Suplimente alimentare benefice in timpul tratamentului ficatului gras

Boala de ficat gras apare în urma acumulării de grăsimi la nivelul celulelor ficatului. Aceasta este adesea asociată cu obezitatea, cu hipertensiunea, cu colesterolul mărit, precum și cu sindromul metabolic.

Pacienții cu boala de ficat gras în stadiu incipient au de-a face doar cu depozitele de grăsime, în timp ce pacienții care au suferit de steatoză hepatică de mai mult timp pot suferi și de fibroză hepatică, despre care se știe că mărește riscul de ciroză sau cancer hepatic.

Nu există tratament pentru boala de ficat gras, însă din fericire această afecțiune este una reversibilă. Singura variantă de tratament a ficatului gras constă în modificarea stilului de viață. Concret, pacientul trebuie să adopte o dietă sănătoasă, să renunțe la stilul de viață sedentar și să ajungă la un indice de masă corporală sănătos.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Despre ficatul gras

Ficatul este cea mai mare glandă din corpul uman. Are atât o acțiune endocrină, cât și exocrină și peste 150 de alte funcții. Ficatul interacționează cu metabolismul glicolipidic, fiind responsabil de sinteza apolipoproteinelor, colesterolulului și trigliceridelor, precum și eliminarea colesterolului LDL pe cale biliară. 

Ficatul este responsabil și de catabolismul toxicelor endogene, de stocarea glicogenului, vitaminei B12, fierului și cuprului și contribuie în principal la funcționarea sistemului imunitar. Din toate aceste motive, este evident că sănătatea ficatului este esențială pentru menținerea sănătății întregului organism.

Infiltrarea intracelulară a grăsimii în ficat se numește steatoză hepatică, iar aceasta poate să se dezvolte atât din cauza aportului excesiv de alcool (boala ficatului gras alcoolic), cât și altor factori metabolici, situație când vorbim despre boala de ficat gras non-alcoolică). Aceasta din urmă este o afecțiune extrem de frecventă care afectează 25-30% din populația generală adultă, 15% dintre copii și peste 50% dintre persoanele supraponderale, obezi și diabetici de tip 2, arată statisticile.   

Suplimente alimentare benefice în timpul tratamentului ficatului gras

Unele suplimente alimentare s-au dovedit a fi eficiente în susținerea funcțiilor hepatice, precum și în eliminarea depozitelor de grăsime de la nivelul ficatului. Suplimentele pe bază de antioxidanți pot fi folosite în tratarea steatozei hepatice, însă în paralel cu modificările ce țin de stilul de viață. E recomandat totuși să te consulți cu medicul tău înainte de a administra asemenea suplimente pentru ficatul gras.

Vitamina E are efect antioxidant

Cercetătorii au analizat impactul vitaminei E, despre care se spune că are un efect antioxidant puternic asupra depozitelor de grăsime de la nivelul ficatului. Aceasta, în asociere cu vitamina C și cu tratamentul pentru reducerea colesterolului, a dat rezultate în combaterea steatozei, însă e nevoie de studii suplimentare pentru a se confirma că este eficientă și pe cont propriu.

Un alt studiu, efectuat pe tratamentul pacienților non-diabetici cu steatohepatită non-alcoolică arată că vitamina E, în comparație cu alte intervenții, duce la reducerea steatozei și a inflamației și la îmbunătățirea histologiei hepatice, dar nu la fibroză.  

Totuși, oamenii de știință spun că cea mai eficientă doză a formei active de Vitamina E pentru a reduce inflamația și fibroza hepatică este de 40 de ori mai mare decât doza zilnică recomandată (DZR) (800 UI/zi). Cu toate acestea, dozele de 20 de ori mai mari (400 UI/zi) sunt asociate cu risc crescut de mortalitate din toate cauzele. De aceea, specialiștii recomandă să nu iei suplimente fără consultul medicului, căci este necesară prudență pentru a stabili terapii pe termen lung cu vitamina E la doza eficientă. 

Majoritatea clinicienilor folosesc vitamina E fie la doze mai mici, mai puțin eficiente, dar mai sigure, fie prin asocierea acesteia cu alte medicamente active care sunt probabil eficiente în gestionarea bolii ficatului gras. 

O meta-analiză mai veche a 16 studii clinice controlate a arătat că administrarea pe termen lung de vitamina E în doză mică și singură (nu în asociere cu alte vitamine antioxidante) este capabilă să reducă riscul de infarct miocardic 2. Mai mult, o altă meta-analiză care a implicat 303 subiecți înscriși în șapte studii a arătat că suplimentarea cu vitamina E este asociată cu o creștere cu 2,5% a vasodilatației mediate de flux. Această concluzie a studiului este importantă deoarece s-a estimat că o îmbunătățire cu 1% a vasodilatației mediate de flux ar fi asociată cu o reducere cu 12% a riscului cardiovascular.

Resveratrol

Resveratrolul, antioxidant care se regăsește fie în strugurii roșii, fie sub formă de extract, poate ține inflamația sub control, fiind de ajutor pacienților care suferă de boala de ficat gras.

Vitamina D

Suplimentele pe bază de vitamina D pot fi și ele, uneori, benefice în tratarea steatozei hepatice. Vitamina D este asociată cu o severitate scăzută a steatozei. Mai mult decât atât, un studiu mai vechi, efectuat la pacienți cu obezitate morbidă, a arătat că deficiența de vitamina D este asociată cu un risc mai mare de steatoză reprezentat de scorul Fatty Liver Index (FLI). Nivelurile scăzute de vitamina D activează receptorii Toll-like, ceea ce duce la inflamație severă a ficatului și stres oxidativ. În bolile hepatice cronice, precum ficatul gras non-alcoolic, expresia receptorului de vitamina D (VDR) este invers asociată cu severitatea leziunii inflamatorii lobulare.
 

Cunoaște-te mai bine

Acizii grași Omega-3

În organismul uman, acizii grași Omega-3 sunt implicați într-un număr foarte mare de activități biologice, motiv pentru care sunt foarte importanți pentru dezvoltarea adecvată și pentru menținerea stării de sănătate a diferitelor organe și țesuturi. 

Deși o dietă echilibrată poate oferi organismului o cantitate adecvată de acizi grași Omega-3, alimentele sărace din punct de vedere nutrițional, cât și metodele de procesare și gătit și creșterea cerințelor funcționale ale organismului fac suplimentarea cu acizi grași Omega-3 din ce în ce mai necesară.  

Un studiu-pilot mai vechi a analizat impactul pe care acizii grași Omega-3 îl au asupra ficatului afectat de steatoză hepatică. Concluzia studiului a fost că o creștere a aportului de acizi grași Omega 3 DHA a îmbunătățit metabolismul și a avut un impact pozitiv și asupra rezistenței la insulină. Așadar, acești acizi grași pot fi un aliat de preț în combaterea steatozei hepatice.

Armurariu

Armurariul este, însă, cel mai eficient și folosit supliment alimentar în tratarea afecțiunilor hepatice. Cunoscut și sub denumirea de silimarină, armurariul are efecte protectoare asupra ficatului, combătând inflamația și reducând riscul de fibroză hepatica. Acesta poate fi administrat și în asociere cu vitamina E, pentru rezultate mai bune.

Potrivit specialiștilor, silimarina, poate atenua peroxidarea lipidelor și afectarea radicalilor liberi. Cinci unități medicale din Statele Unite ale Americii (SUA) au participat la un studiu multicentric, de fază II, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, folosind silimarină. Timp de 48 de săptămâni, pacienții au fost repartizați aleatoriu pentru a primi un placebo, silimarină 420 mg sau silimarină 700 mg. 

Pentru participanții cu ficat gras non-alcoolic, dar fără ciroză și un scor de activitate (NAS) de 4, obiectivul principal al cercetării a fost o îmbunătățire histologică de 2 puncte; cu toate acestea, nu a existat o îmbunătățire semnificativă statistic a fibrozei.

Curcumina, un pigment galben izolat din Curcuma longa Linn, a fost eficient în reducerea stresului oxidativ și a cascadelor inflamatorii, potrivit unui studiu recent. Într-un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat în Iran, pacienții eligibili care au îndeplinit criteriile de includere au fost desemnați aleatoriu să primească trei doze dintr-un placebo sau 500 mg de curcumină. În cazul pacienților cu fibroză hepatică care au primit curcumină s-a observat o reducere semnificativă a bolii prin administrarea acesteia.

Astaxantina

O posibilă alternativă nutraceutică la vitamina E este utilizarea astaxantinei, un carotenoid de origine marină de culoarea roșu-violet, foarte stabilă, cu o activitate antioxidantă in vitro extrem de puternică față cei mai comuni antioxidanți naturali (de exemplu, vitaminele A, E și C, licopen, resveratrol).

În modelele experimentale preclinice, astaxantina a fost mult mai eficientă decât vitamina E în reducerea lipogenezei, rezistenței la insulină, inflamației hepatice și fibrogenezei și, prin urmare, pare a fi antioxidantul natural ideal pentru prevenirea leziunilor hepatice induse de boala de ficat gras non-alcoolic. Cu toate acestea, încă nu există dovezi directe asupra oamenilor a acestor date promițătoare.

Cunoaște-te mai bine

Boala de ficat gras este reversibilă, însă totodată poate avea și consecințe foarte grave, dacă nu este depistată și tratată la timp. Depozitele de grăsime de la nivel hepatic pot determina declanșarea procesului inflamator, care la rândul lui, în timp, poate produce fibroză hepatică. În decursul mai multor ani, fibroză poate evolua și se poate transforma în ciroză, care la rândul ei crește riscul de cancer la ficat. Modificările ce țin de stilul de viață sunt obligatorii în tratarea steatozei hepatice, iar suplimentele alimentare vin doar în ajutorul acestor modificări. Indiferent de suplimentul alimentar ales, este foarte important ca pacientul să se consulte cu medicul sau înainte de a-l administra.

Ficatul persoanei care suferă de steatoză poate fi sensibil, iar unele medicamente și suplimente îi pot face mai mult rău decât bine.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Can Nutritional Supplements Benefit Patients With Nonalcoholic Steatohepatitis and Nonalcoholic Fatty Liver Disease?”, Cureus. 2023 Jun., Ahmed M Baradeiya, Khaled M Taghlabi, Abdelhalim N Saleh, Sindhura Manikonda, Siffat S Salim
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10363331/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0