Complicațiile artrozei: ce se întâmplă dacă nu o tratezi?
Rezumat: Artroza, numită și osteoartrită, este o boală a întregii articulații, nu doar o simplă „uzură” a cartilajului. Evoluția diferă de la o persoană la alta, însă lipsa tratamentului poate favoriza durerea persistentă, rigiditatea, slăbirea mușchilor, reducerea mobilității și pierderea independenței.
Complicațiile artrozei pot afecta somnul, activitatea fizică și calitatea vieții și pot crește riscul de căderi. Tratamentul se bazează în primul rând pe mișcare, kinetoterapie și controlul greutății, la care se pot adăuga medicamente și infiltrații. În formele severe, când simptomele nu mai răspund la metodele nechirurgicale, poate fi necesară înlocuirea articulației.
1. Ce este artroza și de ce se agravează în timp?
2. Care sunt principalele complicații ale artrozei?
a. Durerea cronică și rigiditatea articulară
b. Limitarea mobilității și pierderea funcției articulare
c. Deformarea articulațiilor
d. Slăbirea mușchilor și scăderea stabilității articulare
3. Ce se întâmplă dacă nu tratezi artroza?
a. Poate osteoartrita să ducă la pierderea independenței?
b. Cum pot complicațiile artrozei să afecteze somnul și calitatea vieții?
c. Crește riscul de căderi și sedentarism?
4. Ce tratamente există pentru artroză?
a. Mișcarea, kinetoterapia și scăderea în greutate
b. Medicamente pentru durere și inflamație
c. Infiltrații și alte tratamente nechirurgicale
d. Când poate fi necesară intervenția chirurgicală?
5. Cum poate fi încetinită evoluția osteoartritei?
6. Pot fi prevenite complicațiile artrozei?
7. Concluzie
1. Ce este artroza și de ce se agravează în timp?
Artroza sau osteoartrita este cea mai frecventă formă de artrită. Afecțiunea apare atunci când structurile unei articulații se modifică și se deteriorează progresiv.
Nu este afectat numai cartilajul. Osteoartrita poate implica osul aflat sub cartilaj, membrana sinovială, ligamentele, tendoanele și, la genunchi, meniscurile.
În timp, cartilajul se poate subția, osul își poate modifica forma și pot apărea osteofite, numite popular „ciocuri osoase”. Articulația poate deveni dureroasă, rigidă și mai greu de mișcat.
Artroza afectează frecvent genunchii, șoldurile, mâinile și coloana vertebrală. Evoluția sa este variabilă. La unele persoane modificările rămân moderate mult timp, în timp ce la altele simptomele se agravează.
Vârsta, excesul ponderal, traumatismele articulare anterioare, anumite particularități anatomice și solicitările repetate ale articulației pot favoriza apariția sau evoluția osteoartritei.
2. Care sunt principalele complicații ale artrozei?
a. Durerea cronică și rigiditatea articulară
Durerea este unul dintre simptomele principale ale artrozei. La început poate apărea mai ales la solicitarea articulației și se poate ameliora în repaus.
Pe măsură ce boala avansează, unele persoane pot avea dureri și în repaus sau noaptea. Intensitatea durerii nu corespunde însă întotdeauna perfect cu modificările observate la radiografie.
Rigiditatea apare frecvent după repaus, inclusiv dimineața. În osteoartrită, rigiditatea matinală este de obicei de scurtă durată.
Durerea persistentă poate determina persoana să evite mișcarea, ceea ce contribuie ulterior la pierderea forței musculare și a capacității fizice.
b. Limitarea mobilității și pierderea funcției articulare
O altă consecință importantă este reducerea amplitudinii mișcărilor. Un genunchi afectat poate deveni greu de îndoit sau întins, iar un șold rigid poate îngreuna mersul și urcatul scărilor.
Activități obișnuite, precum ridicarea de pe scaun, mersul la cumpărături, urcatul în mașină sau folosirea mâinilor pentru deschiderea recipientelor, pot deveni dificile.
În formele avansate, limitarea funcțională poate afecta capacitatea de muncă și efectuarea activităților casnice. Osteoartrita poate deveni astfel o cauză importantă de dizabilitate.
c. Deformarea articulațiilor
În timp, artroza poate modifica structura și forma articulației.
La nivelul degetelor pot apărea proeminențe osoase și modificări vizibile ale articulațiilor. La genunchi, modificările osoase, pierderea cartilajului și afectarea ligamentelor pot schimba axul membrului.
O articulație modificată structural poate deveni mai puțin stabilă. Persoana poate avea impresia că genunchiul „fuge”, cedează sau nu mai susține corpul în siguranță.
Aceste modificări nu apar însă la toți pacienții. Evoluția artrozei poate fi lentă și diferă considerabil între persoane.
d. Slăbirea mușchilor și scăderea stabilității articulare
Durerea îi determină frecvent pe pacienți să folosească mai puțin articulația afectată.
Reducerea activității poate slăbi mușchii din jurul acesteia. Mușchii mai puțin puternici oferă un sprijin mai slab articulației și pot contribui la dificultățile de mers și echilibru.
Cercetările au arătat și o asociere între osteoartrita genunchiului și sarcopenie, adică pierderea masei și funcției musculare. Relația este complexă și poate fi influențată de vârstă, greutate și nivelul de activitate.
Acesta este unul dintre motivele pentru care exercițiile de întărire musculară sunt considerate o componentă esențială a tratamentului.
3. Ce se întâmplă dacă nu tratezi artroza?
A nu trata artroza nu înseamnă automat că articulația va fi distrusă rapid. Unele persoane au o evoluție lentă.
Totuși, ignorarea simptomelor poate permite formarea unui cerc durere–inactivitate–slăbiciune musculară, care poate reduce progresiv capacitatea de mișcare.
Tratamentul nu urmărește doar calmarea durerii. Un obiectiv important este menținerea funcției articulare, a forței musculare și a unui nivel cât mai bun de activitate.
a. Poate osteoartrita să ducă la pierderea independenței?
Da, în formele severe, osteoartrita poate afecta independența unei persoane.
Durerea și rigiditatea șoldului sau genunchiului pot face dificil mersul, urcatul scărilor, folosirea transportului public ori efectuarea cumpărăturilor.
Osteoartrita mâinilor poate îngreuna îmbrăcatul, prepararea alimentelor și alte activități care necesită forță sau precizie.
Dispozitivele ajutătoare, precum bastonul, cadrul de mers, ortezele sau diferitele accesorii pentru prinderea obiectelor, pot ajuta unele persoane să își păstreze autonomia.
b. Cum pot complicațiile artrozei să afecteze somnul și calitatea vieții?
Durerea poate face dificilă găsirea unei poziții confortabile și poate provoca treziri în timpul nopții.
Problemele de somn pot accentua oboseala și sensibilitatea la durere. În plus, limitarea activităților sociale și recreative poate afecta starea emoțională.
Persoanele cu osteoartrită pot prezenta oboseală, tulburări de somn și simptome depresive, mai ales atunci când durerea și limitările funcționale sunt importante.
Tocmai de aceea, succesul tratamentului nu trebuie evaluat numai prin nivelul durerii, ci și prin capacitatea persoanei de a dormi, de a se deplasa și de a participa la activitățile importante pentru ea.
c. Crește riscul de căderi și sedentarism?
Osteoartrita genunchiului sau șoldului poate influența echilibrul, forța musculară și mersul.
O meta-analiză a constatat că osteoartrita simptomatică a genunchiului și șoldului a fost asociată cu un risc mai mare de căderi repetate. Osteoartrita radiologică a genunchiului a fost asociată și cu un risc crescut de cădere.
Durerea poate favoriza și sedentarismul. Problema este că evitarea completă a activității tinde să reducă suplimentar forța musculară și funcția fizică.
Mișcarea adaptată capacității persoanei este, prin urmare, parte din tratament, nu ceva ce pacientul cu artroză trebuie să evite.
4. Ce tratamente există pentru artroză?
a. Mișcarea, kinetoterapia și scăderea în greutate
Exercițiul terapeutic reprezintă unul dintre tratamentele de bază ale artrozei.
Sunt utile exercițiile pentru întărirea mușchilor, mobilitate și condiție fizică generală. În funcție de pacient, pot fi recomandate mersul, bicicleta, exercițiile în apă și exercițiile de echilibru.
O analiză Cochrane din 2024, care a inclus 139 de studii randomizate și peste 12.000 de participanți cu osteoartrită a genunchiului, susține rolul exercițiului în managementul bolii, deși efectele și calitatea studiilor variază.
La persoanele supraponderale sau cu obezitate, scăderea în greutate poate reduce durerea și poate îmbunătăți funcția. Chiar și o reducere moderată a greutății poate fi utilă.
b. Medicamente pentru durere și inflamație
Antiinflamatoarele nesteroidiene, prescurtate AINS, sunt printre medicamentele cu cele mai bune dovezi pentru reducerea durerii în osteoartrită.
Pentru artroza genunchiului sunt recomandate frecvent mai întâi AINS topice, aplicate local. Dacă acestea nu sunt suficiente sau potrivite, medicul poate lua în calcul AINS administrate oral.
AINS orale nu sunt potrivite pentru toată lumea. Pot exista riscuri digestive, cardiovasculare sau renale, motiv pentru care alegerea medicamentului și durata administrării trebuie discutate cu medicul.
Paracetamolul are un beneficiu mai modest. Unele ghiduri nu recomandă utilizarea sa de rutină decât atunci când alte variante sunt contraindicate sau nu pot fi tolerate.
Opioidele puternice nu sunt recomandate de rutină pentru artroză, deoarece riscurile pot depăși beneficiile.
c. Infiltrații și alte tratamente nechirurgicale
Infiltrațiile cu corticosteroizi pot fi luate în considerare atunci când alte metode nu controlează suficient simptomele.
Beneficiul este în principal pe termen scurt. Un ghid actual estimează ameliorarea durerii pentru aproximativ 2–10 săptămâni după o infiltrație intraarticulară cu corticosteroid.
Pentru acidul hialuronic, recomandările sunt mai rezervate. Ghidurile britanice nu recomandă infiltrațiile cu hialuronan în artroză, iar ghidul ortopedic american nu recomandă utilizarea lor de rutină în osteoartrita simptomatică a genunchiului.
Tratamentele precum plasma îmbogățită cu trombocite, cunoscută ca PRP, sunt încă studiate. Dovezile și recomandările diferă între ghiduri și în funcție de articulație.
Nici terapiile cu celule stem nu reprezintă în prezent un tratament standard dovedit pentru regenerarea cartilajului în artroză.
d. Când poate fi necesară intervenția chirurgicală?
Operația poate fi luată în considerare atunci când durerea, rigiditatea, pierderea funcției sau deformarea articulației afectează semnificativ calitatea vieții, iar tratamentele nechirurgicale nu mai sunt suficiente.
În artroza avansată a șoldului sau genunchiului, tratamentul chirurgical principal este artroplastia, adică înlocuirea parțială sau totală a articulației cu o proteză.
Decizia nu se ia numai pe baza unei radiografii. Contează durerea, limitarea funcțională, impactul asupra vieții și răspunsul la tratamentele încercate anterior.
Lavajul sau „curățarea” artroscopică a articulației nu este recomandată de rutină ca tratament pentru osteoartrită.
5. Cum poate fi încetinită evoluția osteoartritei?
Nu există în prezent o metodă care să garanteze oprirea modificărilor structurale produse de osteoartrită.
Totuși, există măsuri care pot limita deteriorarea funcțională și pot ajuta pacientul să rămână activ.
Exercițiile regulate mențin forța mușchilor care susțin articulația. Este important ca ele să fie adaptate nivelului de durere și capacității fizice.
O combinație de exerciții de forță, activitate aerobă și exerciții pentru mobilitate și echilibru poate fi potrivită pentru multe persoane. Kinetoterapeutul poate ajusta programul dacă există dificultăți importante de mișcare.
Greutatea corporală este deosebit de importantă pentru articulațiile care suportă greutatea, precum genunchii și șoldurile. La persoanele supraponderale, scăderea ponderală reduce solicitarea articulației și poate ameliora durerea și funcția.
Trebuie evitată atât suprasolicitarea repetitivă, cât și repausul complet prelungit.
Un baston, o orteză sau alte dispozitive pot fi utile în anumite situații, însă alegerea trebuie individualizată.
Gestionarea artrozei presupune și tratarea bolilor asociate și evaluări medicale atunci când durerea se modifică brusc, articulația devine foarte umflată sau apar simptome neobișnuite.
6. Pot fi prevenite complicațiile artrozei?
Nu toate complicațiile artrozei pot fi prevenite, dar riscul de pierdere a mobilității și funcției poate fi redus.
Primul pas este evitarea sedentarismului. Exercițiile regulate ajută la menținerea mușchilor, mobilității și echilibrului.
Controlul greutății, acolo unde este necesar, poate reduce durerea și dificultățile funcționale. Educația pacientului și programele de autogestionare a bolii sunt, de asemenea, recomandate.
Durerea trebuie tratată suficient încât pacientul să poată rămâne activ. A evita orice mișcare de teamă că articulația se va „uza” și mai mult nu este recomandat.
Pentru persoanele cu instabilitate sau probleme de echilibru, exercițiile neuromusculare și utilizarea unui dispozitiv de sprijin pot reduce riscul de accidentare.
De asemenea, este utilă evaluarea periodică atunci când simptomele progresează. Tratamentul poate fi ajustat înainte ca limitările să devină foarte severe.
7. Concluzie
Artroza este o boală cronică a întregii articulații, iar evoluția ei diferă de la o persoană la alta. Unele cazuri rămân relativ stabile, în timp ce altele pot provoca durere persistentă, deformări și limitări funcționale importante.
Complicațiile artrozei pot include rigiditatea, pierderea mobilității, slăbirea mușchilor, tulburările de somn, sedentarismul și reducerea independenței.
Cele mai importante tratamente sunt exercițiul terapeutic și, atunci când este necesar, scăderea în greutate. Medicamentele și infiltrațiile pot controla simptomele, dar trebuie alese individual.
În cazurile severe, artroplastia poate reda mobilitatea și reduce durerea atunci când variantele nechirurgicale nu mai sunt suficiente. Tratamentul început și adaptat din timp ajută pacientul să își păstreze funcția și calitatea vieții cât mai mult timp.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt opțiunile de tratament pentru artroză?
Răspuns: Tratamentul poate include exerciții și kinetoterapie, scădere în greutate dacă este necesară, AINS topice sau orale, uneori infiltrații cu corticosteroizi și, în formele severe, protezarea articulației.
Întrebare: Ce se întâmplă dacă artroza nu este tratată?
Răspuns: La unele persoane pot crește durerea și rigiditatea, iar mobilitatea și forța musculară pot scădea. Evoluția diferă însă de la un pacient la altul.
Întrebare: Mersul pe jos este bun pentru osteoartrită?
Răspuns: În general, da. Mersul și alte activități cu impact redus pot ajuta la menținerea mobilității și forței, dar programul trebuie adaptat simptomelor fiecărei persoane.
Întrebare: Se poate reface cartilajul distrus de artroză?
Răspuns: În prezent nu există un tratament standard dovedit care să refacă în mod sigur cartilajul pierdut în osteoartrită. Tratamentele urmăresc în special reducerea durerii și menținerea funcției.
Întrebare: Când se ajunge la proteză în artroză?
Răspuns: Artroplastia poate fi luată în calcul când durerea, rigiditatea și reducerea funcției afectează serios calitatea vieții, iar tratamentele nechirurgicale sunt ineficiente sau nepotrivite.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Evidence-Based Review of Nonsurgical Treatments for Knee and Hip Osteoarthritis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38705970/
Studiul „Evidence-Based Review of Nonsurgical Treatments for Knee and Hip Osteoarthritis”, apărut în Eur J Rheumatol. 2024 Mar 25;11(Suppl 1):S48-S52. doi: 10.5152/eurjrheum.2024.22096. Online ahead of print, autori: Devyani Misra, David T Felson
Pub Med - Osteoarthritis Year In Review 2024: Rehabilitation and outcomes
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39116992/
Studiul „Osteoarthritis Year In Review 2024: Rehabilitation and outcomes”, apărut în Osteoarthritis Cartilage. 2024 Nov;32(11):1405-1412. doi: 10.1016/j.joca.2024.08.001. Epub 2024 Aug 6, autori: Belinda J Lawford et al.
Te-ar mai putea interesa și...
