Reguli alimentare de respectat in steatoza hepatica
Rezumat: Steatoza hepatică este caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în ficat și apare frecvent împreună cu excesul ponderal, rezistența la insulină, diabetul de tip 2, valori crescute ale trigliceridelor sau colesterolului.
Alimentația și activitatea fizică reprezintă elemente esențiale ale tratamentului. O dietă bazată pe legume, fructe întregi, cereale integrale, proteine slabe, pește, nuci și grăsimi nesaturate poate contribui la îmbunătățirea sănătății metabolice.
În schimb, zahărul adăugat, băuturile îndulcite, carbohidrații rafinați, alimentele ultraprocesate și excesul de grăsimi saturate ar trebui limitate. Scăderea ponderală graduală poate reduce grăsimea hepatică și, în anumite situații, inflamația și fibroza.
1. Ce este steatoza hepatică?
2. Cauzele comune ale steatozei hepatice
3. Alimente recomandate pentru pacienții cu steatoză hepatică
a. Fructe și legume
b. Cereale integrale
c. Proteine slabe
d. Pește și surse de Omega 3
e. Alte alimente esențiale
4. Alimente de evitat în steatoza hepatică
a. Produse fast-food și preparate prăjite
b. Carnea grasă și mezelurile
c. Dulciurile și băuturile carbogazoase
5. Strategii pentru pierderea în greutate
a. Importanța unei scăderi lente în greutate
b. Stabilirea unui deficit caloric
c. Rolul dietelor individualizate
d. Tipuri de carbohidrați recomandați
e. Impactul fructozei asupra ficatului
f. Importanța potasiului și a proteinelor
g. Acizii grasi Omega-3 și influența asupra colesterolului
h. Rolul vitaminelor și mineralelor
6. Stil de viață sănătos pentru pacienți
7. Concluzie
1. Ce este steatoza hepatică?
Steatoza hepatică înseamnă acumularea unei cantități excesive de grăsime în celulele ficatului. Afecțiunea poate rămâne mult timp fără simptome evidente, motiv pentru care este descoperită uneori întâmplător, în urma analizelor de sânge sau a unei ecografii abdominale.
Termenul NAFLD, steatoza hepatică non-alcoolică, a fost utilizat timp de mulți ani pentru boala ficatului gras neasociată unui consum important de alcool. Din 2023, nomenclatura internațională s-a schimbat, iar termenul MASLD - boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice - este utilizat pentru boala asociată disfuncției metabolice.
Schimbarea denumirii subliniază legătura dintre steatoza hepatica și sănătatea metabolică. Excesul de grăsime abdominală, diabetul de tip 2, hipertensiunea, colesterolul modificat și nivelul crescut de trigliceride sunt probleme întâlnite frecvent la acești pacienți.
Simpla prezență a grăsimii în ficat nu înseamnă automat că există o afectare hepatică severă. La unele persoane însă pot apărea inflamația și, ulterior, fibroza. Fibroza avansată poate evolua spre ciroză, motiv pentru care evaluarea riscului individual este importantă.
2. Cauzele comune ale steatozei hepatice
Steatoza hepatica metabolică nu are, de regulă, o singură cauză. Alimentația, predispoziția genetică, greutatea corporală, distribuția grăsimii, rezistența la insulină, activitatea fizică și alte boli metabolice pot contribui împreună la apariția sa.
Obezitatea, în special acumularea grăsimii în jurul taliei, reprezintă unul dintre principalii factori de risc. Totuși, NAFLD poate apărea și la persoane care nu au obezitate. Din acest motiv, greutatea corporală nu trebuie folosită singură pentru estimarea sănătății ficatului.
Rezistența la insulină și diabetul de tip 2 au o legătură importantă cu boala. În același timp, valori crescute ale trigliceridelor, un colesterol HDL redus și alte modificări ale profilului lipidic indică frecvent existența unui risc cardiometabolic crescut.
Alimentația hipercalorică, consumul frecvent de băuturi îndulcite, cantitățile mari de zahăr adăugat, carbohidratii rafinați și excesul de grăsimi saturate pot favoriza surplusul caloric și acumularea de grăsime hepatică.
Există însă și alte cauze ale steatozei, inclusiv anumite medicamente, boli genetice și consumul de alcool. Diagnosticul corect trebuie stabilit medical, deoarece nu orice ficat gras reprezintă NAFLD sau forma denumită în prezent MASLD.
3. Alimente recomandate pentru pacienții cu steatoză hepatică
Nu există un singur aliment care să elimine steatoza hepatica. Dovezile actuale susțin mai degrabă adoptarea unui model alimentar sănătos pe termen lung. Dieta de tip mediteranean este una dintre variantele cel mai frecvent recomandate.
Aceasta pune accent pe legume, fructe întregi, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci, semințe și ulei de măsline. În paralel, sunt reduse carnea procesată, zahărul adăugat, carbohidratii rafinați, alimentele ultraprocesate și sursele importante de grăsimi saturate.
Un asemenea model alimentar poate fi util nu numai ficatului. Persoanele cu steatoza hepatica au frecvent nevoie de controlul simultan al greutății, glicemiei, tensiunii arteriale, colesterolului și nivelului de trigliceride.
a. Fructe și legume
Legumele pot ocupa o parte importantă a farfuriei la mesele principale. Broccoli, conopida, varza, ardeiul, roșiile, dovlecelul, vinetele, spanacul, salata, fasolea verde și alte legume aduc fibre, vitamine, minerale și compuși bioactivi.
Fructele întregi pot face și ele parte din dieta unei persoane cu steatoza hepatica. Merele, citricele, fructele de pădure, kiwi sau perele sunt opțiuni practice. Fructul întreg este preferabil sucului, deoarece conține fibre și se consumă, în general, mai lent.
Prezența fructozei în fruct nu înseamnă că toate fructele trebuie eliminate din NAFLD. Problema cea mai clară apare în cazul aportului caloric excesiv provenit din produse bogate în zaharuri, în special băuturile îndulcite.
b. Cereale integrale
Ovăzul, orzul, pâinea integrală, pastele integrale, bulgurul și orezul brun pot înlocui o parte dintre produsele obținute din făină albă. Aceste alimente furnizează carbohidrati complecși și, de regulă, mai multe fibre decât variantele rafinate.
Fibrele contribuie la sațietate și pot face mai ușor controlul porțiilor. În plus, alegerea cerealelor integrale se integrează într-un model alimentar favorabil sănătății cardiovasculare, aspect relevant deoarece riscul cardiovascular este important la persoanele cu NAFLD.
Cantitatea rămâne însă importantă. Faptul că un aliment conține carbohidrati complecși nu înseamnă că porțiile pot fi nelimitate, mai ales atunci când obiectivul este reducerea greutății.
c. Proteine slabe
Sursele de proteine pot include pește, carne slabă de pasăre, ouă, lactate potrivite necesarului individual și proteine vegetale. Fasolea, lintea, năutul și soia furnizează simultan proteine, carbohidrati și fibre. Înlocuirea frecventă a cărnii procesate și a cărnii foarte grase cu surse mai slabe poate ajuta la reducerea aportului de grăsimi saturate. Acest lucru este relevant atât pentru steatoza hepatica, cât și pentru controlul colesterolului.
Proteinele sunt importante și în timpul scăderii ponderale, deoarece un aport adecvat, asociat cu exercițiile fizice, ajută la protejarea masei musculare. Necesarul exact depinde însă de vârstă, greutate, activitate și starea de sănătate.
d. Pește și surse de Omega 3
Peștele gras, precum somonul, sardinele, macroul sau heringul, oferă acizi grași Omega-3 EPA și DHA. Aceștia sunt cunoscuți în special pentru efectul lor asupra nivelului de trigliceride și pentru rolul în sănătatea cardiovasculară.
Nucile, semințele de in și semințele de chia furnizează acid alfa-linolenic, o formă vegetală de Omega-3. Ele pot fi integrate în alimentație în porții moderate, deoarece au o densitate calorică ridicată.
Unele cercetări au observat îmbunătățiri ale trigliceridelor și ale anumitor parametri hepatici după administrarea de Omega-3. Suplimentele nu reprezintă însă un tratament universal pentru NAFLD și nu trebuie luate în doze mari fără recomandarea medicului.
e. Alte alimente esențiale
Uleiul de măsline, avocado, nucile și semințele oferă în principal grăsimi nesaturate. Acestea pot înlocui o parte dintre grăsimile saturate provenite din unt, carne grasă, produse de patiserie sau numeroase produse ultraprocesate.
Iaurtul simplu, leguminoasele și alimentele cât mai puțin procesate pot completa un regim echilibrat. Pentru controlul colesterolului și al trigliceridelor contează dieta în ansamblu, nu existența unui aliment considerat miraculos.
Cafeaua fără cantități mari de zahăr sau frișcă poate fi inclusă de numeroși adulți. Studiile observaționale au asociat consumul de cafea cu un risc mai redus de fibroză hepatică semnificativă, dar nu demonstrează că aceasta vindecă steatoza hepatica.
4. Alimente de evitat în steatoza hepatică
Recomandarea nu este ca pacientul să împartă alimentele rigid în „permise” și „interzise”. Mai utilă este limitarea produselor care furnizează multe calorii, zaharuri adăugate, carbohidrati rafinați, grăsimi saturate sau sare și au o valoare nutritivă redusă.
Ghidurile recente acordă o atenție specială alimentelor ultraprocesate și băuturilor îndulcite. Reducerea lor poate simplifica atât controlul aportului caloric, cât și managementul glicemiei și al nivelului de trigliceride.
a. Produse fast-food și preparate prăjite
Cartofii prăjiți, puiul pane, produsele de tip fast-food și numeroase gustări ultraprocesate pot conține cantități importante de calorii, sare și grăsimi saturate. Consumul lor frecvent nu este recomandat într-un regim pentru steatoza hepatica.
Alternativele pot fi surprinzător de simple: carne sau pește preparate la cuptor, legume coapte, salate, supe fără cantități mari de smântână și garnituri din leguminoase sau cereale integrale. Metoda de preparare contează. Fierberea, gătirea la abur, coacerea și prepararea pe grătar fără arderea alimentelor permit reducerea cantității de grăsime adăugată.
b. Carnea grasă și mezelurile
Mezelurile, cârnații, baconul și alte tipuri de carne procesată ar trebui consumate rar. Ele pot furniza grăsimi saturate și cantități mari de sare, iar un consum ridicat nu se potrivește modelului alimentar recomandat în MASLD.
Carnea grasă poate fi înlocuită mai des cu pește, carne slabă de pasăre sau proteine vegetale. Această schimbare poate fi utilă și atunci când colesterolul LDL este crescut. Reducerea grăsimilor saturate nu presupune eliminarea tuturor grăsimilor. Uleiul de măsline, nucile, semințele și peștele furnizează grăsimi nesaturate, dar porțiile trebuie adaptate necesarului caloric.
c. Dulciurile și băuturile carbogazoase
Băuturile răcoritoare cu zahăr, ceaiurile îndulcite, băuturile energizante și alte produse similare pot furniza rapid cantități mari de zahăr și calorii fără să ofere o sațietate comparabilă cu alimentele solide.
Aceste băuturi reprezintă și o sursă importantă de fructoză sau zaharoză. Cercetările controlate indică faptul că surplusul caloric provenit din băuturi îndulcite poate crește grăsimea din ficat și poate influența nefavorabil markerii asociați NAFLD.
Prăjiturile, biscuiții, bomboanele și produsele de patiserie combină frecvent zahărul cu făina rafinată și grăsimile. Consumul ocazional este diferit de consumul zilnic, iar frecvența și porția contează.
5. Strategii pentru pierderea în greutate
Pentru persoanele cu exces ponderal, reducerea greutății este una dintre intervențiile cu cele mai bune dovezi pentru steatoza hepatica. Nu este necesară atingerea unei greutăți „perfecte” înainte de apariția beneficiilor.
Ghidurile europene recente arată că o scădere ponderală menținută de cel puțin aproximativ 5% poate reduce grăsimea hepatică. O reducere de 7-10% poate îmbunătăți inflamația, iar scăderi de cel puțin 10% sunt asociate cu șanse mai mari de ameliorare a fibrozei.
Aceste procente sunt obiective terapeutice orientative, nu promisiuni individuale. Răspunsul diferă de la o persoană la alta, iar monitorizarea medicală rămâne necesară.
a. Importanța unei scăderi lente în greutate
Dietele extreme nu reprezintă soluția standard pentru NAFLD. O strategie pe termen lung trebuie să poată fi urmată și după primele săptămâni, fără episoade repetate de restricție severă și revenire la vechile obiceiuri.
Scăderea ponderală graduală permite formarea unor obiceiuri mai stabile și ajută la protejarea masei musculare atunci când dieta conține suficiente proteine și este asociată cu mișcare.
Restricțiile severe și slăbirea rapidă nesupravegheată pot produce probleme nutriționale. Persoanele cu boli cronice, tratamente medicamentoase sau ciroză au nevoie în mod special de recomandări individualizate.
b. Stabilirea unui deficit caloric
Scăderea în greutate apare atunci când, pe termen suficient de lung, aportul energetic este mai mic decât consumul energetic. Deficitul caloric nu presupune însă eliminarea completă a grăsimilor sau a alimentelor care conțin carbohidrati.
O metodă practică este creșterea proporției de legume, alegerea unor surse de proteine la mesele principale și controlul porțiilor de alimente foarte calorice. Apa poate înlocui băuturile îndulcite.
Pentru unii pacienți funcționează reducerea gustărilor, pentru alții ajustarea porțiilor sau planificarea meselor. Strategia potrivită este cea care produce un deficit sustenabil fără deficiențe nutriționale.
c. Rolul dietelor individualizate
Nu există o singură distribuție ideală de carbohidrati, proteine și grăsimi pentru toate persoanele cu steatoza hepatica. Dieta trebuie adaptată greutății, preferințelor, diabetului, profilului lipidic, activității fizice și altor probleme medicale.
Cercetările care compară diferite modele alimentare arată că mai multe strategii pot produce beneficii atunci când îmbunătățesc calitatea dietei și, dacă este necesar, generează un deficit caloric sustenabil.
Dieta mediteraneană are avantajul că pune accent pe alimente vegetale, pește și grăsimi nesaturate și limitează zahărul, carbohidratii rafinați și carnea procesată. În practică, aderența pe termen lung este esențială.
d. Tipuri de carbohidrați recomandați
Carbohidratii nu trebuie eliminați automat în NAFLD. Mai importantă este diferența dintre sursele bogate în fibre și produsele rafinate, precum și cantitatea totală consumată. Legumele, leguminoasele, fructele întregi și cerealele integrale sunt surse de carbohidrati care aduc și fibre, vitamine sau minerale. Ele sunt preferabile produselor cu făină albă, cerealelor foarte îndulcite și deserturilor.
Indicele glicemic poate fi un criteriu suplimentar. Alimentele cu indice glicemic mai redus tind să producă o creștere mai lentă a glicemiei decât produsele foarte rafinate, deși porția și compoziția întregii mese rămân importante.
O persoană cu steatoza hepatica și diabet poate avea nevoie de o distribuție individualizată a alimentelor cu carbohidrati. Tratamentul pentru diabet poate necesita, de asemenea, ajustări atunci când dieta și greutatea se modifică semnificativ.
e. Impactul fructozei asupra ficatului
Fructoza este un zahăr simplu metabolizat în mare măsură la nivel hepatic. În contextul unui aport energetic excesiv, cantitățile mari de zaharuri care conțin fructoză pot favoriza producerea și acumularea grăsimilor în ficat.
O meta-analiză a studiilor controlate a arătat că efectul depinde atât de sursa zahărului, cât și de excesul energetic. Băuturile îndulcite adăugate peste necesarul caloric au fost asociate cu o creștere clară a grăsimii hepatice.
Această observație nu justifică eliminarea fructelor întregi. Fructul vine într-o matrice alimentară care include apă, fibre și micronutrienți. Sucurile și băuturile cu zahăr sunt mult mai ușor de consumat în cantități mari.
Pentru steatoza hepatica, o regulă simplă este alegerea apei ca băutură principală și consumarea fructelor în forma lor întreagă, în porții adaptate necesarului individual.
f. Importanța potasiului și a proteinelor
Potasiul este un mineral necesar funcționării normale a organismului. Legumele, fructele, leguminoasele, cartofii și unele produse lactate pot contribui la aportul alimentar de potasiu. Totuși, potasiul nu este un tratament specific pentru steatoza hepatica. Suplimentele cu potasiu nu trebuie administrate fără recomandare, mai ales persoanelor cu afecțiuni renale sau celor care utilizează medicamente ce pot modifica nivelul acestui mineral.
Proteinele au un rol mai direct în păstrarea masei musculare. În timpul slăbirii, aportul adecvat de proteine și exercițiile de forță pot ajuta la limitarea pierderii musculare. În ciroză, recomandările nutriționale sunt diferite de cele destinate unei persoane cu NAFLD necomplicată. Restricția nejustificată de proteine nu este recomandată de rutină, iar pacienții cu ciroză și sarcopenie pot avea nevoie chiar de un aport proteic mai mare, stabilit medical.
g. Acizii grași Omega-3 și influența asupra colesterolului
Acizii grași Omega-3 sunt cunoscuți în primul rând pentru capacitatea lor de a reduce trigliceridele atunci când sunt administrați în dozele și formulele corespunzătoare. Efectul asupra colesterolului LDL nu este identic și depinde de produs, doză și pacient.
În steatoza hepatica, consumul regulat de pește se integrează foarte bine într-o alimentație de tip mediteranean. Înlocuirea cărnii grase cu pește poate reduce simultan aportul de grăsimi saturate.
O analiză recentă a studiilor randomizate la persoane cu MASLD a găsit, în medie, o reducere a trigliceridelor după suplimentarea cu Omega-3, dar efectele nu au fost uniforme între toate categoriile de pacienți.
De aceea, capsulele cu Omega-3 nu trebuie privite ca o metodă de „curățare” a ficatului. Atunci când trigliceridele sunt foarte mari, medicul stabilește dacă este necesar un tratament și ce formulă este potrivită.
h. Rolul vitaminelor și mineralelor
O dietă variată oferă vitamine și minerale din legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, pește și alte alimente nutritive. Suplimentarea preventivă cu doze mari nu este necesară pentru orice persoană cu steatoza hepatica.
Vitamina E a fost cercetată în NAFLD și MASH, iar unele studii au raportat îmbunătățirea anumitor markeri sau caracteristici histologice. Dovezile privind beneficiile clinice pe termen lung și siguranța nu justifică însă automedicația cu doze mari.
O analiză Cochrane publicată în 2024 a concluzionat că există încă incertitudini importante privind beneficiile și riscurile vitaminei E pentru persoanele cu NAFLD. Suplimentele trebuie deci discutate cu medicul.
Aceeași regulă se aplică produselor promovate drept „detox pentru ficat”. Faptul că un produs este natural nu garantează eficiența sau siguranța, iar unele suplimente și plante medicinale pot provoca leziuni hepatice.
6. Stil de viață sănătos pentru pacienți
Tratamentul steatozei hepatice nu se reduce la alegerea unui anumit aliment. Somnul, activitatea fizică, greutatea, controlul diabetului, colesterolul, trigliceridele, tensiunea arterială și consumul de alcool fac parte din aceeași strategie.
Un model alimentar sănătos trebuie să poată fi menținut luni și ani. Este mai util ca schimbările să devină rutină decât să fie urmată pentru câteva săptămâni o dietă foarte restrictivă.
Planificarea cumpărăturilor, mesele pregătite acasă, citirea etichetelor și reducerea băuturilor îndulcite pot avea un efect practic mai mare decât căutarea permanentă a unor „superalimente” pentru ficat.
Exercițiul fizic și activitatea zilnică
Activitatea fizică poate reduce steatoza chiar și atunci când cântarul nu arată o scădere spectaculoasă. Din acest motiv, exercițiul nu trebuie considerat doar un instrument pentru arderea caloriilor.
Ghidurile europene recomandă, în funcție de capacitatea individuală, preferabil peste 150 de minute săptămânale de activitate fizică de intensitate moderată sau aproximativ 75 de minute de activitate viguroasă.
Mersul rapid, ciclismul, înotul și alte activități aerobice pot fi combinate cu exerciții pentru forță. Pentru persoanele sedentare, creșterea treptată a activității este de obicei mai realistă decât începerea bruscă a unui program solicitant.
Persoanele cu boli cardiovasculare, limitări locomotorii sau alte probleme importante trebuie să discute cu medicul înainte de a începe un program intens.
Importanța controalelor medicale regulate
Analizele hepatice normale nu exclud întotdeauna o formă importantă de boală. Evaluarea pacientului cu steatoza hepatica poate include analize de sânge și metode neinvazive pentru estimarea riscului de fibroză.
Ghidurile actuale recomandă o abordare etapizată pentru persoanele cu risc. Scorul FIB-4, calculat pe baza unor analize uzuale și a vârstei, poate fi utilizat ca prim pas, iar în anumite situații este urmat de elastografie sau alte investigații.
În paralel trebuie urmărite glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele. NAFLD/MASLD este strâns legată de sănătatea cardiometabolică, astfel încât protejarea ficatului nu trebuie separată de prevenția cardiovasculară.
Frecvența controalelor depinde de vârstă, boli asociate, analize și gradul de fibroză. Medicul de familie, diabetologul, gastroenterologul sau hepatologul pot stabili schema potrivită.
Excluderea consumului de alcool
Vechea denumire NAFLD putea crea impresia că alcoolul este irelevant după stabilirea diagnosticului. În realitate, alcoolul poate contribui la afectarea hepatică, iar riscul depinde de cantitate, tiparul de consum și starea ficatului.
Ghidurile actuale descurajează consumul de alcool la persoanele cu MASLD, iar pacienții cu fibroză avansată sau ciroză trebuie să îl evite. Nu există motive pentru a începe consumul de alcool în speranța unui presupus beneficiu cardiovascular.
Este important și ca medicul să cunoască nivelul real de consum. Noua clasificare a bolilor hepatice recunoaște explicit situațiile în care factorii metabolici și alcoolul contribuie simultan la afectarea ficatului.
7. Concluzie
Regimul pentru steatoza hepatica nu trebuie construit în jurul interdicțiilor absolute și nici al alimentelor prezentate drept remedii miraculoase. Dovezile actuale susțin o dietă echilibrată, apropiată de modelul mediteranean și adaptată necesarului energetic individual.
Legumele, fructele întregi, leguminoasele, cerealele integrale, peștele și sursele de grăsimi nesaturate pot reprezenta baza alimentației. În schimb, băuturile îndulcite, zahărul adăugat, carbohidratii rafinați, alimentele ultraprocesate, carnea procesată și excesul de grăsimi saturate merită limitate.
Pentru persoanele cu exces ponderal, scăderea graduală și menținerea greutății pierdute pot reduce grăsimea hepatică. Activitatea fizică oferă beneficii chiar și independent de scăderea ponderală.
În același timp, colesterolul, trigliceridele, glicemia și tensiunea arterială trebuie monitorizate și tratate corespunzător. NAFLD, denumită în prezent în mare parte MASLD atunci când sunt îndeplinite criteriile metabolice, este o problemă hepatică, dar și una cardiometabolică.
Schimbările alimentare nu înlocuiesc evaluarea medicală. Gradul de fibroză, bolile asociate și tratamentele existente pot modifica recomandările, iar persoanele cu ciroză au nevoi nutriționale diferite de cele cu steatoza hepatica necomplicată.
Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce dietă este recomandată pentru steatoza hepatică?
Răspuns: Un model alimentar apropiat de dieta mediteraneană este o alegere bine susținută: multe legume, fructe întregi, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci, semințe și ulei de măsline, cu limitarea zahărului, alimentelor ultraprocesate, cărnii procesate și grăsimilor saturate. Dacă există exces ponderal, dieta trebuie să permită o scădere graduală și sustenabilă în greutate.
Întrebare: Cafeaua este bună pentru steatoza hepatică?
Răspuns: Studiile observaționale sugerează o asociere între consumul de cafea și un risc mai redus de fibroză hepatică la persoanele cu NAFLD. Cafeaua nu vindecă însă steatoza hepatica și nu înlocuiește alimentația, activitatea fizică sau tratamentul. Persoanele care nu tolerează cofeina sau au contraindicații trebuie să discute consumul cu medicul.
Întrebare: Care este regimul alimentar recomandat pentru ciroza hepatică?
Răspuns: Ciroza necesită un plan individualizat și nu trebuie tratată prin simpla aplicare a unei diete pentru ficat gras. Menținerea masei musculare și aportul suficient de proteine sunt importante, iar în unele situații sunt recomandate mese mai frecvente și o gustare seara. Necesarul se modifică în funcție de stadiul bolii, sarcopenie, ascită și alte complicații.
Întrebare: Steatoza hepatică se poate vindeca?
Răspuns: Acumularea de grăsime în ficat se poate reduce semnificativ și uneori poate regresa prin scădere ponderală, alimentație sănătoasă, activitate fizică și controlul factorilor metabolici. Prognosticul depinde însă de existența inflamației și, mai ales, de gradul fibrozei. Formele avansate necesită supraveghere medicală.
Întrebare: Ce alimente regenerează ficatul?
Răspuns: Nu există un aliment care să „regenereze” singur ficatul sau să elimine rapid grăsimea hepatică. Cele mai bune dovezi susțin un model alimentar sănătos în ansamblu, bazat pe legume, fructe întregi, cereale integrale, leguminoase, pește și grăsimi nesaturate, împreună cu mișcare și controlul greutății.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Association for the Study of Diabetes & European Association for the Study of Obesity
https://www.easd.org/home/
Studiul „AASLD Practice Guidance on the clinical assessment and management of nonalcoholic fatty liver disease”, Hepatology. 2023 May 1, autori: Mary E Rinella, Brent A Neuschwander-Tetri
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36727674/
Studiul „A multisociety Delphi consensus statement on new fatty liver disease nomenclature”, Hepatology. 2023 Dec 1; autori: Mary E Rinella, Jeffrey V Lazarus, Vlad Ratziu
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37363821/
Studiul „The effectiveness and acceptability of Mediterranean diet and calorie restriction in non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): A systematic review and meta-analysis”; Clin Nutr. 2022 Sep; autori: Laura Haigh, Colette Kirk, Khalil El Gendy
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35947894/
Te-ar mai putea interesa și...
