Atac de panică vs atac de anxietate - asemănări și deosebiri
Rezumat: Un atac de panică și un atac de anxietate pot provoca simptome asemănătoare, precum palpitații, dificultăți de respirație, transpirații, amețeală și teamă intensă. Există însă diferențe importante.
Atacul de panică are, de regulă, un debut brusc și atinge rapid o intensitate mare, uneori fără un factor declanșator evident. „Atac de anxietate” nu este un diagnostic medical oficial și descrie, în limbajul curent, intensificarea anxietății, adesea în legătură cu o grijă.
Anxietatea și atacurile de panică pot fi tratate prin psihoterapie, iar în anumite situații prin medicamente. Evaluarea medicală este importantă atunci când simptomele sunt noi, severe sau persistente.
1. Ce este un atac de panică și cum se manifestă?
a. Simptomele unui atac de panică
b. Cât durează un atac de panică?
2. Ce este un atac de anxietate și cum se manifestă?
a. Simptomele unui atac de anxietate
b. Cum influențează anxietatea apariția simptomelor?
3. Atac de panică și atac de anxietate: asemănări și diferențe
a. Simptome comune
b. Diferențe privind debutul, intensitatea și durata
4. Care sunt cauzele și factorii declanșatori?
5. Cum pot fi combătute atacurile de panică și de anxietate?
6. Când este indicat să ceri ajutor medical?
7. Concluzie
1. Ce este un atac de panică și cum se manifestă?
Un atac de panică este un episod brusc de teamă sau disconfort foarte intens. Persoana poate avea senzația că pierde controlul, că se află într-un pericol grav sau chiar că va muri, deși în jur nu există neapărat o amenințare reală.
Atacurile de panică pot apărea ca răspuns la o situație stresantă sau înspăimântătoare, dar uneori se produc aparent „din senin”. Pot apărea inclusiv în timpul somnului. Un atac izolat nu înseamnă automat că persoana suferă de tulburare de panică.
Tulburarea de panică presupune atacuri de panică recurente și neașteptate, urmate de o perioadă de cel puțin o lună în care persoana se teme de noi episoade sau își modifică semnificativ comportamentul pentru a le evita.
a. Simptomele unui atac de panică
Un atac de panică poate produce atât manifestări fizice, cât și psihologice. Intensitatea acestora explică de ce multe persoane cred că au o problemă cardiacă, respiratorie sau o altă urgență medicală.
Printre simptome se pot număra palpitațiile sau accelerarea ritmului cardiac, transpirațiile, tremurul, dificultățile de respirație, senzația de sufocare, durerea ori disconfortul în piept, greața, amețeala, frisoanele, bufeurile, amorțeala și furnicăturile.
Pot apărea și senzația că mediul înconjurător nu este real, impresia de detașare de propriul corp, frica de pierdere a controlului sau teama puternică de moarte.
Simptomele fizice nu ar trebui însă puse automat pe seama panicii. Durerea toracică, lipsa de aer și palpitațiile pot apărea și în alte afecțiuni. Dacă simptomele sunt noi sau cauza lor este neclară, evaluarea medicală este importantă.
b. Cât durează un atac de panică?
De cele mai multe ori, un atac de panică este relativ scurt. Simptomele apar rapid, iar intensitatea lor crește într-un timp scurt.
Majoritatea atacurilor durează aproximativ 5-20 de minute, deși unele pot continua până la o oră. Alte surse medicale descriu o durată cuprinsă între câteva minute și o oră sau, ocazional, mai mult.
Chiar dacă episodul propriu-zis trece, persoana poate rămâne obosită, tensionată sau preocupată de posibilitatea unui nou atac. Tocmai această „teamă de următorul atac” poate determina evitarea anumitor locuri sau activități.
2. Ce este un atac de anxietate și cum se manifestă?
Expresia atac de anxietate este folosită frecvent, dar există o precizare importantă: termenul nu reprezintă un diagnostic medical oficial și nu are criterii clinice standardizate asemănătoare celor pentru atacul de panică.
În limbajul obișnuit, oamenii folosesc expresia pentru a descrie un moment în care anxietatea devine greu de controlat. De exemplu, simptomele pot crește înaintea unui examen, a unei prezentări, a unei călătorii sau în contextul problemelor personale și profesionale.
Spre deosebire de atacul de panică tipic, care poate începe brusc și fără avertisment, starea descrisă drept atac de anxietate este adesea legată de o preocupare identificabilă și se poate instala mai treptat.
a. Simptomele unui atac de anxietate
Manifestările diferă de la o persoană la alta și depind de ceea ce este numit, în mod informal, atac de anxietate.
Pot apărea îngrijorare intensă, teamă, iritabilitate, dificultăți de concentrare, tensiune musculară, oboseală și senzația că persoana nu se poate relaxa. Manifestările fizice pot include palpitații, transpirații, tremur, disconfort digestiv sau respirație dificilă.
Unele dintre aceste manifestări se suprapun cu cele ale panicii. Diferența nu poate fi stabilită întotdeauna doar prin bifarea unei liste de simptome, motiv pentru care contează modul de debut, intensitatea, contextul și evoluția lor.
b. Cum influențează anxietatea apariția simptomelor?
Anxietatea este o reacție umană normală în fața unei amenințări, incertitudini sau situații stresante. În cantități moderate, poate avea chiar un rol util, pregătind organismul să reacționeze la o provocare.
Problema apare când grijile devin excesive, dificil de controlat, persistente și afectează activitatea zilnică. În tulburarea de anxietate generalizată, de exemplu, îngrijorarea persistentă poate fi însoțită de tensiune, oboseală, probleme de somn și simptome fizice.
Anxietatea poate provoca persoana să acorde o atenție foarte mare senzațiilor corporale. O bătaie mai puternică a inimii sau o ușoară amețeală poate fi interpretată drept semnul unui pericol, ceea ce amplifică frica și, implicit, reacțiile organismului.
3. Atac de panică și atac de anxietate: asemănări și diferențe
a. Simptome comune
Ambele stări pot fi asociate cu teamă puternică, palpitații, transpirație, senzația de lipsă de aer, tensiune și dificultăți de concentrare.
În ambele situații, persoana poate deveni foarte atentă la ceea ce se întâmplă în propriul corp. Această concentrare asupra simptomelor poate amplifica senzația că ceva rău este pe punctul de a se întâmpla.
Există și o componentă comportamentală. După un episod neplăcut, unele persoane evită locurile sau situațiile pe care le asociază cu apariția simptomelor. În cazul tulburării de panică, această evitare poate deveni semnificativă.
b. Diferențe privind debutul, intensitatea și durata
Diferența cea mai evidentă privește adesea debutul. Un atac de panică se poate declanșa foarte rapid și poate atinge o intensitate mare în câteva minute, chiar și atunci când nu există un pericol evident.
În ceea ce este descris popular drept atac de anxietate, simptomele sunt mai frecvent asociate unei griji sau situații stresante și se pot acumula progresiv.
Atacul de panică are frecvent manifestări fizice intense. Persoana poate crede că are un infarct, că se sufocă, că va leșina sau că va muri.
Anxietatea poate persista mult mai mult decât episodul acut de panică. Îngrijorarea poate continua ore, zile sau, în cazul unor tulburări de anxietate, perioade îndelungate. Aceasta nu înseamnă însă că orice stare de neliniște reprezintă o boală.
4. Care sunt cauzele și factorii declanșatori?
Nu există o singură cauză pentru apariția atacurilor de panică sau a tulburărilor de anxietate. Sunt implicați factori biologici, psihologici și de mediu.
În cazul tulburării de panică, cercetările investighează modul în care funcționează circuitele cerebrale implicate în frică și modul în care organismul interpretează senzațiile asociate răspunsului la pericol. Și predispoziția familială poate avea un rol.
Stresul major și experiențele traumatice sau dificile pot contribui, de asemenea, la apariția problemelor de anxietate și panică. Uneori, un prim atac apare într-o perioadă cu mult stres.
După aceea se poate instala frica unui nou atac de panică. Persoana observă o senzație corporală, o interpretează drept periculoasă, devine și mai speriată, iar organismul răspunde prin intensificarea palpitațiilor, respirației și tensiunii.
Cofeina, alcoolul sau alte substanțe pot influența simptomele la unele persoane. Totodată, anumite afecțiuni medicale pot produce manifestări asemănătoare panicii, motiv pentru care diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv pe baza autodiagnosticării.
5. Cum pot fi combătute atacurile de panică și de anxietate?
În timpul unui atac de panică, dacă știi deja că simptomele tale au fost evaluate medical, încearcă să îți amintești că episodul va trece. Dacă este posibil, rămâi într-un loc sigur și concentrează-te asupra unei respirații lente și regulate.
Exercițiile de respirație pot fi utile pentru stres, anxietate și panică. Ele sunt mai ușor de folosit dacă sunt exersate și în perioadele în care persoana se simte calmă, nu doar în timpul unui episod.
Aceste tehnici nu înlocuiesc însă tratamentul atunci când atacurile se repetă sau anxietatea afectează viața de zi cu zi.
Una dintre cele mai studiate forme de psihoterapie este terapia cognitiv-comportamentală. Aceasta îi ajută pe pacienți să înțeleagă și să schimbe anumite interpretări, reacții și comportamente care întrețin frica și anxietatea.
Pentru tulburarea de anxietate generalizată, o analiză sistematică și meta-analiză de rețea publicată în 2024 a concluzionat că terapia cognitiv-comportamentală dispune de dovezi atât pentru eficacitatea imediată, cât și pentru efectele pe termen mai lung.
În tratamentul panicii, terapia poate include și expunerea controlată la senzațiile sau situațiile de care persoana se teme. Obiectivul este reducerea treptată a interpretării acestor senzații drept periculoase.
Medicamentele pot fi recomandate în anumite cazuri. Printre opțiunile utilizate se numără unele antidepresive, inclusiv inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (sertralină, fluoxetină etc.) și inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei.
Benzodiazepinele pot reduce rapid anumite simptome, dar pot produce toleranță și dependență. Din acest motiv, utilizarea lor necesită recomandarea și supravegherea medicului și poate fi limitată la perioade scurte în anumite situații.
Somnul suficient, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și sprijinul persoanelor apropiate pot completa tratamentul. Ele nu trebuie însă prezentate drept înlocuitori ai terapiei sau medicației atunci când există o tulburare diagnosticată.
6. Când este indicat să ceri ajutor medical?
Discută cu medicul sau cu un specialist în sănătate mintală dacă atacurile se repetă, dacă anxietatea interferează cu munca, studiile, relațiile sau activitățile obișnuite ori dacă începi să eviți locuri și situații de teama simptomelor.
Un consult este important și pentru excluderea unor cauze fizice. Palpitațiile, durerea în piept, amețeala sau dificultățile respiratorii nu sunt specifice exclusiv atacurilor de panică.
În special la primul episod, nu presupune automat că durerea toracică sau dificultatea severă de a respira reprezintă un atac de panică. Simptomele pot semăna cu manifestările unor afecțiuni medicale serioase și trebuie evaluate corespunzător.
Ajutorul profesional este indicat și dacă persoana folosește alcool, medicamente sau alte substanțe pentru a face față anxietății ori dacă starea psihică se deteriorează semnificativ.
Dacă apar gânduri de sinucidere, intenția de autovătămare sau există un pericol imediat pentru persoană ori pentru cei din jur, este necesar ajutor medical de urgență.
7. Concluzie
Deși expresiile atac de panică și atac de anxietate sunt adesea folosite ca și cum ar descrie același fenomen, există o diferență importantă. Atacul de panică este definit clinic, în timp ce atacul de anxietate este un termen informal, fără criterii diagnostice proprii.
Atacul de panică apare frecvent brusc, poate avea simptome fizice foarte intense și durează, de regulă, câteva minute. Anxietatea asociată grijilor și stresului poate crește mai treptat și poate persista mult timp.
Ambele situații pot fi foarte neplăcute, dar există tratamente eficiente.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Cât durează atacul de panică?
Răspuns: Majoritatea atacurilor de panică durează aproximativ 5-20 de minute. Unele pot continua până la o oră, iar ocazional simptomele pot persista mai mult.
Întrebare: Ce să faci când ai stări de anxietate?
Răspuns: Încearcă o respirație lentă și regulată, redu temporar stimulii care te copleșesc și discută despre starea ta cu o persoană de încredere. Dacă anxietatea persistă sau îți afectează viața, cere ajutorul unui medic sau psiholog.
Întrebare: Care este diferența dintre un atac de panică și un atac de anxietate?
Răspuns: Atacul de panică are criterii clinice și apare de obicei brusc, cu teamă și simptome fizice intense. „Atac de anxietate” este un termen informal folosit pentru intensificarea anxietății, deseori în contextul unei griji sau situații stresante.
Întrebare: Poți avea un atac de panică fără să suferi de tulburare de panică?
Răspuns: Da. Un atac de panică izolat nu înseamnă automat tulburare de panică. Diagnosticul presupune atacuri recurente, neașteptate și preocupare persistentă sau schimbări comportamentale asociate acestora.
Întrebare: Atacurile de panică pot fi tratate?
Răspuns: Da. Psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală, este o opțiune bine studiată. În anumite cazuri, medicul poate recomanda și tratament medicamentos. Alegerea depinde de simptome, diagnostic și nevoile individuale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - What’s The Difference Between a Panic Attack and an Anxiety Attack?
https://health.clevelandclinic.org/panic-attack-vs-anxiety-attack
Pub Med - Psychotherapies for Generalized Anxiety Disorder in Adults: A Systematic Review and Network Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37851421/
Studiul „Psychotherapies for Generalized Anxiety Disorder in Adults: A Systematic Review and Network Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials”, apărut în JAMA Psychiatry. 2024 Mar 1;81(3):250-259. doi: 10.1001/jamapsychiatry.2023.3971, autori: Davide Papola et al.
Science Direct - The cognitive theory of panic disorder: A systematic narrative review
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272735824001041
Studiul „The cognitive theory of panic disorder: A systematic narrative review”, apărut în Clinical Psychology Review, Date: November 2024, Article: 102483, Volume: Volume 113, 10.1016/j.cpr.2024.102483, autori: Saarim Yasin Aslam, Tiago Zortea, Paul Salkovskis
Te-ar mai putea interesa și...
