulterior.
Din acest motiv, excizia nu trebuie privită doar ca o procedură cosmetică atunci când există dubii asupra diagnosticului.
4. Ce se întâmplă după excizie?
Imediat după procedură, zona este acoperită cu pansament. Anestezia locală își pierde treptat efectul, iar în primele zile poate exista o ușoară sensibilitate.
Durata vindecării depinde de dimensiunea rănii, localizare, metoda folosită și starea generală de sănătate.
a. Îngrijirea plăgii și recuperarea
În general, rana trebuie menținută curată și protejată. Mâinile se spală înainte de schimbarea pansamentului, iar zona poate fi curățată delicat conform instrucțiunilor medicului.
Menținerea unei plăgi ușor umede cu vaselină simplă și acoperirea ei cu pansament favorizează vindecarea și poate reduce formarea unei cruste groase.
Unguentele antibiotice nu trebuie folosite automat. Ele pot provoca reacții alergice și nu sunt necesare pentru majoritatea plăgilor curate, dacă medicul nu recomandă altfel.
În cazul unei răni cu suturi, medicul stabilește când trebuie scoase firele, în funcție de zona corpului.
b. Cicatricea după îndepărtarea unei alunițe
Orice procedură care îndepărtează o aluniță poate lăsa o cicatrice. Dimensiunea și aspectul acesteia depind de profunzimea exciziei, localizare și modul individual de vindecare.
Inițial, cicatricea poate fi roșie sau mai închisă la culoare. În timp, aspectul se poate estompa.
După vindecarea completă, protejarea zonei de soare cu haine sau produse cu protecție solară cu spectru larg și SPF de cel puțin 30 poate ajuta la reducerea modificărilor de culoare.
În unele persoane pot apărea cicatrici hipertrofice sau cheloide, mai ales dacă există o predispoziție personală.
5. Ce riscuri și complicații pot apărea după excizia alunițelor?
Excizia alunițelor este de obicei o procedură sigură, dar, ca orice intervenție chirurgicală, nu este complet lipsită de riscuri.
Pot apărea sângerare, durere, umflare, vânătaie, infecție, cicatrice sau modificări temporare ori permanente ale pigmentării.
O ușoară sensibilitate și o mică umflare în primele zile pot fi normale. Durerea care se agravează, în schimb, trebuie discutată cu medicul.
După shaving, o parte dintre celulele nevului pot rămâne în piele, astfel încât pigmentul sau alunița pot reapărea. Recurența nu înseamnă automat cancer, dar leziunea trebuie reevaluată.
Există și riscul unei vindecări estetice nesatisfăcătoare. O cicatrice poate fi mai evidentă decât alunița inițială, aspect care trebuie discutat înaintea unei excizii făcute exclusiv din motive cosmetice.
În cazul procedurilor ablative, inclusiv laser, recurența poate fi mai frecventă decât după excizia chirurgicală completă.
6. Când trebuie să mergi la medic după excizia unei alunițe?
Medicul trebuie contactat dacă durerea devine mai intensă în loc să se amelioreze, zona se umflă progresiv, devine foarte caldă sau apare puroi.
Febra, crustele galbene, secrețiile și roșeața care se extinde pot sugera o infecție.
Dacă rana sângerează, se poate aplica presiune fermă și continuă cu o compresă curată. Dacă sângerarea nu se oprește după aproximativ 20 de minute de presiune constantă, trebuie contactat medicul.
Evaluarea medicală este indicată și dacă marginile unei răni suturate se desfac sau dacă alunița reapare în zona unde a fost îndepărtată.
La fel de important este rezultatul histopatologic. Dacă analiza evidențiază melanom sau alt cancer de piele, medicul va explica dacă sunt necesare o excizie suplimentară sau alte investigații.
7. Concluzie
Cele mai multe alunițe sunt benigne și nu necesită excizie. Îndepărtarea poate fi recomandată atunci când o aluniță se modifică, provoacă simptome, este traumatizată repetat sau prezintă caracteristici care ridică suspiciunea de cancer.
Orice aluniță nouă sau care își modifică forma, culoarea, dimensiunea ori începe să sângereze, să doară sau să provoace mâncărime persistentă ar trebui evaluată de un dermatolog.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce ar trebui să fac dacă am o aluniță care mă doare?
Răspuns: O aluniță dureroasă trebuie evaluată de un dermatolog, mai ales dacă durerea este nouă, persistentă sau asociată cu sângerare, creștere ori modificări de culoare. Durerea nu înseamnă automat cancer.
Întrebare: Cât durează scoaterea unei alunițe?
Răspuns: O procedură dermatologică simplă poate dura aproximativ 20-40 de minute, în funcție de mărimea și poziția aluniței, metoda utilizată și necesitatea suturilor.
Întrebare: Excizia unei alunițe doare?
Răspuns: Procedura se face de obicei cu anestezie locală. Injecția anestezicului poate ustura pentru câteva secunde, dar în timpul exciziei nu ar trebui să existe durere.
Întrebare: Toate alunițele scoase trebuie analizate histopatologic?
Răspuns: Atunci când o aluniță este excizată pentru diagnostic, mai ales dacă există suspiciune de cancer, analiza histopatologică este esențială pentru stabilirea diagnosticului.
Întrebare: Poate o aluniță să crească din nou după excizie?
Răspuns: Da, mai ales după metode care nu îndepărtează toate celulele nevului, precum anumite proceduri de shaving sau laser. O aluniță care reapare trebuie arătată dermatologului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Melanoma Treatment (PDQ®)–Health Professional Version
https://www.cancer.gov/types/skin/hp/melanoma-treatment-pdq
Pub Med - Laser treatment of benign melanocytic lesion: a review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36097230/
Studiul „Laser treatment of benign melanocytic lesion: a review”, apărut în Lasers Med Sci. 2022 Dec;37(9):3353-3362. doi: 10.1007/s10103-022-03642-9. Epub 2022 Sep 12, autori: Farnaz Araghi et al.
Te-ar mai putea interesa și...
