Simptome fizice ale anxietății: de ce apar palpitații, amețeli și nod în gât?
Rezumat: Anxietatea nu se simte doar în minte, ci și în corp, iar multe persoane ajung la medic tocmai din cauza simptomelor fizice care par să indice o problemă cardiacă, respiratorie sau neurologică. Palpitațiile, amețelile, nodul în gât, durerea în piept, transpirația excesivă, tremurul, senzația de lipsă de aer, greața, tensiunea musculară sau furnicăturile pot apărea atunci când organismul intră în stare de alertă. Înțelegerea mecanismelor ajută la liniștire, evaluare corectă și tratament potrivit.
1. De ce anxietatea produce simptome reale în corp?
a. Palpitații, durere în piept și alte simptome cardiovasculare: de ce apar în anxietate?
b. De ce apar amețeli, senzație de leșin și furnicături la persoanele cu anxietate?
c. Nod în gât, senzație de sufocare și dificultatea la înghițire la persoanele cu anxietate
d. Alte simptome fizice ale anxietății pe care oamenii le ignoră sau le interpretează greșit
2. De ce simptomele devin mai puternice atunci când persoana cu anxietate se teme de ele?
3. Când este cazul să ceri ajutor medical când ai simptome care te îngrijorează?
De ce anxietatea produce simptome reale în corp?
Mulți oameni cred că anxietatea este doar o stare psihică, însă medicina arată clar că ea are și o componentă fizică puternică, pentru că activează sistemul nervos autonom, adică mecanismul care pregătește organismul pentru reacția de tip „luptă sau fugi”.
Când creierul percepe pericol, chiar dacă acel pericol nu este unul imediat și vizibil, corpul eliberează hormoni de stres, inima bate mai repede, respirația se modifică, mușchii se încordează, transpirația crește, iar atenția se mută intens asupra semnalelor din corp. Din acest motiv, simptome precum palpitații, amețeli, nod în gât, durere în piept sau transpirație excesivă nu sunt „imaginate”, ci sunt manifestări fizice autentice ale anxietății.
În tulburările de anxietate, aceste reacții nu apar doar în situații extreme, ci pot deveni frecvente, intense și greu de controlat, uneori luni sau ani la rând. Anxietatea se poate asocia cu dureri de cap, tensiune musculară, dureri de stomac, tremor, transpirație, senzație de sufocare, oboseală, tulburări de somn și dificultate la înghițire, iar în atacul de panică pot apărea brusc palpitații, durere în piept, amețeli, greață și senzația că persoana pierde controlul sau face infarct.
Palpitații, durere în piept și alte simptome cardiovasculare: de ce apar în anxietate?
Palpitațiile sunt printre cele mai frecvente simptome fizice ale anxietății și descriu senzația că inima bate prea tare, prea repede, neregulat, „sare” sau pulsează în piept, în gât ori în baza gâtului. Explicația este că starea de alertă activează sistemul nervos simpatic și crește ritmul cardiac, astfel încât corpul se pregătește pentru reacție rapidă. Palpitațiile pot dura de la câteva secunde până la minute sau mai mult, iar uneori persoana le simte deși ritmul inimii rămâne normal, tocmai pentru că atenția este puternic concentrată asupra bătăilor cardiace.
Durerea în piept din anxietate este la rândul ei îngrijorătoare pentru persoana care o simte, mai ales când apare împreună cu palpitații, transpirație excesivă, tremor și senzația de lipsă de aer.
În atacul de panică, această combinație poate semăna cu un infarct, iar persoana poate ajunge la urgență convinsă că are o problemă gravă de inimă. Atacurile de panică pot include durere în piept, respirație dificilă, ritm cardiac rapid, amețeli și greață, însă ghidurile cardiologice subliniază că orice durere toracică acută sau simptom echivalent trebuie evaluat medical, pentru că nu este sigur să presupui de unul singur că este doar anxietate.
Există o diferență importantă între a spune că anxietatea poate produce simptome și a spune că orice simptom intens este sigur de la anxietate. Se recomandă evaluare medicală rapidă dacă palpitațiile apar împreună cu durere în piept, dificultăți de respirație, amețeli importante sau confuzie; pentru durerea toracică, pacienții cu simptome acute trebuie să caute îngrijire imediată deoarece evaluarea inițială trebuie să excludă cauzele care pun viața în pericol. Cu alte cuvinte, anxietatea este o explicație posibilă, dar nu singura.
De ce apar amețeli, senzație de leșin și furnicături la persoanele cu anxietate?
Amețelile sunt foarte comune în anxietate și pot fi descrise în moduri diferite: senzație de plutire, dezechilibru, slăbiciune, impresia că persoana ar putea leșina sau că „nu mai are aer suficient”. Un mecanism important este hiperventilația, adică respirația prea rapidă sau prea profundă. Când cineva respiră astfel, elimină prea mult dioxid de carbon, iar acest lucru poate duce la constricția unor vase de sânge, inclusiv a celor care duc sânge la creier, ceea ce favorizează amețeală, senzație de lipsă de aer și bătăi rapide ale inimii.
În timpul unui atac de panică, acest cerc vicios se poate autoîntreține foarte repede. Persoana simte că respiră ciudat, încearcă să tragă și mai mult aer, respiră și mai repede, apar amețeli, furnicături sau amorțeli în mâini, apoi teama crește și corpul intră și mai mult în alertă.
Faptul că amețelile pot fi produse de anxietate nu înseamnă că toate amețelile au cauză psihică. Specialiștii atrag atenția că amețeala are un diagnostic diferențial larg, de la probleme vestibulare și deshidratare până la afecțiuni neurologice sau cardiovasculare.
Tocmai de aceea, dacă amețelile sunt noi, severe, persistente, apar cu leșin, slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, durere toracică sau dificultăți de respirație, ele trebuie evaluate medical și nu etichetate direct ca anxietate.
Nod în gât, senzație de sufocare și dificultatea la înghițire la persoanele cu anxietate
Nodul în gât este unul dintre acele simptome care sperie mult tocmai pentru că dă impresia că „este ceva acolo”, deși de multe ori nu există un corp străin real. Această senzație neplăcută, dar nedureroasă, care poate apărea din mai multe motive, inclusiv reflux, secreții postnazale, afecțiuni tiroidiene, inflamație locală, fumat, vaping, tensiune musculară și anxietate. Așadar, nodul în gât poate avea legătură cu anxietatea, dar nu trebuie interpretat automat exclusiv psihologic.
Dacă nodul în gât persistă, se agravează, se asociază cu durere la înghițire, dificultate reală la înghițire, scădere în greutate, răgușeală persistentă sau senzația clară că alimentele se blochează, este importantă o evaluare medicală.
Alte simptome fizice ale anxietății pe care oamenii le ignoră sau le interpretează greșit
Pe lângă palpitații, amețeli și nod în gât, anxietatea poate produce o listă lungă de simptome fizice care par, la prima vedere, fără legătură între ele: transpirație excesivă, tremur, slăbiciune, oboseală, respirație rapidă, dureri de cap, dureri musculare, dureri de stomac, greață, tulburări digestive, senzație de lipsă de aer, tensiune în corp și nevoia frecventă de a merge la toaletă.
Transpirația excesivă apare pentru că organismul intră în modul de alertă și se pregătește fiziologic pentru efort sau fugă, chiar dacă persoana stă pe scaun sau se află într-o situație obișnuită.
Tremurul și senzația de slăbiciune apar prin activarea adrenergică, adică prin eliberarea de hormoni de stres care cresc tensiunea internă a corpului.
Problemele digestive sunt și ele foarte frecvente, deoarece intestinul este strâns legat de creier prin axa intestin-creier, iar stările de teamă și anticipare pot produce greață, crampe, senzația de „stomac strâns”, diaree sau mers repetat la toaletă.
Respirația dificilă sau senzația că „nu intră aerul” este un alt simptom tipic. Paradoxal, uneori persoana respiră prea mult, nu prea puțin, iar hiperventilația o face să se simtă și mai sufocată.
De ce simptomele devin mai puternice atunci când persoana cu anxietate se teme de ele?
Unul dintre motivele pentru care simptomele fizice ale anxietății persistă este cercul de amplificare dintre corp și minte. Persoana observă o bătaie mai puternică a inimii, o interpretează ca semn de infarct sau aritmie gravă, se sperie și mai mult, iar teama face ca ritmul cardiac, transpirația și respirația să se intensifice.
La fel se întâmplă și cu amețelile, nodul în gât sau durerea în piept: cu cât semnalul este monitorizat mai atent și interpretat mai catastrofic, cu atât corpul rămâne mai mult în alertă.
Acesta este și motivul pentru care tratamentul eficient nu înseamnă doar „să te calmezi”, ci să înțelegi mecanismul, să excluzi cauzele medicale importante și apoi să înveți cum să răspunzi diferit la senzațiile corporale.
Când este cazul să ceri ajutor medical când ai simptome care te îngrijorează?
Este important să mergi la medic dacă simptomele sunt frecvente, intense, îți afectează viața de zi cu zi sau te fac să eviți activități, deplasări, serviciul ori somnul. De asemenea, evaluarea este necesară dacă ai pentru prima dată palpitații importante, durere în piept, amețeli severe, dificultate la înghițire, senzație de lipsă de aer sau nod în gât persistent.
Chiar și atunci când anxietatea este cauza probabilă, diagnosticul corect presupune uneori un control clinic, analize sau alte investigații, pentru a exclude probleme cardiace, endocrine, digestive, respiratorii sau neurologice.
Tratamentul poate include psihoterapie, în special terapie cognitiv-comportamentală, modificări de stil de viață, lucru asupra somnului, reducerea cofeinei la persoanele sensibile, exerciții regulate și, când este necesar, medicație recomandată de medic. Simptomele anxietății se pot calma semnificativ prin tratament corect.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Pot palpitațiile din anxietate să pară un infarct?
Răspuns: Da, mai ales dacă apar împreună cu durere în piept, transpirație excesivă, amețeli și lipsă de aer, motiv pentru care uneori este necesară evaluare medicală.
Întrebare: De ce apar amețeli în anxietate?
Răspuns: Frecvent din cauza hiperventilației, care schimbă nivelul de dioxid de carbon și poate produce senzație de cap ușor, slăbiciune și dezechilibru.
Întrebare: Nodul în gât înseamnă mereu anxietate?
Răspuns: Nu, pentru că poate apărea și în reflux, secreții postnazale, probleme tiroidiene sau alte afecțiuni locale, deși anxietatea îl poate accentua.
Întrebare: Ce alte simptome fizice are anxietatea?
Răspuns: Printre cele mai comune sunt transpirația excesivă, tremurul, greața, durerea în piept, problemele digestive, tensiunea musculară, oboseala și nevoia frecventă de a merge la toaletă.
Întrebare: Se pot trata aceste simptome?
Răspuns: Da, prin evaluare corectă, psihoterapie, măsuri de stil de viață și, în unele cazuri, medicație recomandată de medic.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIMH - Generalized Anxiety Disorder: What You Need to Know
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/generalized-anxiety-disorder-gad
JAMA Network - Anxiety Disorders. A Review
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2799904
Studiul „Anxiety Disorders. A Review”, apărut în JAMA, Published Online: December 27, 2022;328;(24):2431-2445. doi:10.1001/jama.2022.22744, autori: Kristin L. Szuhany, Naomi M. Simon
Te-ar mai putea interesa și...
