Vederea încețoșată: cele mai frecvente cauze
Vederea încețoșată constă în pierderea clarității câmpului vizual, iar aceasta poate apărea treptat sau brusc, poate fi temporară sau permanentă, poate afecta ambii ochi sau doar unul singur. Totul ține de factorii declanșatori. Cert este că dacă te confrunți cu vedere încețoșată, acest aspect poate avea diverse cauze: poate fi un simptom sau o consecință a unui număr variat de boli, iar gravitatea diferă de la o afecțiune la alta.
Când vorbim de vedere încețoșată, e bine de știtut că pot exista multiple cauze, atât unele care se pot rezolva mai simplu, cât și altele mai severe. În multe cazuri, vederea încețoșată este însoțită de simptome oculare adiacente, printre care se numără: sângerare la nivel ocular, uscăciune sau scurgeri la nivel ocular, fotosensibilitate (sensibilitate la lumină), inflamația ochilor, însoțită de roșeață, dureri de ochi, prurit ocular (mâncărimea ochilor).
Vedere încețoșată: cauze mai puțin grave
Oboseala
Din categoria afecțiunilor minore, vederea neclară poate fi o consecință a oboselii cronice, a expunerii îndelungate la lumina albastră (tabletă, laptop, smartphone) fără ochelari de protecție sau chiar purtarea unei perechi de ochelari cu dioptrii nepotrivite.
Un viciu de refracție
Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale vederii încețoșate. Eroarea de refracție poate fi determinată de afecțiuni precum miopia - vedere încețoșată la distanță, hipermetropia - vedere încețoșată la apropiere, astigmatismul - vedere încețoșată cauzată de corneea neregulată) și presbiopia - vedere încețoșată la apropiere, asociată cu înaintarea în vârstă.
De reținut că, în cele mai multe cazuri, vederea încețoșată este un simptom al afecțiunilor oftalmologice, precum miopia, hipermetropia și astigmatismul. De asemenea, claritatea vederii se deteriorează pe măsură ce înaintăm în vârstă, afecțiune cunoscută sub denumirea de presbiopie.
Infecții oculare
Infecțiile oculare, cum ar fi conjunctivita sau keratita, pot provoca vederea încețoșată temporară. Aceste afecțiuni pot fi cauzate de bacterii, virusuri sau alergii.
Hipotensiune
O alt simptom care poate apărea la personele care văd în ceață este tensiunea arterială scăzută (hipotensiune). Tensiunea arterială poate scădea din varii motive, precum deshidratare, dietă necorespunzătoare, tulburări hormonale, anumite medicamente sau alte afecțiuni. Vederea încețoșată poate apărea, uneori, ca urmare a consumului de substanțe interzise (amfetamină), a anemiei, în timpul sarcinii sau pe fondul unei căderi de calciu.
Vedere încețoșată: cauze grave
Deși, în multe cazuri, neclaritatea vederii nu indică neapărat o afecțiune gravă, sunt situații în care aceasta poate fi un indicator al proceselor inflamatorii și/sau al infecțiilor din corp care, la rândul lor, pot fi un semnal de alarmă pentru boli mai grave, precum cancerul sau hemoragiile cerebrale.
Din acest motiv, este foarte important ca atunci când remarci o anomalie oftalmologică persistentă, precum vederea încețoșată, să mergi la medic. Este important de reținut că vederea neclară sau pierderea temporară a vederii poate ascunde un atac vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu, deci este important să investighezi orice anomalie de această natură.
Din seria afecțiunilor grave care pot fi indicate de vederea neclară fac parte glaucomul, cataracta, epilepsia, retinoblastomul (cancer al retinei) sau desprinderea de retină (detaşarea stratului intern al ochiului de vasele de sânge care asigură ochiului oxigen şi substanţe nutritive).
Cataracta
Este o afecțiune oculară în care cristalinul ochiului devine opac, ducând la vederea încețoșată. Cataracta este frecventă la persoanele de vârsta a treia și poate necesita intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea cristalinului afectat și înlocuirea acestuia cu o lentilă artificială.
Glaucomul
Este o afecțiune oculară caracterizată de creșterea presiunii intraoculare, care poate provoca daune nervului optic și, în cele din urmă, vederea încețoșată și pierderea vederii. Glaucomul este adesea asimptomatic în stadiile incipiente și necesită examene oftalmologice regulate pentru depistare precoce.
De regulă, acest simptom apare la o persoană înainte de a fi diagnosticată cu diabet, ca unul dintre primele simptome ale acestuia. Odată început tratamentul și reglarea nivelului de zahăr din sânge, inflamația oculară scade și vederea își revine la normal.
Degenerescența maculară legată de vârstă
Este o afecțiune oculară care afectează retina centrală (macula), determinând pierderea vederii centrale și ducând la vedere încețoșată. Această afecțiune este frecventă la persoanele de vârsta a treia.
Retinoblastomul
Retinoblastomul este un tip de cancer ocular care afectează retina și care poate provoca simptome oculare, inclusiv vederea încețoșată. Retinoblastomul poate apărea în zona centrală a retinei numită macula, responsabilă pentru vederea centrală și claritatea detaliilor fine. Dacă tumora crește și afectează această zonă, poate duce la scăderea acuității vizuale și vedere încețoșată în centrul câmpului vizual.
De asemenea, mărimea și forma tumorii pot cauza modificări ale structurii retinei, cum ar fi degenerarea și distorsiunile retiniene. Aceste modificări pot afecta calitatea vederii, ducând la vederea încețoșată. În plus, retinoblastomul poate cauza acumularea de fluide, care pot interfera cu focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Acest lucru poate duce la vederea încețoșată sau distorsionată.
Un accident vascular cerebral (AVC)
Vederea încețoșată sau pierderea vederii într-o parte a câmpului vizual pot fi simptome ale unui AVC, în funcție de zona creierului afectată de acesta. Un AVC apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este blocat sau există o hemoragie în creier. Acest lucru poate provoca moartea sau deteriorarea celulelor creierului, ceea ce duce la diverse simptome, inclusiv probleme de vedere. În funcție de locul în care se produce leziunea în creier, pot apărea diferite tipuri de probleme de vedere: vederea încețoșată sau pierderea vederii într-o parte a câmpului vizual (vedere în tunel), vederea dublă, dificultăți în coordonarea ochilor, dificultăți în focalizare.
Hemoragii cerebrale
Hemoragiile cerebrale pot afecta vederea în diferite moduri, în funcție de loc și dimensiune. Lobul occipital al creierului este responsabil de prelucrarea informațiilor vizuale, iar dacă o hemoragie afectează această zonă, poate cauza vederea încețoșată sau pierderea vederii într-o parte sau în întregul câmp vizual.
Hemoragiile cerebrale pot duce la edem cerebral, adică la umflarea creierului în jurul zonei afectate de sângerare. Edemul cerebral poate exercita presiune asupra structurilor oculare, inclusiv asupra nervilor optici, ceea ce poate provoca vederea încețoșată sau afectarea altor funcții vizuale.
Hemoragiile pot exercita presiune asupra nervilor cranieni care controlează funcțiile oculare și vizuale. Acest lucru poate duce la vederea încețoșată, vederea dublă sau alte probleme de vedere. În plus, hemoragiile cerebrale pot afecta și traseele de transmitere a semnalelor vizuale în creier. Aceste leziuni pot interfera cu procesarea și interpretarea corectă a informațiilor vizuale, rezultând vederea încețoșată sau alte anomalii vizuale.
Diabetul
În cazul persoanelor diabetice, vederea încețoșată poate fi un indicator al retinopatiei diabetice sau al altor complicații ale diabetului. Acest lucru se întâmplă atunci când indexul glicemic crește, din cauza unei alimentații inadecvate sau a stilului de viață stresant, ceea ce poate duce la acumularea de lichide la nivel ocular, care determină inflamația ochilor și, implicit, vederea în ceață.
Epilepsia
Epilepsia poate fi asociată cu vederea încețoșată. În timpul unui atac epileptic, pot apărea o serie de simptome care includ modificări ale vederii, cum ar fi vederea încețoșată sau distorsionată. Aceste simptome pot fi cauzate de activitatea anormală a creierului care apare în timpul unui atac epileptic.
Simptomele vizuale asociate cu epilepsia pot include vederea încețoșată sau dublă, flash-uri sau fulgere de lumină în câmpul vizual, vederea distorsionată sau modificată, puncte negre sau pete în câmpul vizual, pierderea temporară a vederii sau a porțiunilor din câmpul vizual.
Un tip de cancer sau tratamentul pentru cancer
În general, vederea încețoșată nu este un simptom specific cancerului, dar poate fi un simptom asociat cu anumite forme de cancer sau cu tratamentele utilizate pentru a lupta împotriva cancerului.
Există mai multe moduri în care vederea încețoșată poate fi corelată cu cancerul. De exemplu, unele tumori cerebrale pot apăsa asupra nervilor optici sau pot afecta sistemul nervos central, ceea ce poate duce la probleme de vedere, inclusiv vederea încețoșată. Sau, anumite tipuri de tumori oculare, cum ar fi melanomul ocular ori retinoblastomul, pot provoca modificări ale vederii, inclusiv vederea încețoșată.
Cancerul care se răspândește către ochi prin metastaze poate duce la vedere încețoșată. De exemplu, cancerul de sân sau cancerul pulmonar poate metastaza la nivel ocular și poate afecta vederea. De asemenea, anumite tratamente pentru cancer, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia, pot avea efecte secundare care includ probleme de vedere, cum ar fi vederea încețoșată.
Când să mergi la medic?
Pe lângă simptomele oftalmologice, vederea în ceață poate apărea simultan și cu alte afecțiuni ale corpului, precum: dureri articulare, hipertensiune, scădere bruscă în greutate, febră, dureri abdominale, cefalee, probleme de concentrare sau dificultăți locomotorii progresive.
În cazul în care observi unul sau mai multe simptome dintre cele de mai sus, este important să mergi la medic. Solicitarea asistenței medicale este de maximă importanță atunci când vederea încețoșată apare pe fondul unui traumatism cranian suferit recent, al modificărilor de comportament (confuzie, halucinații, delir, letargie) sau este însoțită de dificultăți de comunicare (vorbire neclară sau incapacitatea de a vorbi, probleme de înțelegere a limbajului), pierderea memoriei, febră ridicată (mai mare de 38 de grade), amorțeală, paralizie parțială a corpului, convulsii sau vizualizarea unor halouri sau a unor pete negre (scotome) în câmpul vizual.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Blurred Vision
https://www.msdmanuals.com/professional/eye-disorders/symptoms-of-ophthalmologic-disorders/blurred-vision
Health direct - Blurred vision
https://www.healthdirect.gov.au/blurred-vision#causes
All about vision - Blurry vision in one eye or both eyes
https://www.allaboutvision.com/conditions/blurry-vision.htm
Te-ar mai putea interesa și...
