Boli gastroenterologice: 7 simptome banale care ar trebui să te trimită la medic

Bolile gastrointestinale reprezintă afecțiunile care afectează tractul gastrointestinal, adică stomacul, intestinele, esofagul, ficatul, pancreasul, colonul, vezica biliară, căile biliare și rectul.

Mișcările anormale ale intestinului (constipație, diaree), sângerările rectale (scaunele cu sânge), arsurile frecvente la stomac, durerile abdominale și balonarea după aproape fiecare masă, durerea esofagiană și dificultatea la înghițire (disfagia), dar și vârsta de peste 50 de ani, perioada când se începe examinarea regulată a cancerului colorectal sunt factori declanșatori pentru a stabili o consultație la medicul gastroenterolog.

Dacă simptomele sunt recente sau nu ori dacă sunt foarte severe, poți mai întâi, să te adresezi medicului tău de familie pentru teste preliminare, iar acesta stabilește dacă trebuie sau nu să fii direcționat către un specialist.

Bolile gastrointestinale ce pot fi clasificate ca funcționale și structurale, includ greața, vărsăturile, intoxicațiile alimentare, intoleranța la lactoză și diareea. Aproximativ 4 din 10 persoane au cel puțin un simptom digestiv la un moment dat, iar majoritatea bolilor gastrointestinale pot fi prevenite și/sau tratate. În general, problemele digestive sunt legate de stilul de viață, de alimentele pe care le consumi sau de stres, iar cele mai frecvent întâlnite sunt durerile de stomac, constipația sau diareea, indigestia, arsurile la stomac.

Ce sunt bolile gastrointestinale funcționale?

Bolile funcționale sunt cele în care tractul gastrointestinal pare normal atunci când este examinat. Acestea sunt cele mai frecvente probleme care afectează tractul gastro-intestinal, inclusiv colonul și rectul. Constipația, sindromul intestinului iritabil, greața, intoxicațiile alimentare, gazele, balonarea, boala refluxul gastroesofagian și diareea sunt câteva exemple frecvente. Mulți factori pot deranja tractul gastrointestinal și motilitatea acestuia, adică capacitatea de a continua să se miște, inclusiv:
•   dieta săracă în fibre;
•   sedentarismul;
•   călătoriile sau alte schimbări în activitățile de zi cu zi;
•   consumul de produse lactate în cantități mari;
•   stresul;
•   rezistența stimulului de a avea o mișcare intestinală, probabil cauzată de hemoroizi;
•   utilizarea excesivă a medicamentelor antidiareice care, în timp, slăbesc mișcările musculaturii intestinului;
•   administrarea de medicamente antiacide, care conțin calciu;
•   utilizarea anumitor medicamente, în special suplimentele de fier, ce previn deficitul de fier, antidepresivele;
•   sarcina.

Ce sunt bolile structurale gastrointestinale?

Bolile gastrointestinale structurale sunt cele în care intestinul tău nu pare în regulă la examinare și, de asemenea, nu funcționează corect. Uneori, anomalia structurală trebuie eliminată chirurgical. Bolile gastrointestinale structurale includ stenoza, hemoroizii, bolile diverticulare, polipii de colon, cancerul de colon și bolile inflamatorii intestinale.

Când este indicat să consulți medicul?

Simptomele digestive sunt de obicei inofensive, dar uneori nu dispar și pot fi un semnal al unei boli grave. Unele probleme medicale, cum ar fi cele care implică tractul gastrointestinal pot avea nevoie de îngrijiri mai specifice decât cele oferite de obicei, de medicul tău de familie, de îngrijire primară. Ar trebui să consultați un gastroenterolog dacă prezinți simptome ce indică o tulburare digestivă sau dacă ai nevoie de un screening pentru cancerul de colon. Așadar, este recomandat să îți stabilești o programare la gastroenterologie, dacă ai oricare dintre aceste simptome comune:
•   secreții sau pete pe lenjeria de corp;
•   mișcări intestinale greu de controlat;
•   diaree;
•   modificări ale obiceiurilor intestinale;
•   scaun de culoare pală;
•   urină închisă la culoare;
•   arsuri la stomac;
•   dureri abdominale sau balonare;
•   gaze excesive sau râgâit;
•   durere esofagiană;
•   vărsături;
•   pierderea poftei de mâncare;
•   letargie.

În plus, dacă ai aceste simptome, ele pot fi un avertisment al unei boli digestive grave:
•   schimbare bruscă și persistentă, repetată a modului în care funcționează intestinele;
•   sângerare rectală;
•   agravarea arsurilor la stomac, indigestie sau dureri de stomac;
•   scăderea în greutate, în mod neașteptat;
•   dificultate la înghițire.

Mai mult decât atât, fii atent și la alte simptome specifice, suplimentare sau mai severe, care indică de regulă, stări digestive grave.

Boala de reflux gastroesofagian –Dacă ai arsuri la stomac frecvente timp de șase luni sau mai mult și administrarea unui tratament cu inhibitorii pompei protonice, cum ar fi Omeprazolul, nu te ajută, este posibil să ai nevoie de tratament pentru boala de reflux gastroesofagian.

Boala inflamatorie intestinală, ce cuprinde inclusiv boala Crohn, reprezintă un grup de afecțiuni în care intestinele sunt inflamate în mod cronic. Dacă ai oricare dintre aceste simptome, consultă-ți medicul:

dureri abdominale severe sau cronice;
diaree;
pierderea în greutate, fără vreun motiv evident;
pierderea poftei de mâncare;
sângerare rectală;
dureri articulare;
febră.

Sindromul intestinului iritabil nu provoacă leziuni permanente sau nu duce la boli grave, dar poate fi inconfortabil. Sindromul intestinului iritabil poate fi, adesea, gestionat prin schimbări aduse stilului de viață. Dacă ai oricare dintre aceste simptome prezente în mod persistent, programează-ți o vizită la medic:

crampe;
durere abdominală;
senzația de balonare;
diaree;
constipație.

Boala celiacă sau intoleranța la gluten este o boală autoimună care face ca organismul tău să nu poată procesa glutenul, care se găsește în grâu, secară, ovăz și orz. Dacă presupui că ai această boală, consultă-ți medical. O analiză de laborator, un test de sânge, poate ajuta la diagnosticarea intoleranței la gluten. Simptomele frecvente includ:

gaz în exces și balonare;
diaree;
dureri de stomac;
oboseală;
stare de iritabilitate sau depresie;
pierdere în greutate;
erupții cutanate, mâncărime și bășici pe piele.

De asemenea, este indicat să ceri ajutorul unui specialist, dacă ai luat un tratament pentru o problemă digestivă, fără prescripție medicală, fără recomandarea medicului, iar timp de 2 săptămâni nu ai identificat nicio îmbunătățire.

Examinarea regulată pentru cacerul colorectal

Un test de screening este o măsură preventivă, care trebuie efectuat înainte de apariția simptomelor. Cancerul colorectal începe adesea, ca polipi precanceroși, care pot fi detectați și îndepărtați în timpul unei colonoscopii. Specialiștii sugerează ca adulții cu vârsta cuprinsă între 50 și 75 de ani să fie examinați pentru cancer colorectal. Unii pacienți au nevoie de colonoscopii de screening mai devreme, la vârsta de 45 de ani, cum ar fi în cazul afro-americanilor. Acest test de screening trebuie ulterior efectuat, la fiecare 10 ani, începând cu vârsta de 50 de ani, respectiv de 45 de ani pentru afro-americani.

În funcție de istoricul familiei tale și de alți factori potențiali de risc, este posibil să ai nevoie de un screening mai devreme. Colonoscopiile pot detecta cancerul de colon devreme, când este cel mai ușor de tratat. În plus, există și alte teste ce pot depista eficient cancerul de colon, inclusiv testul pentru sânge ocult în fecale (FOBT) (eng. fecal occult blood test), care verifică dacă există sânge în materiile fecale, care nu se vede cu ochiul liber și sigmoidoscopia, o procedură medicală minim invazivă, care permite evaluarea internă a unei porțiuni din intestinul gros: colonul sigmoid și rectul.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic: „Gastrointestinal Diseases”, https://my.clevelandclinic.org/health/articles/7040-gastrointestinal-diseases
Gastroenterology Associates: „6 Signs You Need to See a Gastroenterologist”,
https://www.ligastrohealth.com/blog/6-signs-you-need-to-see-a-gastroenterologist
NHS: „Common digestive problems and how to treat them”, https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/common-digestive-problems-and-how-to-treat-them/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI