Avantajele alaptarii, pentru mama si pentru copil

1. Avantajele alăptării pentru copil
a. Nutriție optimă
b. Protecție imunitară sporită
c. Dezvoltare cognitivă
d. Risc scăzut de boli cronice
e. Risc mai mic de deces
2. Avantajele alăptării pentru mamă
a. Reducerea riscului de cancer
b. Diminuarea riscului de boli metabolice
c. Întărește legătura cu bebelușul
d. Reducerea riscului de osteoporoză
3. Cu ce provocări se pot confrunta mamele care alăptează

Alăptarea înseamnă oferirea laptelui matern direct de la sân. Laptele matern e specific speciei, laptele uman fiind produs special pentru copilul pentru a îi permite creșterea și dezvoltarea armonioasă.

Pe lângă specificitatea de specie compoziția laptelui matern variază odată cu vârsta copilului, în diferite momente ale zilei, de la un supt la altul. El variază chiar pe parcursul aceluiași supt, permițând copilului să sugă de foame, de sete, de confort, pentru digestie sau pentru a se liniști.

Numeroase studii arată că laptele secretat de mamele care au băieți are compoziție diferită față de cel secretat de mamele care au fete, arătând și o adaptare specifica sexului copilului. Laptele fiecărei mame e compatibil genetic cu copilul ei, fiind făcut special pentru el.

Recomandările Experților DOC

Alăptarea oferă numeroase beneficii atât pentru sugari, cât și pentru mame. Pe lângă furnizarea unei nutriții esențiale, alăptarea favorizează o legătură unică și contribuie semnificativ la sănătatea și bunăstarea sugarului și mamei.

1. Avantajele alăptării pentru copil

a. Nutriție optimă

Alăptarea are multiple beneficii nutriționale. Laptele matern are o compoziție care permite o absorbție foarte bună a nutrienților, care sunt adaptați sistemului digestiv și nevoilor corpului copilului. Aceasta permite accesul la substanțe specifice care contribuie la maturizarea diferitelor organe și sisteme.

În combinația specifică a laptelui matern diferiții nutrienți își sprijină absorbția unul altuia. De exemplu, datorită echilibrului foarte fin dintre nutrienți, fierul se absoarbe aproape integral din laptele matern, în timp ce absorbția lui din laptele praf e într-un procent foarte mic (în jur de 10%, conform unor studii).

Lapte matern este perfect adaptat pentru a satisface nevoile nutriționale ale sugarilor. Acesta conține echilibrul ideal de proteine, grăsimi, vitamine și carbohidrați, asigurând o creștere și dezvoltare optime. Compoziția laptelui matern se adaptează pe măsură ce copilul crește, răspunzând nevoilor acestuia pe măsură ce înaintează în vârstă. Cercetările au arătat că laptele matern oferă o hrană superioară comparativ cu laptele praf, mai ales în primele luni, contribuind la dezvoltarea corespunzătoare a organelor, țesuturilor și creierului.

Compoziția laptelui matern este, de asemenea, bio disponibilă, ceea ce înseamnă că corpul poate absorbi și utiliza eficient nutrienții. Un studiu recent a subliniat importanța combinației unice de grăsimi și proteine din laptele matern pentru dezvoltarea rapidă a creierului în primele luni de viață ale copilului¹.

b. Protecție imunitară sporită

Lapte matern este bogat în anticorpi și factori imunologici care protejează copiii de numeroase infecții și boli. Studiile au arătat că sugarii alăptați exclusiv au o incidență mai mică a bolilor, cum ar fi diareea, infecțiile urechii, infecțiile tractului urinar, bolile alergice și pneumonia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază faptul că alăptarea poate reduce riscul de infecții și spitalizări prin furnizarea imunității pasive prin anticorpii materni, în special în primele luni când sistemul imunitar al sugarului încă se dezvoltă.

Studiile mai arată și că substanțele din laptele matern inhibă dezvoltarea bacteriilor patologice în intestin (lactoferina e o proteină care inhibă dezvoltarea bacteriei Escherichia Coli, de exemplu) și favorizează colonizarea lui cu bacterii sănătoase pentru organismul uman (Lactobacillus Bifidus). Protecția antiinfecțioasă e dezvoltată atât prin factori antimicrobieni nespecifici, precum leucocitele din lapte, cât și prin anticorpi specifici care protejează copilul de infecțiile acute ale mamei.

Studii recente din 2024 confirmă faptul că laptele matern oferă protecție imunitară pe termen lung, reducând riscul de boli cronice precum astmul, diabetul și chiar anumite tipuri de cancer la vârsta adultă². Alăptarea susține, de asemenea, dezvoltarea microbiotei intestinale a sugarului, care joacă un rol esențial în funcția imunitară.

Există documentație solidă care susține protecția oferită de alăptare față de incidența și severitatea infecțiilor gastrointestinale. Copiii alăptați au și un risc semnificativ mai mic de a face infecții respiratorii și fac mai rar wheezing sau complicații respiratorii care să necesite spitalizarea. Un studiu realizat pe o durata de 7 ani sugerează că protecția față de infecțiile respiratorii la copiii alăptați e valabilă pe termen lung.

Studiile au arătat și că o alăptare prelungită îmbunătățește funcționarea plămânilor prin mecanismul suptului, cu rezultate vizibile inclusiv la copiii cu vârste până la 10 ani. Copiii cu risc alergic alăptați până la minimum 4 luni se confruntă mai rar cu dermatită atopică, eczemă sau astm.

Incidența otitelor e mai crescută la copiii care primesc lapte praf, atât datorită compoziției laptelui, cât și datorită mecanismului de supt la biberon, diferit de cel la sân. Suptul la sân are un mecanism care protejează urechea de accesul laptelui și salivei în timpul suptului, scăzând riscul contaminării și infecției locale.

c. Dezvoltare cognitivă

Alăptarea prelungită a fost asociată cu o dezvoltare cognitivă îmbunătățită la copii. Cercetările indică faptul că bebelușii alăptați timp de 12 până la 18 luni au scoruri mai mari la testele de inteligență nonverbală comparativ cu cei alăptați pe durate mai scurte. Un studiu publicat în PLOS ONE în 2022 a constatat că copiii care au fost alăptați o perioadă mai lungă au obținut scoruri semnificativ mai mari la teste cognitive și IQ, chiar și atunci când au fost luate în considerare factori precum inteligența mamei³.

Aceste beneficii cognitive se datorează acizilor grași unici din laptele matern, cum ar fi DHA (acidul docosahexaenoic), care este esențial pentru dezvoltarea și funcția creierului. Acizii grași din laptele matern susțin conexiunile neuronale, asigurând o creștere optimă a creierului în primii ani de viață ai copilului.

d. Scade riscul de boli cronice

Alăptarea a fost legată de un risc mai scăzut de a dezvolta boli cronice pe termen lung, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 1 și anumite boli gastrointestinale. Efectele protective se datorează compoziției unice a laptelui matern și rolului său în modelarea unei microbiote intestinale sănătoase. Dovezile care susțin aceste beneficii pentru sănătate continuă să crească, un studiu arătând un risc redus de obezitate în rândul copiilor care au fost alăptați cel puțin șase luni.

De asemenea, oamenii de știință au mai descoperit și că alăptarea este asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 pe parcursul vieții, datorită efectelor protectoare asupra sensibilității la insulină și sănătății metabolice.

e. Risc mai mic de deces

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, sugarii care nu primesc lapte matern au aproape de șase ori mai multe șanse de a deceda înainte de vârsta de o lună decât cei care sunt parțial sau complet alăptați. Pe lângă faptul că îmbunătățește imunitatea, alăptarea susține sănătatea generală, prevenind sindromul morții subite a sugarului (SIDS) și îmbunătățind rata de supraviețuire, mai ales în țările în dezvoltare.

2. Avantajele alăptării pentru mamă

a. Reducerea riscului de cancer

Alăptarea are un rol important în reducerea riscului de cancer de sân și ovarian. Modificările hormonale din timpul alăptării pot întârzia revenirea ciclurilor menstruale, reducând expunerea pe termen lung la hormoni precum estrogenul, care poate promova creșterea celulelor canceroase. Un studiu publicat în 2022 a arătat că femeile care au alăptat cel puțin 12 luni au avut un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta cancer de sân mai târziu în viață⁴.

Efectul protector al alăptării împotriva cancerului ovarian este, de asemenea, notabil. O meta-analiză a 40 de studii a indicat faptul că alăptarea a fost asociată cu o reducere de 20% a riscului de cancer ovarian pentru fiecare an de alăptare. Aceste beneficii protective sunt deosebit de importante, deoarece pot ajuta la reducerea poverii acestor tipuri de cancer la nivel global.

b. Diminuarea riscului de boli metabolice

Femeile care alăptează au un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 și pot experimenta scăderi ale tensiunii arteriale. Aceste beneficii contribuie la sănătatea cardiovasculară generală și reduc probabilitatea de a dezvolta sindrom metabolic. Reducerea riscului de diabet se datorează modificărilor hormonale induse de alăptare, care ajută la reglarea nivelurilor de zahăr din sânge și îmbunătățesc sensibilitatea la insulină.

Un studiu ⁵ a arătat că femeile care au alăptat pentru perioade mai lungi au avut un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta sindrom metabolic, obezitate, hipertensiune arterială și colesterol ridicat. Aceasta subliniază importanța alăptării nu doar pentru sănătatea copilului, ci și pentru sănătatea mamei pe termen lung.

c. Întărește legătura cu bebelușul

Alăptarea favorizează o legătură emoțională și psihologică profundă între mamă și copil. Această legătură poate spori satisfacția maternă și poate reduce riscul de depresie postnatală. În timpul alăptării, se eliberează oxitocină, un hormon care susține sentimente de legătură, relaxare și bunăstare emoțională.

d. Reducerea riscului de osteoporoză

Unele studii sugerează că alăptarea poate oferi beneficii pe termen lung pentru sănătatea oaselor, reducând riscul de osteoporoză și fracturi de șold la femeile aflate la menopauză. Se crede că alăptarea stimulează remodelarea oaselor, ceea ce le întărește de-a lungul timpului. Un studiu a constatat că femeile care au alăptat pentru perioade mai lungi au avut o densitate minerală osoasă mai mare mai târziu în viață, ceea ce a redus riscul de fracturi pe măsură ce au îmbătrânit.

3. Cu ce provocări se pot confrunta mamele care alăptează

Deși alăptarea oferă numeroase beneficii, este important să recunoaștem și să abordăm provocările potențiale:

Disconfort fizic: Unele mame pot experimenta dureri ale mameloanelor sau umflături. Tehnicile corecte de prindere a sânului și sprijinul din partea unui consultant în alăptare pot atenua aceste probleme.
Constrângeri de timp și stil de viață
Afecțiuni medicale: Anumite afecțiuni medicale sau medicamente pot afecta alăptarea.

Alăptarea poate aduce beneficii semnificative atât pentru copii, cât și pentru mame. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până în jurul vârstei de 6 luni, cu continuarea alăptării până la vârstă de 2 ani și după. Studiile arată că beneficiile alăptării atât pentru copil cât și pentru mamă cresc progresiv cu durata ei, având multe avantaje pentru o durată de peste 2 ani.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Human Milk Macronutrients and Child Growth and Body Composition in the First Two Years: A Systematic Review”, Advances in Nutrition Volume 15, Issue 1, January 2024, Meredith (Merilee) Brockway et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2161831323014333
2 Studiul „Role of breastfeeding in disease prevention”, Microb Biotechnol. 2024 Jun 30., Andrea C Masi, Christopher J Stewart
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11214977/
3 Studiul „To what extent does confounding explain the association between breastfeeding duration and cognitive development up to age 14? Findings from the UK Millennium Cohort Study”, Plos One, 2022, Reneé Pereyra-Elías, Maria A. Quigley, Claire Carsonautori
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0267326
4 Studiul „Breastfeeding reduces the risk of breast cancer: A call for action in high‐income countries with low rates of breastfeeding”, Cancer Med. 2022, Britta Stordal
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9972148/
5 Studiul „Breastfeeding and Prevalence of Metabolic Syndrome among Perimenopausal Women”, Nutrients. 2020, Edyta Suliga, Elzbieta Ciesla, Martyna Gluszek-Osuch, Malgorzata Lysek-Gladysinska, Iwona Wawrzycka, Stanislaw Gluszek
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7551428/