Diagnosticarea cancerului mamar: ce alte metode pot fi folosite in depistare
Diagnosticarea cancerului mamar: ce alte metode pot fi folosite in depistare
Diagnosticarea cancerului mamar: ce alte metode pot fi folosite in depistare
Diagnosticul precoce al unui cancer mamar este extrem de important, iar pentru diagnosticare, medicii folosesc mai multe metode, dintre care cele mai cunoscute sunt mamografia și ecografia mamară. Pe lângă acestea, există și alte modalități prin care poate fi diagnosticat cancerul la sân.
Ce trebuie să rețină orice femeie este faptul că testele care ajută la diagnosticarea cancerului de sân sunt mamografia și ecografia mamară, dar medicul specialist poate sugera, de asemenea, și alte teste, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) ori biopsia mamară.
Mamografia, metodă de screening pentru cancer mamar
Mamografia este o metodă imagistică utilizată pentru a examina sânii și pentru a detecta eventuale anomalii sau modificări care pot indica prezența cancerului de sân sau a altor afecțiuni mamare. Este considerată una dintre cele mai eficiente tehnici de screening pentru depistarea precoce a unui cancer mamar.
Mamografia folosește raze X de intensitate scăzută pentru a produce imagini detaliate ale țesutului mamar. Este un instrument de diagnostic și screening foarte important, deoarece poate detecta tumori, chisturi sau microcalcificări (depuneri mici de calciu) care pot fi prea mici pentru a fi palpabile.
Mamografia de diagnostic se realizează atunci când o femeie are simptome, cum ar fi noduli, dureri la nivelul sânilor sau modificări ale pielii, sau dacă o mamografie de screening a arătat o anomalie. Aceasta oferă imagini mai detaliate și poate implica un număr mai mare de radiografii din mai multe unghiuri.
Femeia va sta în picioare în fața aparatului de mamografie, iar tehnicianul va poziționa fiecare sân pe o placă. O altă placă va apăsa sânul de sus în jos pentru a-l comprima ușor. Această compresie este necesară pentru a obține o imagine cât mai clară și pentru a reduce cantitatea de radiații necesare.
În general, se vor face două imagini ale fiecărui sân: o vedere de sus în jos și una oblică (din lateral). Fiecare imagine durează doar câteva secunde. Tehnicianul va verifica imediat calitatea imaginilor pentru a se asigura că sunt clare și nu sunt necesare radiografii suplimentare.
Deși mamografia poate fi inconfortabilă sau ușor dureroasă pentru unele femei din cauza compresiei sânilor, disconfortul este temporar și durează doar câteva secunde. Sensibilitatea poate varia în funcție de ciclul menstrual, așa că este recomandat să programezi mamografia atunci când sânii sunt mai puțin sensibili (de obicei la o săptămână după menstruație).
În prezent, se testează și aportul inteligenței artificiale pentru a spori eficacitatea în diagnosticarea cancerului de sân. O analiză de dată recentă anticipează că radiologii vor beneficia de depistarea precoce, diagnosticarea precoce și tratamentul precoce al cancerului de sân pe măsură ce metoda inteligenței artificiale avansează.
Ecografia mamară, instrument complementar pentru a detecta cancerul la sân
Ecografia este foarte eficientă în a determina dacă un nodul mamar este plin de lichid (chist) sau solid, fiind un pas important în stabilirea riscului unei formațiuni de a fi canceroasă. La femeile cu țesut mamar dens, mamografia poate fi mai puțin eficientă în identificarea unor posibile mase, deci ecografia poate fi utilizată pentru a obține imagini mai clare în aceste cazuri, deoarece undele sonore pătrund mai bine prin țesuturile dense.
O cantitate mică de gel pe bază de apă va fi aplicată pe pielea sânului. Gelul ajută la transmiterea undelor sonore și previne formarea bulelor de aer între piele și dispozitivul folosit pentru ecografie (numit transductor). Tehnicianul va plimba transductorul pe suprafața sânului, trimițând unde sonore în țesuturile mamare. Aceste unde sonore sunt reflectate înapoi și sunt captate de transductor, fiind convertite în imagini în timp real pe un monitor. Ecografia mamară oferă imagini detaliate ale țesutului mamar, permițând medicului să observe dacă o anomalie este un chist plin cu lichid (care este de obicei benign) sau o masă solidă, care ar putea necesita o investigație suplimentară.
Spre deosebire de mamografie, ecografia mamară nu folosește radiații, ceea ce o face sigură și pentru femeile tinere sau gravide. Această investigație nu este la fel de eficientă, însă, în detectarea calcificărilor sau a altor semne timpurii de cancer care pot fi vizibile pe mamografie.
Dacă este detectată o formațiune suspectă, ecografia poate fi folosită pentru a ghida o biopsie mamară. Aceasta presupune introducerea unui ac în zona suspectă pentru a preleva o probă de țesut care va fi examinată la microscop pentru a stabili dacă este cancerigenă.
Puncția sau biopsia mamară
Prin procedura numită biopsie (sau puncție) se recoltează/îndepărtează o mostră de țesut dintr-un nodul mamar sau dintr-o formațiune suspectă, pentru a determina dacă este sau nu canceroasă (malignă) ori dacă este inofensivă (benignă). De regulă, aceasta este o procedură care se realizează fără ca pacienta să fie internată.
Biopsia cu ac este cel mai frecvent folosit tip de biopsie. Pacientei i se va aplica un anestezic local, ceea ce înseamnă că ea va fi trează în timpul procedurii, dar sânul va fi complet amorțit. Medicul poate sugera, de la caz la caz, să fie folosită o biopsie mamară ghidată imagistic, de obicei cu ajutorul unei ecografii sau radiațiilor X, însă uneori poate recomanda că aceasta să fie ghidată prin RMN, pentru a se obține un diagnostic mai precis și mai solid de cancer.
Există mai multe modalități prin care se poate efectua o puncție mamară, în funcție de dimensiunea tumorii. Dacă tumora este mică și nu prezintă foarte multe suspiciuni, medicul chirurg poate efectua o biopsie cu ac. El introduce acul în sânul pacientei și extrage o bucată mică de țesut. Există mai multe tipuri de biopsii care pot fi folosite, în funcție de fiecare caz în parte. Biopsia reprezintă standardul de aur pentru evaluarea țesutului sânului și nu numai.
Puncția sau biopsia aspirativă cu ac fin
Aceasta este folosită atunci când nodulul este solid. Medicul introduce un ac foarte fin și extrage o bucată foarte mică de țesut, pentru a fi studiată la microscop.
Puncția sau biopsia cu ac gros
Aceasta implică folosirea unui ac mai mare și a unui tub pentru a se îndepărta o mostră de țesut de dimensiuni mai mari. Acul este ghidat fie prin atingere, fie cu ajutorul mamografiei sau ecografiei mamare.
Biopsia deschisă a sânului (sau excizională/chirurgicală)
Aceasta este o procedură care are loc când un medic chirurg extirpă o parte a unui nodul (biopsie incizională) sau întregul nodul (biopsie excizională ori lumpectomie), pentru a se face apoi evaluarea țesutului la microscop.
Biopsia mamară ghidată imagistic (ecografic)
Pentru o astfel de procedură, medicul folosește o tehnică de imagistică medicală, precum ecografia, pentru a crea o imagine în timp real a unei zone cu suspiciuni, care nu poate fi observată cu ușurință sau care nu poate fi simțită prin piele. Imaginea obținută îl poate ajuta pe medic să ghideze acul spre cel mai bun loc pentru a colecta celulele care sunt suspectate a fi canceroase.
În unele situații, nu este nevoie să se folosească metode de imagistică medicală în timpul biopsiei, însă acest lucru este valabil doar în cazurile în care nodulul mamar se poate simți prin piele.
RMN-ul de sân
O scanare de tipul imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) a sânului nu este o unealtă tipică de screening pentru cancer mamar, din cauză că are un risc mai mare de rezultate fals pozitive, dar dacă pacienta prezintă factori de risc pentru cancerul la sân, ca metodă de precauție, medicul specialist poate recomanda un RMN al sânului sau mai multe, pe lângă mamografiile anuale. Această metodă de investigație folosește un magnet și undele radio, pentru a produce o imagine detaliată a interiorului sânului pacientei.
Dacă mamografia sau ecografia a identificat o anomalie suspectă, RMN-ul poate oferi informații suplimentare. De asemenea, RMN-ul poate fi utilizat pentru a evalua răspunsul la tratament în cancerul la sân sau pentru a detecta recurențele. RMN-ul poate ajuta și la detectarea cancerului care s-a extins dincolo de țesutul mamar. Femeile cu mutații genetice (cum ar fi BRCA1 sau BRCA2) sau cu istoric familial de cancer de sân la rude de gradul 1 pot face RMN pentru screening anual.
Pacienta se întinde cu fața în jos pe o masă specială de examinare, care va glisa în interiorul aparatului RMN. Sânii vor fi poziționați în două deschideri de pe masă, astfel încât să fie liberi pentru scanare. În cazul utilizării unui contrast (substanță de contrast pe bază de gadoliniu), aceasta va fi injectată intravenos pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor. Substanța de contrast ajută la evidențierea eventualelor leziuni sau tumori prin îmbunătățirea vizibilității vaselor de sânge și a fluxului sangvin în țesuturi.
Odată ce pacienta este poziționată corect, masa se va deplasa în interiorul aparatului RMN, care seamănă cu un tub lung și îngust. Procedura nu este dureroasă, dar unele paciente pot experimenta claustrofobie (frică de spații închise). Din acest motiv, unele centre medicale au aparate RMN deschise sau medicamente ușoare pentru anxietate.
În timpul procedurii, aparatul emite zgomote repetitive puternice (clicuri și zgomote de frecvență înaltă), dar pacienta va primi dopuri pentru urechi sau căști pentru a diminua zgomotul. Este important să stea nemișcată pentru a obține imagini clare.
În cazul în care a fost utilizată o substanță de contrast, aceasta va fi eliminată din corp în mod natural prin urină în câteva ore. După RMN, pacienta poate reveni imediat la activitățile sale normale, deoarece nu există efecte secundare semnificative.
Spre deosebire de mamografie, RMN-ul nu utilizează radiații, ceea ce îl face sigur pentru utilizarea frecventă, în special la femeile tinere sau la cele cu risc crescut. O problemă ar fi că RMN-ul poate detecta leziuni care nu sunt canceroase, ceea ce poate duce la teste și biopsii suplimentare inutile, crescând anxietatea pacientelor.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Diagnosing Breast Cancer
https://www.cdc.gov/breast-cancer/screening/diagnosis.html
Science Direct - Breast cancer diagnosis: A systematic review
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0208521624000020
Studiul „Breast cancer diagnosis: A systematic review”, apărut în Biocybernetics and Biomedical Engineering, Volume 44, Issue 1, January–March 2024, Pages 119-148, autori: Xin Wen et al.
Te-ar mai putea interesa și...
