

Tratamentul general al accidentului vascular cerebral (AVC)
Tratamentul general al accidentului vascular cerebral (AVC)
Tratamentul general al accidentului vascular cerebral (AVC)
În cazul unui accident vascular cerebral, pacientul trebuie să primească ajutor de specialitate, medicii aplicând mai multe strategii.
Un accident cerebrovascular (ACV) sau „atac cerebral” este o pierdere bruscă a funcției creierului rezultată dintr-o întrerupere a alimentării cu sânge a unei părți a creierului. Accidentul vascular cerebral poate provoca numeroase simptome neurologice. Printre semnele și simptomele generale se numără amorțeală sau slăbiciune a feței, brațului sau piciorului (în special pe o parte a corpului); confuzie sau schimbarea stării mentale; probleme de vorbire sau de înțelegere a vorbirii; tulburări de vedere; pierderea echilibrului, amețeli, dificultăți de mers sau cefalee severă bruscă.
Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală. Un diagnostic rapid și precis este adesea posibil în urma unui examen fizic și a unor teste imagistice cerebrale, așa cum arată un studiu recent1.
În urma unui examen fizic, care include un examen neurologic, specialistul poate identifica rapid modificări ale semnelor vitale (cum ar fi tensiunea arterială foarte mare). În urma examenului neurologic medicul poate detecta dovezi ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi slăbiciune pe o parte a corpului.
Tot pentru diagnosticarea unui AVC, medicul poate recomanda o tomografie computerizată a creierului (CT), o angiografie CT a creierului sau o angiografie RM. În funcție de circumstanțe, pot fi necesare și alte teste, precum teste de sânge pentru a identifica dacă există o tulburare de sângerare sau o tulburare de coagulare a sângelui, anomalii electrolitice (modificări ale concentrației particulelor esențiale încărcate din sânge) sau dovezi ale unei infecții. Aceste probleme trebuie, de asemenea, tratate cu promptitudine în faza imediată a tratamentului administrat pentru AVC.
Mai pot fi necesare și o ecocardiogramă, o ecografie carotidiană, o angiografie cerebrală și alte teste de sânge care pot detecta tulburări inflamatorii sau tulburări de sângerare.
Strategiile terapeutice adresate stabilizării pacientului cu AVC în stare critică includ:
- îngrijirea respiratorie și cardiacă,
- controlul hidric și metabolic,
- controlul tensiunii arteriale,
- prevenirea și tratarea afecțiunilor, cum sunt crizele convulsive,
- tromboembolismul venos,
- disfagia,
- pneumonia de aspirație,
- alte infecții,
- escarele
- și, ocazional, tratarea hipertensiunii intracraniene.
Se recomandă monitorizarea semnelor vitale (puls, tensiune arterială, temperatură, saturația în oxigen), monitorizarea stării neurologice în primele 72 de ore la pacienții cu deficite neurologice semnificative persistente.
Se recomandă administrarea de oxigen dacă saturația în oxigen scade sub 95%. Funcția respiratorie normală cu oxigenare normală a sângelui este importantă în perioada acută a AVC pentru conservarea țesutului cerebral ischemic. Ventilația mecanică poate fi necesară la pacienții cu funcție respiratorie sever compromisă.
Se recomandă monitorizarea glicemiei, a echilibrului hidric și electroliților, reechilibrare hidrică în primele 24 de ore după AVC cu ser fiziologic.Monitorizarea cardiacă trebuie efectuată pentru depistarea tulburărilor de ritm, mai ales fibrilația atrială.
Scăderea tensiunii arteriale se recomandă la pacienții cu valori mari ale tensiunii arteriale (> 220/120 mmHg) la măsurători repetate sau cu insuficiență cardiacă severă, disecție de aortă sau encefalopatie hipertensivă.
Se recomandă evaluarea pentru infecții concomitente în prezența febrei. Profilaxia antibiotică nu este recomandată la pacienții imunocompetenți, conform Ghidului de diagnostic și tratament pentru bolile cerebrovasculare.
Tipul de tratament depinde de tipul de accident vascular cerebral suferit de către pacient
AVC ischemic
Are loc atunci când un cheag de sânge blochează un vas care alimentează creierul cu sânge. Este cel mai întâlnit tip, reprezentând 87% dintre toate accidentele vasculare cerebrale. Obiectivul tratamentului este de a descompune sau de a îndepărta cheagul de sânge.
AVC hemoragic
Este cauzat de o ruptură într-un vas de sânge din interiorul creierului. Mai puține accidente vasculare cerebrale au loc din cauza unui vas de sânge care s-a spart. Obiectivul tratamentului este ca medicii să stopeze hemoragia din creier.
Pentru un AVC ischemic, tratamentul poate urma una din cele două direcții:
1. Tratament medicamentos
Considerat standardul de aur, activatorul tisular de plasminogen (sau alteplaza) este un tratament aprobat de experți pacienților care suferă accidentele vasculare cerebrale ischemice. Acesta descompune cheaguri de sânge care blochează fluxul de sânge către creier. Când este administrat prompt, medicamentul poate salva vieți și poate reduce efectele pe termen lungi ale unui AVC.
Activatorul tisular de plasminogen este administrat intravenos, prin braț, și funcționează prin dizolvarea cheagului de sânge și prin îmbunătățirea circulației sangvine în acea parte a creierului care a fost privată de fluxul sangvin.
În locul activatorului tisular de plasminogen, dacă acest medicament nu este disponibil, medicul poate administra un anticoagulant sau un medicament pentru diluarea sângelui, cum ar fi acidul acetilsalicilic. Acest lucru ajută la oprirea formării sau a creșterii cheagurilor de sânge. Principalul efect secundar al acestor medicamente este sângerarea.
În ce interval de timp trebuie să se facă tratamentul medicamentos
Alteplaza (activatorul tisular de plasminogen) trebuie administrată intravenos într-un interval de trei ore de când persoana are un AVC sau cel mult până la 4,5 ore de la debutul accidentului vascular, în cazul anumitor pacienți care sunt eligibili pentru acest tratament.
2. Tratament mecanic, pentru a îndepărta fizic cheagul de sânge
Îndepărtarea fizică a unui cheag mare de sânge, numită procedură endovasculară sau trombectomie mecanică, este o altă opțiune de tratament foarte recomandată în caz de AVC. Trombectomia permite medicilor să folosească un dispozitiv special, pentru a îndepărta un cheag mai mare de sânge. Pentru a face asta, medicii introduc un cateter printr-o arteră din picior, care ajunge până la artera blocată din creierul pacientului. Stentul se deschide și „apucă" cheagul de sânge, permițându-le apoi medicilor să scoată stentul cu tot cu cheagul prins. Pot fi folosite, totodată, și tuburi speciale pentru a aspira cheagul.
În ce interval de timp trebuie să se facă tratamentul mecanic
Procedura ar trebui să fie efectuată în interval de 6 ore de la debutul simptomelor accidentului vascular cerebral acut. Pentru pacienții selectați după anumite condiții, procedura poate fi benefică dacă este efectuată într-un interval de 24 de ore de la debutul unui AVC.
AVC hemoragic
Când un vas de sânge slăbit se sparge, iar sângele se scurge în țesutul cerebral, acesta poartă numele de AVC hemoragic. Cea mai întâlnită cauză a acestui tip de AVC o reprezintă hipertensiunea necontrolată (tensiunea arterială mare).
Există două alte tipuri de vase de sânge slăbite care pot cauza, de asemenea, un AVC hemoragic: anevrismul (zone umflate în interiorul vaselor de sânge) și malformații arterio-venoase (o încâlcire anormală a vaselor de sânge din creier).
Tratament mecanic pentru AVC hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic poate apărea brusc și se poate agrava rapid. La fel ca în cazul accidentului vascular cerebral ischemic, tratamentul administrat cât mai repede posibil este vital pentru recuperarea pacientului. Tipul de tratament pe care pacientul îl primește depinde de partea creierului care sângerează și de cât de mult sângerează.
Medicamente
În primul rând, medicul poate să ofere medicamente pentru tensiunea arterială cu scopul de a reduce presiunea și tensiunea asupra vaselor de sânge din creier. Apoi, pacientul trebuie să evite orice anticoagulant sau medicamente pentru subțierea sângelui care ar fi putut duce la sângerare. În funcție de tratamentul pacientului, medicul poate recomanda vitamina K pentru ca sângerarea să se oprească.
Proceduri medicale
Există mai multe proceduri care pot fi utilizate în caz de accident vascular cerebral (AVC), printre care:
- Decuparea anevrismului blochează anevrismul din vasele de sânge din creier. Această intervenție chirurgicală ajută la oprirea sângerării, prin plasarea de către chirurg a unei cleme mici la baza anevrismului. De asemenea, poate ajuta la prevenirea declanșării unui nou anevrism.
- Transfuzia de sânge înlocuiește sângele pierdut prin intervenții chirurgicale sau leziuni. Transfuzia de sânge este o procedură medicală obișnuită și sigură prin care pacientul primește sânge de la donator printr-o linie intravenoasă (IV) introdusă într-unul dintre vasele sale.
- Embolizarea spirală blochează fluxul de sânge către sau sigilează un anevrism. Chirurgul va introduce un tub flexibil numit cateter într-o arteră din partea superioară a coapsei. Apoi cateterul este ghidat până în țesutul cerebral, permițându-i medicului chirurg să folosească o tehnologie cu o cameră video, pentru a rezolva problema. O dată ce cateterul este ghidat până la sursa hemoragiei, acesta depune un agent mecanic, pentru a împiedica o ruptură și mai mare a vasului de sânge. Procedura este de tip endovascular, ceea ce înseamnă că medicul chirurg are acces prin intermediul sistemului vascular, făcând metoda mai puțin invazivă decât tratamentul chirurgical clasic.
- Drenarea excesului de lichid care s-a acumulat în creier după un accident vascular cerebral, provocând leziuni, este un alt tratament care se administrează în caz de accident vascular cerebral. Scurgerea lichidului poate reduce această presiune.
Medicul poate lua în calcul și efectuarea unei intervenții chirurgicale pentru a îndepărta temporar o parte a craniului. Acest lucru permite creierului să se umfle.
Chirurgia sau radiațiile pot fi utilizate pentru a îndepărta sau micșora o malformație arteriovenoasă (MAV). Un AVM reprezintă o conexiune anormală și fragilă (ca un nod, ghem) între artere și vene.
În cazul în care pacientul prezintă semne de agravare, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea sângelui acumulat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Clinical study on the cerebral infarction accompanied with septic disseminated intravascular coagulation”. Fujita Med J. 2021; Kako T, Azuma F, Nokura K, Izawa H.
https://www.jstage.jst.go.jp/article/fmj/7/3/7_2020-011/_article
National Heart, Lung, and Blood Institute - Treatment
https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke/treatment#
Heart and Stroke Foundation of Canada - Emergency department evaluation and management of patients with transient ischemic attack and acute stroke
https://www.strokebestpractices.ca/recommendations/acute-stroke-management/emergency-department-evaluation-and-management
Te-ar mai putea interesa și...