Metode uzuale de investigare a ficatului afectat de hepatita

De cele mai multe ori, pacienții cred că valoarea transaminazelor este cea care ajută la depistarea unor afecțiuni hepatitice, mai ales de tip viral, însă și unele analize uzuale pot orienta eficient medicul pentru a confirma sau nu un diagnostic de hepatită.

Hepatita este o inflamație a ficatului, care apare atunci când țesuturile corpului sunt rănite sau infectate și poate fi o infecție acută (pe termen scurt) sau o infecție cronică (pe termen lung). Unele tipuri de hepatită provoacă doar infecții acute, în timp ce altele pot provoca atât infecții acute, cât și cronice.

Tipuri de hepatită

Există mai multe tipuri de hepatită, în funcție de ce le cauzează:

  • Hepatita virală este cel mai frecvent tip, fiind provocată de unul dintre virusurile hepatice A , B , C , D și E;
  • Hepatita alcoolică este cauzată de consumul prea mare de alcool;
  • Hepatita toxică poate fi cauzată de anumite otrăvuri, substanțe chimice, medicamente sau suplimente alimentare;
  • Hepatita autoimună este un tip cronic de hepatită, de cauză necunoscută, în care sistemul imunitar al corpului atacă ficatul.

Dacă medicul suspectează că pacientul poate suferi de hepatită, va recomanda o serie de teste și analize, în vederea stabilirii diagnosticului corect. Scăderea hemoglobinei, leucocitelor, trombocitelor, protrombinei sau fibrinogenului sunt de ajutor pentru a confirma diagnosticul.

Diagnosticarea hepatitei

Analize de sânge

Efectuarea dozării transaminazelor este importantă în cazul bolilor de ficat, acestea fiind crescute de obicei în hepatita acută virală, însă în hepatita cronică pot fi normale, iar în ciroză pot fi chiar scăzute.

Analizele de sânge care verifică nivelul albuminei, enzimelor ALP, ALT și AST, precum și al bilirubinei pot trăda prezența hepatitei. Albumina este proteina produsă de ficat, care ajută la transportarea mineralelor și a nutrienților prin sânge. Dacă nivelul acesteia este scăzut, poate fi vorba despre o boală hepatică.

Enzimele ALP, ALT și AST susțin creșterea osoasă, procesarea proteinelor precum și transformarea alimentelor în energie. Un nivel prea mare al acestor enzime poate fi asociat cu hepatita.

Bilirubina este pigmentul produs de descompunerea celulelor roșii. Dacă ficatul e afectat de hepatită și nu funcționează corespunzător, bilirubina poate înregistra o creștere. Nivelul anormal de bilirubină cauzează icter – îngălbenirea pielii și a ochilor, simptom care apare dacă boala hepatică se agravează.

Viremia este o altă investigație de ajutor, arătând încărcarea organismului cu virusuri în bolile de ficat virale – dar în hepatită cronică virală sau ciroză cu viremie foarte mică sau absentă, poate fi mică, același lucru întâmplându-se deseori și cu alte analize (bilirubina, GGT, fosfataza alcalină).

Ecografia ca investigație în hepatită

În afara puncției (biopsiei) hepatice, care asigură un diagnostic de precizie, există și o serie de investigații mai puțin invazive, utile, cum ar fi binecunoscuta ecografie, importantă în diagnosticul cirozei hepatice, însă mai puțin relevantă în diagnosticul hepatitei acute sau cronice. În hepatita cronică, ecografia poate releva un aspect relativ normal al ficatului, dar în ciroză poate sugera diagnosticul, cu un grad crescut de probabilitate.

Ecografia oferă date utile în urmărirea evoluției bolii – apariția ascitei, apariția unor noduli hepatici sau a litiazei biliare, complicații frecvente ale cirozei. În ciroza hepatică, ecografia relevă mărirea splinei, creșterea diametrului venei porte și splenice, dublu contur al pereților colecistului, eventual noduli de regenerare în ficat și uneori, ascită (lichid în abdomen).

Elastografia, indicată și în bolile hepatice, și pentru persoanele sănătoase

Elastografia este o metodă superioară ecografiei, la fel de neinvazivă și dureroasă. Aceasta se efectuează cu un ecograf special - FibroScan - care măsoară „elasticitatea” ficatului; cu cât ficatul este mai dur, cu atât nivelul de fibroză este mai mare. Elastografia este o modalitate neinvazivă la care pot apela atât persoanele sănătoase care doresc să afle informații exacte despre starea ficatului, cât și persoanele diagnosticate cu steatoză sau ficat gras.

Medicul fixează sonda aparatului în zona intercostală, iar sonda va emite vibrații care sunt preluate de undele reflectate din zona hepatică. Viteza undelor va indica duritatea ficatului. Elastografia este o formă superioară de investigație ecografică, folosită și pentru investigarea sânilor și a prostatei, iar în instituțiile medicale de stat, pacienții pot beneficia gratuit de aceste analize.

Biopsia hepatică

Biopsia hepatică, denumită și puncție a ficatului, este analiza care oferă cele mai multe informații cu privire la sănătatea ficatului. Aceasta implică recoltarea de țesut hepatic, în vederea analizării la microscop. Această procedură nu permite numai identificarea bolii, ci și stadiul în care aceasta se află. Totodată, biopsia poate fi folosită pentru stabilirea celui mai eficient tratament.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Hepatita și alte boli hepatice rareori prezintă simptome când sunt în stadiu incipient, de aceea este importantă efectuarea unor consulturi medicale regulate, analize de sânge și alte teste pentru depistarea din timp a bolilor de ficat.

Care este perspectiva pacientului cu hepatită?

Hepatitele de tip A și E provoacă de obicei doar infecții pe termen scurt, pe care corpul le poate învinge. Celelalte (B, C și D) pot provoca, de asemenea, infecții acute, dar și infecții cronice, pe termen lung. Formele cronice sunt mai periculoase. Majoritatea pacienților se recuperează complet după hepatită, chiar dacă poate să dureze și câteva luni pentru ca ficatul să se vindece.

Cum se poate preveni hepatita?

Pentru a scădea riscul de hepatită, se pot lua următoarele măsuri:

  • Vaccinarea pentru hepatita A și hepatita B;
  • Utilizarea prezervativului în timpul sexului cu parteneri necunoscuți sau al căror istoric de sănătate nu este cunoscut;
  • Practicarea unei bune igiene personale, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor cu apă și săpun mai ales înainte de masă, după folosirea toaletei și după atingerea suprafețelor des atinse de alte persoane;
  • Evitarea folosirii obiectelor personale ale unei persoane infectate cu un virus hepatic;
  • Alegerea unui salon de încredere, acreditat, atunci când se dorește obținerea unor tatuaje sau piercing-uri;
  • Evitarea folosirii la comun a acelor de către persoanele dependente de droguri;
  • Adoptarea unor măsuri de precauție suplimentare la călătoriile în zone ale lumii în care există unele probleme de sănătate publică (de exemplu, se recomandă unele vaccinuri înainte de a călători în anumite țări din Africa);
  • Consumul de apă îmbuteliată și evitarea consumului de fructe și legume crude deja tăiate în călătoriile în afara țării.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Hepatitis
https://www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/hepatitis
NYU Langone Health - Diagnosing Hepatitis A, B & C
https://nyulangone.org/conditions/hepatitis-a-b-c/diagnosis

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0