Testiculul necoborât în scrot (criptorhidie): când este necesară operaţia la copiii mici

Testiculul necoborât este un fenomen care are loc atunci când unul sau ambele testicule nu ajung (nu coboară) în scrot, aşa cum ar trebui în mod normal, înainte ca băieţelul să se nască. Astfel, se spune că acel testicul nu este coborât, iar afecţiunea se numeşte criptorhidie.

Un testicul necoborât (criptorhidie) este acel testicul care nu s-a mișcat în poziția să normala, în scrot (acea pungă de piele de la baza penisului) înainte de nașterea copilului. 

Criptorhidia este o afecțiune congenitală relativ frecventă, care afectează aproximativ 3-5% dintre nou-născuții bărbați la termen și 1% dintre băieți la vârsta de un an. Criptorhidia poate fi unilaterală (care afectează un testicul) sau bilaterală (afectează ambele testicule). De obicei, un singur testicul este afectat, însă în aproximativ 10% din cazuri, ambele testicule sunt necoborâte.

Bebelușii de sex masculin, născuți prematur, sunt în general afectați de criptorhidie, adică se nasc cu un testicul necoborât și de aceea este necesară intervenția chirurgicală. În majoritatea timpului, testiculul necoborât se mișcă și ajunge să coboare în poziția normală de la sine, în primele câteva luni de viață. 

Daca fiul tău are un testicul necoborât care nu se corectează de la sine, operația poate fi de ajutor în acest sens, întrucât printr-o intervenție chirurgicală, testiculul poate fi mutat în scrot, așa cum este normal. 

[{testiculul-necoborat-in-scrot-criptorhidie-cand-este-necesara-operatia-la-copiii-mici}]

Cauze

Cauza exactă a criptorhidiei (a testiculului necoborât) este necunoscută. O combinație de factori genetici, legați de starea de sănătate a mamei și de alti factori ce țin de mediul înconjurător pot perturba funcționarea hormonilor, modificările fizice și activitatea nervilor care influențează dezvoltarea testiculelor în perioada cât fătul se află în uterul mamei. Aşadar, cauza exactă a criptorhidiei nu este întotdeauna clară, dar se crede că rezultă dintr-o combinație de factori genetici și hormonali. Unele studii sugerează că nașterea prematură și greutatea mică la naștere sunt asociate cu un risc crescut de criptorhidie.

Consumul regulat de alcool în timpul sarcinii pare să crească riscul de criptorhidie congenitală la băieți. Mecanismele acestei asocieri sunt necunoscute. Consilierea femeilor însărcinate cu privire la consumul de alcool ar trebui să ia în considerare și această nouă constatare.

Simptome

Principalul semn al unui testicul necoborât la bebeluș este atunci când nu vezi sau nu simți (la palpare) un testicul, acolo unde te-ai aștepta să fie în mod normal, în scrot. Testiculele se formează în abdomen, în timpul etapei de dezvoltare a fătului. În ultimele câteva luni de sarcină, când bebelușul se dezvoltă, testiculele coboară treptat din abdomen, printr-un pasaj care seamănă cu un tub, în zona inghinală, direct în scrot. În cazul unora dintre bebeluși, însă procesul acesta este stopat sau este încetinit și de aici apare afecțiunea criptorhidie, cu alte cuvinte, testiculul necoborât în scrot.

Tratament sau când este necesară operaţia la bebeluşi

Dacă fiul tău are un testicul necoborât, medicul lui iţi poate recomanda o intervenţie chirurgicală pentru diagnostic şi pentru un potenţial tratament.

  • Laparoscopia - un tub mic, care conține o cameră de filmat, este introdus printr-o mică incizie în abdomenul bebelușului. Laparoscopia se face pentru a localiza un testicul intra-abdominal. Medicul poate să "repare" testiculul necoborât în timpul procedurii, dar în unele cazuri, ar putea fi nevoie de o operație adițională.
  • Operaţia deschisă - este vorba de explorarea directă a abdomenului sau a zonei inghinale, printr-o incizie mai mare, iar in unele cazuri, chiar ar putea fi nevoie de o incizie mai mare.

După naştere, dacă medicul nu poate detecta niciunul dintre testicule in scrot, el va recomanda teste mai amănunţite, pentru a determina dacă testiculele nu există deloc acolo sau dacă sunt necoborâte.

Scopul tratamentului este ca medicul să mişte testiculul necoborât în locul corespunzător, în scrot. Tratamentul înainte de vârsta de 1 an poate reduce riscul complicaţiilor unui testicul necoborât, cum ar fi infertilitatea si cancerul testicular. Cu cât operaţia se face mai devreme, cu atât mai bine, dar este recomandat ca intervenţia chirurgicală să aibă loc înainte ca băieţelul să împlinească 18 luni.

În unele cazuri, tratamentul hormonal cu gonadotropină corionică umană (HCG) sau hormon de eliberare a gonadotropinei (GnRH) poate fi încercat înainte de intervenția chirurgicală pentru a stimula coborârea testiculară. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală rămâne tratamentul principal.

Operaţia

Un testicul necoborât este, de obicei, corectat cu ajutorul unei intervenții chirurgicale. Medicul chirurg va manipula cu grijă testiculul pentru a-l aduce în scrot și îl va fixa apoi la locul său (procedură numită orhidopexie). Această procedură poate fi făcută fie cu ajutorul unui laparoscop, fie cu ajutorul unei operații deschise. Momentul când va avea loc operația fiului tău va depinde de un număr de factori, cum ar fi starea lui de sănătate și de cât de dificilă ar putea fi procedura.

Chirurgul, cel mai probabil, va recomanda ca operația să fie făcută când fiul tău are aproape 6 luni și înainte să împlinească 12 luni. În unele cazuri, testiculul ar putea fi subdezvoltat, ar putea fi anormal sau chiar un țesut mort. Medicul chirurg va îndepărta acest țesut testicular. Dacă copilul are și o hernie inghinală asociată cu testiculul necoborât, atunci hernia va fi reparată în timpul operației.

După operație, chirurgul va monitoriza testiculul, pentru a vedea dacă acesta continuă să se dezvolte, daca funcționează corespunzător și stă în locul unde ar trebui să stea. Monitorizarea include:

  • examinări fizice
  • ecografii ale scrotului
  • teste pentru verificarea nivelurilor hormonilor.

Orhidopexia, cea mai folosită procedură chirurgicală pentru a corecta un singur testicul necoborât, are o rată de succes de aproape 100%. Operaţia poate reduce riscul de cancer testicular, însă nu îl elimină complet.

Clasificare

Există diferite forme de testicul necoborât, iar acestea pot fi clasificate pe baza examinării fizice a bebeluşului. Astfel, există:

  • testicule localizate intra-abdominal sau în canalul inghinal;
  • criptorhidism (testiculul este ascuns, nu este palpabil şi este localizat intra-abdominal sau nu este prezent);
  • testicul ectopic (este situat sub piele, superficial, perineal, pe coapsă);
  • testicul inghinal (este palpabil in zona intimă);
  • testicul care e poziţionat bine si alunecă în mod normal (localizat la intrarea în scrot sau deasupra scrotului);
  • testicul retractil (este de obicei prezent în scrot sau poate fi fără efort împins în jos în scrot, se retrage si revine apoi spontan în scrot).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time. 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Undescended testicle - https://medlineplus.gov/ency/article/000973.htm
Cryptorchidism and Maternal Alcohol Consumption during Pregnancy -  https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17384777/ 
Undescended testicles - https://www.nhs.uk/conditions/undescended-testicles/


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0