Ficatul gras in sarcina: cum se manifesta si cum se trateaza

Ficatul gras ce nu e cauzat de consumul excesiv de alcool (steatoza hepatică non-alcoolică) poate să apară și în timpul sarcinii. Apariția acestei probleme este bruscă și se întâmplă în trimestrul al treilea al sarcinii.

Boala hepatică asociată sarcinii include mai multe tulburări hepatice distincte care afectează diferite etape ale sarcinii; acestea includ ficatul gras acut al sarcinii, disfuncția hepatică pre-eclamptică și hemoliza, creșterea enzimelor hepatice și sindromul trombocitelor scăzute (HELLP).

Ficatul gras acut în sarcină este o complicație relativ rară a sarcinii, cu o incidență de aproximativ 5 cazuri la 100.000 de sarcini 1. Apare  de obicei la sfârșitul sarcinii și poate duce la complicații materne sau fetale. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Se caracterizează prin disfuncție hepatică acută din cauza infiltrației grase a parenchimului hepatic, care poate precipita coagulopatie, dezechilibru electrolitic și insuficiență multi-organică. Recunoașterea și tratamentul precoce al acestei bolii sunt esențiale, deoarece prezintă o morbiditate și mortalitate ridicate. Alături de îngrijirea de susținere a mamei, nașterea fătului este singurul tratament definitiv al acestei afecțiuni.

Ce este boala ficatului gras în sarcină

Boala ficatului gras în sarcina este caracterizată de steatoza microveziculară de la nivelul ficatului. Cea mai comună cauză a acestei afecțiuni apărute pe perioada sarcinii constă în disfuncția mitocondrială în timpul procesului de oxidare a acizilor grași, fapt ce determină acumularea acestora la nivelul hepatocitelor.

Cercetările făcute în domeniu arată că femeile care au avut de-a face cu o asemenea problemă hepatică prezintă risc crescut de boală de ficat gras și la următoarea sarcina. Totuși, acesta nu este un indicator sigur.

Ficatul gras acut în sarcină este o problemă gravă de sănătate, ce poate pune în pericol viața pacientei și a fătului. 

Complicații boala ficatului gras în sarcină

Principalele complicații severe ale acestei afecțiuni apărute în sarcina sunt: insuficiența hepatică, hemoragia internă, insuficiența renală ori infecția severă. 

Insuficiența hepatică poate fi asociată și cu pancreatită, coagulare intravasculară diseminată și acidoză metabolică care duce la agravarea stării mamei sau a fătului, care se poate dovedi fatală. Prin urmare, diagnosticul prompt și nașterea după stabilizarea maternă sunt necesare.

Ficatul gras acut de sarcină este adesea confundat cu preeclampsia, o altă afecțiune periculoasă pentru mamă și pentru făt.

Cauze boala ficatului gras în sarcină

Afectarea ficatului în timpul sarcinii poate apărea în până la 10% din cazuri (aici incluzandu-se și problemele biliare).  

Cauza apariției ficatului gras în sarcina nu este încă cunoscută (se presupune că ar exista o legătură cu hormonii de sarcina), dar diagnosticul precoce și măsurile rapide de tratament fac ca riscul de deces să fie mai mic decât în urmă cu 20 de ani. Totuși, riscul se menține și poate ajunge până la 25% din cazuri.

Simptome ficat gras în sarcină

Pe măsură ce funcțiile ficatului sunt afectate de steatoza, viitoarea mămică experimentează o serie de simptome, precum:

  • Greață sau vărsături
  • Dureri abdominale severe
  • Oboseala extremă și somnolență
  • Pierderea apetitului
  • Icter
  • Sete exagerată
  • Dureri de cap

Cursul clinic progresează adesea rapid, cu eventuala apariție a encefalopatiei, hipoglicemiei și/sau ascită. Complicaţiile rare includ ruptura hepatică şi hemoperitoneul.

La controlul medical, pacientele pot prezenta sau nu icter clinic, cu o creștere ușoară până la moderată a aminotransferazelor. Coagulopatia (prelungirea timpului de protrombină și/sau hipofibrinogenemie), insuficiența renală, hiperuricemie, hipoglicemie și leucocitoză sunt observate frecvent. 
 
Femeia însărcinată care are de-a face cu asemenea simptome trebuie să apeleze de urgență la ajutor medical. Boala acută de ficat gras în sarcina poate evolua rapid, cauzând insuficiență hepatică sau renală, complicații ce pot pune în pericol atât viața mamei, cât și pe cea a fătului.

Cum se pune diagnosticul de ficat gras în sarcină

Pe lângă examinarea fizică și anamneza pacientei, pentru stabilirea diagnosticului de boala de ficat gras în sarcină este nevoie de biopsie. Așadar, recoltarea de țesut hepatic în vederea analizării la microscop este necesară.

Cunoaște-te mai bine

Prin urmare, cea mai specifică investigație standard pentru a ajunge la diagnostic este biopsia hepatică care demonstrează steatoză microveziculară difuză sau perivenulară.Prezența coagulopatiei și dificultățile în efectuarea biopsiei hepatice la mama antenatală sunt provocări care influențează obținerea confirmării histologice a ficatului gras la o pacientă suspectată. 

Însă este posibil ca sarcina să nu permită realizarea unei asemenea analize. În aceste situații, se vor face analize de sânge pentru eliminarea din ecuație a afecțiunilor ce ar putea avea simptome similare, precum și ecografii ori tomografii computerizate.

Dându-și seama de lipsa criteriilor de diagnostic pentru ficatul gras în sarcină, Ch’ng și colaboratorii 2 pe baza analizei retrospective a mai multor studii, au propus criteriile Swansea pentru diagnosticul acestei afecțiuni.

Aceste criterii se bazează pe prezentarea tipică, absența unei explicații alternative și parametrii de laborator observați la pacientele cu ficat gras în sarcină. Aceste criterii au fost ulterior validate prospectiv într-un alt studiu. 

Într-un studiu retrospectiv pe 24 de paciente cu suspiciune de ficat gras în sarcină criteriile Swansea au fost validate față de standardul de aur pentru diagnostic, adică steatoza hepatică microveziculară difuză sau perivenulară la biopsie hepatică, obținută fie în perioada imediat postnatală, fie post-mortem 3. Astfel, aplicarea antenatală a criteriilor Swansea (chiar și fără biopsie hepatică) este utilă în diagnosticarea ficatului gras în sarcină

Criteriile simplificate de diagnosticare a ficatului gras în sarcină afirmă că boala trebuie suspectată la toate femeile care se prezintă în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină cu insuficiență hepatică acută inexplicabilă (adică icter cu coagulopatie însoțită adesea de encefalopatie și/sau hipoglicemie).

Tratament ficat gras în sarcină

Nașterea de urgență a fătului rămâne piatra de temelie a terapiei

Ghidul clinic al Colegiului American de Gastroenterologie recomandă nașterea de urgență.

Este necesară evaluarea maternă și fetală frecventă; inclusiv monitorizarea continuă a ritmului cardiac fetal. 

Modalitatea de naștere depinde de prezența decompensării fetale sau materne și/sau de prezența altor contraindicații la nașterea vaginală. Nașterea vaginală și inducerea travaliului se pot face dacă nu există contraindicații. Cu toate acestea, nașterea prin cezariană trebuie efectuată în multe cazuri din cauza suferinței și a deteriorării materne sau fetale. 

Monitorizarea postpartum

Monitorizarea intensivă și managementul continuu în complicația insuficienței hepatice acute este adesea necesară în perioada postpartum. Ocazional, pacientele pot necesita un management de susținere prelungit, inclusiv schimbul de plasmă, și doar rareori transplantul hepatic este justificat.

Gestionarea pacientelor cu ficat gras în sarcină necesită o abordare intensivă de o echipă multidisciplinară și, prin urmare, recunoașterea precoce și trimiterea la un centru cu experiență și echipat este adesea necesară.  

După naștere, pacienta va necesita monitorizare pentru sângerare, hipoglicemie sau disfuncție renală. Dacă disfuncția hepatică nu se ameliorează rapid după sarcină, transplantul de ficat ar trebui să fie o abordare luată în considerare, deoarece se poate dovedi salvatoare. Copilul mamei afectate de ficatul gras în sarcină trebuie să fie supus testării moleculare pentru deficiența LCHAD, precum și monitorizării atentă a manifestărilor acesteia, inclusiv hipoglicemie și ficat gras.

Tratamentul ficatului gras de sarcină trebuie inițiat rapid și se face doar sub supraveghere medicala în spital (internare). Medicii vor aplica un tratament specific ce necesită perfuzii, dar ficatul gras de sarcină poate afecta și alte organe (cum ar fi rinichii) sau poate scădea glicemia rapid.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Prognostic ficat gras în sarcină

În majoritatea cazurilor de ficat gras acut în sarcină, normalizarea funcției hepatice apar în decurs de o săptămână până la 10 zile după naștere.  Prognosticul la aceste paciente este determinat de severitatea disfuncției hepatice (bilirubină serică și timp de protrombină), creatinina serică și întârzierea nașterii.  

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul ”A prospective national study of acute fatty liver of pregnancy in the UK”. Gut. 2008 Jul;57(7):951-6, K Obstetric Surveillance System, Knight M, Nelson-Piercy C, Kurinczuk JJ, Spark P, Brocklehurst P.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18332072/
2 Studiul ”Prospective study of liver dysfunction in pregnancy in southwest Wales”. Gut. 2002;51(6):876-80. Erratum in: Gut. 2003;52(2):315, autori: Ch’ng CL et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12427793/
3 Studiul ”How accurate are the Swansea criteria to diagnose acute fatty liver of pregnancy in predicting hepatic microvesicular steatosis?” Gut. 2011;60(1):138-9, autori: Goel A et al
https://gut.bmj.com/content/60/1/138


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0