Autoexaminarea aluniţelor – efectuarea corectă ne poate salva viaţa

Rezumat: Autoexaminarea regulată a pielii este o metodă simplă prin care putem observa din timp alunițe noi sau modificări ale celor existente. Cele mai multe alunițe sunt formațiuni benigne alcătuite din melanocite, însă anumite schimbări pot ridica suspiciunea unui melanom. Cunoașterea aspectului obișnuit al pielii, aplicarea regulii ABCDE și examinarea întregului corp pot facilita depistarea precoce.

Persoanele cu numeroși nevi melanocitari sau alți factori de risc pot necesita controale dermatologice mai frecvente. Dermatoscopia permite medicului să analizeze structuri care nu sunt vizibile cu ochiul liber și contribuie la evaluarea corectă a leziunilor suspecte.

1. Ce sunt aluniţele?
2. Cum se formează melanocitele?
3. Tipuri de aluniţe
4. Importanţa autoexaminării aluniţelor
a. Legătura dintre aluniţe şi riscul de melanom
5. Ghid pentru o autoexaminare eficientă
a. Frecvenţa autoexaminării
b. Condiţii optime pentru examinare
c. Utilizarea oglinzilor şi a ajutoarelor externe
6. Ce să căutăm în timpul autoexaminării?
a. Semne de alarmă
b. Prezenţa aluniţelor noi vs. modificări ale celor existente
c. Pericolele leziunilor care nu se vindecă
7. Importanţa dermatoscopiei
a. Ce este dermatoscopia?
b. Cum ajută dermatoscopia în evaluarea aluniţelor?
b. Când este necesară o consultare cu medicul dermatolog?
8. Concluzii

1. Ce sunt aluniţele?

Alunițele sunt formațiuni cutanate extrem de frecvente, cunoscute în limbaj medical drept nevi melanocitari. Ele apar prin proliferarea locală a celulelor pigmentare numite melanocite. Pot fi plate sau reliefate, netede sau ușor neregulate și pot avea nuanțe de roz, maro, brun închis ori, mai rar, aproape negru. Majoritatea sunt complet benigne.

Unele alunițe sunt prezente de la naștere, în timp ce altele apar în copilărie, adolescență sau la vârsta adultă. Numărul de nevi melanocitari diferă mult de la o persoană la alta și este influențat atât de factorii genetici, cât și de expunerea la radiații ultraviolete.

2. Cum se formează melanocitele?

Melanocitele provin, în timpul dezvoltării embrionare, din celule ale crestei neurale. Ele migrează către piele și se localizează în principal în stratul bazal al epidermului și în foliculii de păr. Rolul lor principal este producerea melaninei, pigment implicat în culoarea pielii, părului și ochilor.

Melanina produsă de melanocite este transferată către celulele învecinate ale epidermului. Pigmentul contribuie la protecția ADN-ului împotriva efectelor radiațiilor ultraviolete. Expunerea excesivă la UV poate însă provoca leziuni genetice, iar acumularea unor modificări în melanocite poate participa la apariția unui melanom.

3. Tipuri de aluniţe

Din punct de vedere clinic, nevi melanocitari pot fi congenitali sau dobândiți. Cei congenitali sunt prezenți la naștere sau devin vizibili foarte devreme, iar cei dobândiți apar ulterior. Majoritatea alunițelor observate în populația generală apar în copilărie și adolescență.

În funcție de localizarea celulelor, medicii pot descrie nevi melanocitari joncționali, compuși sau intradermici. Există și variante precum nevul albastru sau nevii atipici. Aspectul poate varia considerabil, motiv pentru care simpla culoare sau faptul că o aluniță este reliefată nu stabilesc dacă aceasta este periculoasă.

Anumiți nevi melanocitari congenitali foarte mari necesită supraveghere dermatologică individualizată, deoarece riscul lor nu este identic cu cel al alunițelor obișnuite, de mici dimensiuni. Dermatoscopia poate fi utilizată pentru evaluarea structurii acestora.

ÎȚI FACI PREA MULTE GRIJI?

4. Importanţa autoexaminării aluniţelor

Autoexaminarea nu înlocuiește consultația dermatologică și nici dermatoscopia. Principalul său avantaj este altul: persoana își cunoaște propriile alunițe și poate observa mai repede apariția unei leziuni noi sau schimbarea uneia existente.

Acest lucru contează deoarece o modificare de dimensiune, formă sau culoare poate fi unul dintre primele semne ale unui melanom. De asemenea, trebuie observate petele care arată complet diferit de restul alunițelor, fenomen cunoscut drept semnul „rățuștii celei urâte”.

Studii publicate în ultimii ani arată că programele educaționale pot crește semnificativ frecvența și calitatea autoexaminării la persoanele cu risc crescut de melanom. Important este însă ca această practică să completeze evaluarea medicală, nu să o înlocuiască.

a. Legătura dintre aluniţe şi riscul de melanom

Persoanele care au numeroase alunițe prezintă un risc mai mare de melanom decât persoanele cu puțini nevi melanocitari. Riscul individual depinde însă și de alți factori: antecedente familiale, tipul de piele, istoricul arsurilor solare, expunerea la UV și existența unor alunițe atipice.

Este importantă o precizare: faptul că cineva are multe alunițe nu înseamnă că acestea se vor transforma automat în melanom. O analiză publicată în 2022 arată că, histologic, aproximativ 30% dintre melanoamele cutanate pot prezenta resturi de nev în apropiere, în timp ce aproximativ 70% apar de novo, fără un nev precursor identificabil.

Prin urmare, autoexaminarea nu trebuie limitată doar la nevi melanocitari deja cunoscuți. Întreaga suprafață a pielii trebuie verificată pentru apariția unor formațiuni noi.

5. Ghid pentru o autoexaminare eficientă

Examinarea trebuie făcută sistematic, astfel încât nicio regiune să nu fie omisă. Începeți cu fața, urechile, gâtul și scalpul, apoi continuați cu toracele, abdomenul, brațele și mâinile. Verificați inclusiv palmele și unghiile.

Continuați cu spatele, fesele, zona genitală, coapsele și gambele. Examinați tălpile, călcâiele, spațiile dintre degete și unghiile de la picioare. Melanomul poate apărea și în zone care primesc puțină sau deloc expunere solară.

Pentru persoanele cu foarte mulți nevi melanocitari poate fi utilă păstrarea unei evidențe fotografice, realizată în condiții comparabile. Aceasta poate ajuta la observarea schimbărilor, dar fotografiile personale nu substituie dermatoscopia efectuată de medic.

a. Frecvenţa autoexaminării

Nu există o frecvență universală potrivită fiecărei persoane. Mulți specialiști recomandă însă verificarea pielii aproximativ o dată pe lună, în special persoanelor cu numeroase alunițe, antecedente personale de cancer cutanat sau istoric familial important.

Persoanele care au avut deja melanom pot primi recomandări de monitorizare mai strictă. Frecvența controalelor și a autoexaminării trebuie stabilită împreună cu dermatologul, în funcție de profilul individual de risc.

Autoexaminarea zilnică a alunițelor nu este, în general, necesară și poate face schimbările lente mai greu de apreciat. Mult mai utilă este o rutină regulată și comparabilă.

b. Condiţii optime pentru examinare

Alegeți o încăpere bine luminată și, preferabil, examinați pielea după baie sau duș. Aveți nevoie de o oglindă mare și de o oglindă de mână. Pielea trebuie să fie suficient de vizibilă pentru a putea compara alunițele între ele. Încercați să urmați aceeași ordine la fiecare examinare. În acest fel scade riscul de a omite anumite zone și devine mai ușor să observați apariția unor nevi melanocitari noi.

Dacă fotografiați anumite alunițe, încercați să păstrați distanța și iluminarea relativ constante. O fotografie neclară sau realizată în condiții diferite poate crea impresia falsă că formațiunea și-a schimbat culoarea.

c. Utilizarea oglinzilor şi a ajutoarelor externe

O oglindă de mână este foarte utilă pentru ceafă, spate, partea posterioară a coapselor și fese. Pentru examinarea scalpului, părul poate fi despărțit succesiv în mai multe zone. O altă persoană vă poate ajuta la verificarea regiunilor greu vizibile, în special a scalpului și spatelui. Este util să îi arătați alunițele deja cunoscute și să îi explicați ce modificări urmăriți.

Persoanele cu mulți nevi melanocitari pot beneficia, la recomandarea medicului, de fotografiere corporală standardizată și dermatoscopie digitală pentru comparații în timp. Cercetări recente susțin utilitatea acestor metode la pacienții selectați cu risc crescut.

6. Ce să căutăm în timpul autoexaminării?

O metodă ușor de memorat este regula ABCDE. „A” înseamnă asimetrie: o jumătate a leziunii nu seamănă cu cealaltă. „B” se referă la margini neregulate, slab definite sau zimțate. „C” indică variațiile de culoare în aceeași formațiune. „D” se referă la diametru. Pragul de 6 mm este un reper orientativ, nu o regulă absolută, deoarece un melanom poate avea și dimensiuni mai mici.

„E” vine de la evoluție și este deosebit de importantă. Orice aluniță care se modifică progresiv ca dimensiune, formă, relief sau culoare trebuie monitorizată. Aceste criterii nu stabilesc singure diagnosticul; evaluarea unui posibil melanom aparține medicului dermatolog.

a. Semne de alarmă

Pe lângă regula ABCDE, trebuie urmărite alunițele care arată evident diferit de celelalte. Semnul „rățuștii celei urâte” este util mai ales la persoanele cu numeroși nevi melanocitari care au, în general, un aspect asemănător.

Sângerarea spontană, mâncărimea persistentă, durerea sau apariția unei cruste fără o cauză evidentă necesită atenție. Un melanom poate fi însă complet lipsit de simptome, astfel încât absența durerii nu garantează că o leziune este benignă.

O dungă pigmentară nouă sau în schimbare sub o unghie trebuie, de asemenea, evaluată, în special dacă nu există o explicație evidentă precum un traumatism.

b. Prezenţa aluniţelor noi vs. modificări ale celor existente

Apariția de alunițe noi este frecventă în copilărie și adolescență. La adult, o leziune pigmentară nouă trebuie observată cu mai multă atenție, mai ales dacă apare după vârsta de 30 de ani sau continuă să se modifice.

În același timp, schimbarea unor nevi melanocitari deja existenți poate necesita evaluare. Creșterea progresivă, asimetria nou apărută, modificarea marginilor sau dezvoltarea mai multor culori sunt motive rezonabile pentru un consult.

Nu orice schimbare înseamnă melanom. Tocmai de aceea dermatoscopia este importantă: permite o analiză mai precisă decât simpla examinare realizată acasă.

c. Pericolele leziunilor care nu se vindecă

O zonă a pielii care sângerează repetat, formează crustă, pare să se vindece și apoi reapare trebuie evaluată medical. Leziunile care nu se vindecă pot fi asociate cu diferite afecțiuni cutanate și cu mai multe tipuri de cancer de piele, nu exclusiv cu melanomul.

Nu este recomandată tratarea repetată la domiciliu a unei asemenea leziuni fără stabilirea diagnosticului. Același principiu se aplică unor alunițe traumatizate repetat de haine, bijuterii sau ras.
Mâncărimea izolată nu transformă automat nevi melanocitari în formațiuni maligne. Persistența simptomului, mai ales împreună cu schimbări vizibile, justifică însă o consultație.

7. Importanţa dermatoscopiei

Dermatoscopia este una dintre cele mai importante metode folosite în dermatologie pentru evaluarea leziunilor pigmentare. Ea oferă informații suplimentare față de examinarea cu ochiul liber și poate evidenția structuri și modele de pigment care nu sunt vizibile în mod obișnuit.

Această examinare poate ajuta medicul să diferențieze mai bine nevi melanocitari benigni de leziuni care necesită supraveghere sau biopsie. Dermatoscopia trebuie însă interpretată de personal instruit; rezultatul depinde inclusiv de experiența examinatorului.

Pentru persoanele cu numeroase alunițe, dermatoscopia digitală permite uneori păstrarea imaginilor și compararea lor la controalele ulterioare.

a. Ce este dermatoscopia?

Dermatoscopia este o metodă neinvazivă prin care dermatologul examinează pielea cu un instrument numit dermatoscop. Acesta combină mărirea optică și iluminarea specială pentru a permite observarea unor structuri aflate la nivelul epidermului și al straturilor superficiale ale pielii.

Prin dermatoscopie pot fi evaluate distribuția pigmentului, simetria, rețelele pigmentare, globulele și alte structuri caracteristice. Anumite modele sunt tipice pentru nevi melanocitari benigni, în timp ce altele pot determina medicul să investigheze mai atent posibilitatea unui melanom.

Dermatoscopia nu înseamnă automat biopsie și, de regulă, nu provoacă durere.

b. Cum ajută dermatoscopia în evaluarea aluniţelor?

Principalul avantaj al dermatoscopiei este că medicul nu trebuie să se bazeze exclusiv pe ceea ce se vede cu ochiul liber. Structura unor alunițe aparent asemănătoare poate fi foarte diferită la examinarea dermatoscopică.

În cazul nevilor melanocitari atipici, dermatoscopia poate ajuta la stabilirea conduitei: monitorizare, fotografiere digitală sau îndepărtare și examinare histopatologică. Diagnosticul definitiv al unui melanom suspect se bazează pe analiza țesutului atunci când medicul consideră necesară biopsia.

Studii recente au continuat să evalueze performanța dermatoscopiei și combinațiile sale cu alte metode imagistice. O meta-analiză publicată în 2024 a confirmat performanța diagnostică importantă a dermatoscopiei în evaluarea melanomului cutanat.

b. Când este necesară o consultare cu medicul dermatolog?

Programați o consultație dacă observați o aluniță nouă suspectă, o modificare progresivă a unei leziuni existente, o formațiune care arată complet diferit de celelalte sau o zonă care sângerează, provoacă mâncărime persistentă ori nu se vindecă.

Evaluarea este importantă și în cazul persoanelor cu foarte mulți nevi melanocitari, cu antecedente personale sau familiale de melanom ori cu alți factori semnificativi de risc. Dermatologul poate stabili cât de frecvent sunt necesare controalele și dacă este indicată dermatoscopia digitală.

Nu încercați îndepărtarea unei alunițe suspecte acasă. Aceasta poate produce sângerare, infecție și cicatrici și, mai important, poate întârzia diagnosticul corect.

8. Concluzii

Cele mai multe alunițe sunt formațiuni benigne și rămân astfel toată viața. Totuși, familiarizarea cu aspectul propriei pieli ne poate ajuta să observăm mai repede modificări care necesită evaluare medicală.

Autoexaminarea sistematică, regula ABCDE și identificarea unei leziuni diferite de restul reprezintă instrumente practice, dar nu pot confirma sau exclude singure un melanom. Autoexaminarea trebuie privită ca o metodă de vigilență, nu ca un test diagnostic.

Persoanele cu mulți nevi melanocitari sau cu risc crescut pot avea nevoie de monitorizare individualizată. În aceste situații, dermatoscopia, fotografierea corporală și urmărirea digitală pot oferi informații valoroase.

Cel mai important principiu este simplu: o aluniță nouă sau o schimbare persistentă nu trebuie ignorată. Atunci când există dubii, examinarea de către dermatolog și, dacă este indicat, dermatoscopia sunt mai sigure decât autodiagnosticul.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt semnele unei alunițe suspecte?
Răspuns: Asimetria, marginile neregulate, mai multe culori, schimbarea progresivă și aspectul diferit față de celelalte alunițe sunt semnale importante. Sângerarea, mâncărimea persistentă sau apariția unei cruste necesită, de asemenea, evaluare. Un melanom poate fi mai mic de 6 mm.

Întrebare: Ce cauzează mâncărimea alunițelor?
Răspuns: Mâncărimea poate avea cauze banale, precum frecarea de haine, uscăciunea sau iritarea pielii. Totuși, o aluniță care începe să provoace mâncărime persistentă, mai ales dacă își schimbă aspectul sau sângerează, trebuie examinată de dermatolog pentru excluderea unui melanom sau a altei probleme.

Întrebare: Care este tratamentul pentru alunitele cancerigene?
Răspuns: Tratamentul depinde de diagnosticul și stadiul bolii. Pentru un melanom localizat, intervenția chirurgicală cu excizie adecvată este tratamentul principal și poate fi curativă. În stadii mai avansate pot fi necesare imunoterapia, terapiile țintite și alte tratamente stabilite de echipa oncologică.

Întrebare: Care sunt riscurile asociate cu scoaterea alunițelor?
Răspuns: Îndepărtarea efectuată medical are, în general, un risc redus, dar poate provoca sângerare, infecție, cicatrice, leziuni nervoase rare sau reapariția formațiunii. Îndepărtarea alunițelor acasă este nerecomandată deoarece poate împiedica diagnosticul histopatologic și crește riscul complicațiilor.

Întrebare: Ce înseamnă când ai multe alunițe pe corp?
Răspuns: Numeroși nevi melanocitari nu înseamnă că persoana are cancer, însă reprezintă un factor asociat cu un risc mai mare de melanom. Persoanele cu aproximativ 50 sau mai multe alunițe ori cu nevi atipici pot beneficia de evaluări dermatologice periodice și, în anumite cazuri, de dermatoscopie și monitorizare fotografică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Dermatology - What to look for: ABCDEs of melanoma
https://www.aad.org/public/diseases/skin-cancer/abcdes-melanoma
American Cancer Society - How to Do a Skin Self-Exam
https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/sun-and-uv/skin-exams.html
Studiul „A review of nevus-associated melanoma: What is the evidence?”, J Eur Acad Dermatol Venereol. 2022 Nov; autori: C Dessinioti, A C Geller, A J Stratigos
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35857388/
Studiul „Melanoma detection by skin self-examination targeting at-risk women: A randomized controlled trial with telemedicine support for concerning moles”, Prev Med Rep. 2021 Aug 26, autori: June K Robinson, Samer Wahood, Sophia Ly, Jessie Kirk, Jamie Yoon
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34976609/
Studiul „Three-Dimensional Total Body Photography, Digital Dermoscopy, and in vivo Reflectance Confocal Microscopy for Follow-Up Assessments of High-Risk Patients for Melanoma: A Prospective, Controlled Study”, Dermatology. 2024; autori: Sarah Hobelsberger, Julian Steininger, Friedegund Elke Meier
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39378859/
Studiul „Early detection of melanoma: evaluating the combined use of total body photography and sequential digital dermoscopic imaging in a national health service setting”, Clin Exp Dermatol. 2025 Jun 25; autori: Tara Hodgkinson, Ciara Vereker, Ashley Spencer
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40000376/