Sunt vaccinurile cu adevărat periculoase?
1. Ce sunt vaccinurile și de câte feluri?
a. Vaccinuri cu virusuri sau bacterii inactivate (sau moarte)
b. Vaccinuri cu virusuri sau bacterii atenuate (sau vii)
c. Vaccinuri cu subunități sau fragmente de agenți patogeni
d. Vaccinuri cu toxine inactivate
e. Vaccinuri ADN sau ARN (genetice)
f. Vaccinuri cu vectori virali
2. Vaccinurile nu sunt periculoase, ci salvează vieți
3. De ce cred unii oameni că vaccinurile sunt periculoase?
a. Dezinformarea și miturile duc la credința că vaccinurile sunt periculoase
b. Reacțiile adverse rare pot duce la ideea că vaccinurile sunt periculoase
c. Mediul social și influențele contribuie la sentimentul că vaccinurile sunt periculoase
Ce sunt vaccinurile și de câte feluri?
Vaccinurile sunt preparate biologice care ajută la prevenirea unor boli infecțioase, stimulând sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva anumitor agenți patogeni (bacterii sau virusuri) fără a provoca boala respectivă. Ele conțin substanțe care imită agenții patogeni, dar într-o formă inofensivă sau incompletă, astfel încât organismul să dezvolte o reacție imunitară specifică, fără a suferi efectele negative ale bolii.
Există mai multe tipuri de vaccinuri, care se pot împărți în funcție de tehnologia utilizată pentru fabricarea lor și de modul în care stimulează răspunsul imunitar. Cele mai comune tipuri de vaccinuri sunt:
Vaccinuri cu virusuri sau bacterii inactivate (sau moarte)
Aceste vaccinuri conțin agenți patogeni care au fost distruși, deci sunt inactivi, prin procese fizice sau chimice, astfel încât nu pot cauza boala, dar pot stimula sistemul imunitar. Exemple includ vaccinurile împotriva poliomielitei și antigripal.
Vaccinuri cu virusuri sau bacterii atenuate (sau vii)
Aceste vaccinuri conțin agenți patogeni vii, dar aceștia sunt modificați astfel încât nu mai pot provoca boala la persoanele sănătoase. Acestea produc un răspuns imun puternic și de lungă durată. Exemple de vaccinuri atenuate includ cele pentru rujeolă - oreion - rubeolă, (ROR), pentru varicelă și pentru febra galbenă.
Vaccinuri cu subunități sau fragmente de agenți patogeni
Aceste vaccinuri conțin doar o parte din agentul patogen, de obicei o proteină sau un antigen specific care poate stimula sistemul imunitar fără a cauza boala. Exemple sunt vaccinurile pentru hepatita B (care conține doar o proteină din virusul hepatitei B) sau vaccinul anti-pneumococic.
Vaccinuri cu toxine inactivate
Aceste vaccinuri conțin toxine produse de bacterii, care au fost inactivate pentru a nu provoca boala, dar care sunt capabile să stimuleze un răspuns imun. Aceste vaccinuri sunt folosite pentru prevenirea bolilor care sunt cauzate de toxine bacteriene, cum ar fi tetanosul și difteria.
Vaccinuri ADN sau ARN (genetice)
Aceste vaccinuri sunt mai noi și folosesc fragmente de material genetic (ARN sau ADN) pentru a instrui celulele corpului să producă o proteină specifică a agentului patogen, care va stimula apoi sistemul imunitar. Două exemple sunt vaccinurile împotriva COVID-19 de la Pfizer-BioNTech și de la Moderna, care utilizează ARN mesager (ARNm) pentru a instrui celulele să producă proteina spike a virusului SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19.
Vaccinuri cu vectori virali
Aceste vaccinuri folosesc un alt virus (de obicei, un virus inofensiv) pentru a introduce material genetic de la agentul patogen în celulele corpului, provocând un răspuns imun. Exemple includ vaccinul de la AstraZeneca și cel de la Johnson & Johnson pentru COVID-19, care utilizează un adenovirus ca vector pentru a transporta materialul genetic al SARS-CoV-2.
Fiecare tip de vaccin are avantaje și dezavantaje, iar alegerea tipului de vaccin depinde de boala ce trebuie prevenită, de eficiența acestuia și de siguranța demonstrată în studii clinice. Vaccinurile sunt o parte esențială a strategiilor de sănătate publică pentru prevenirea răspândirii bolilor infecțioase și protejarea sănătății comunității.
Vaccinurile nu sunt periculoase, ci salvează vieți
Din punct de vedere medical, vaccinurile sunt, în general, foarte sigure și eficiente, fiind dezvoltate pentru a preveni bolile infecțioase grave și salvând milioane de vieți de-a lungul decadelor. Variola este una dintre cele mai notabile boli care au fost eradicate datorită vaccinării. Variola a fost o boală virală extrem de contagioasă și letală, care a provocat milioane de decese de-a lungul istoriei. După decenii de eforturi globale de vaccinare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat variola eradicată în 1980. Aceasta rămâne singura boală umană complet eradicată până în prezent datorită vaccinului eficient.
Poliomielita este o boală virală care poate provoca paralizie și chiar moarte. Campaniile de vaccinare globală, începută în anii 1950 și continuată cu vaccinul oral și injectabil, au dus la scăderea dramatică a cazurilor de poliomielită la nivel global. În prezent, poliomielita a fost eliminată în majoritatea țărilor, dar încă mai persistă în câteva regiuni din lume, precum Afganistanul și Pakistanul. Eradicarea completă este posibilă, dar depinde de continuarea vaccinării.
Vaccinurile trec printr-un proces riguros de testare înainte de a fi aprobate pentru utilizare, inclusiv studii clinice care evaluează siguranța și eficiența acestora. După aprobarea lor, vaccinurile sunt monitorizate continuu pentru a detecta orice efecte adverse rare care ar putea apărea.
Cele mai multe efecte secundare ale vaccinurilor sunt minore și temporare. De exemplu, durerea sau umflătura la locul injectării, febra ușoară sau oboseala sunt reacții comune, care dispar de obicei în câteva zile. Aceste reacții sunt semne că sistemul imunitar răspunde la vaccin și începe să dezvolte protecție împotriva bolii.
Efectele adverse grave ale vaccinurilor sunt extrem de rare. Riscurile serioase, cum ar fi reacțiile alergice severe (anafilaxia), sunt monitorizate atent, iar centrele de vaccinare sunt echipate pentru a gestiona astfel de situații. În plus, riscul de reacții grave este mult mai mic în comparație cu riscurile asociate cu bolile pe care vaccinurile le previn, cum ar fi polio, rujeola, difteria sau pneumonia, care pot provoca complicații severe, spitalizare și chiar deces.
Un alt punct important este faptul că vaccinurile nu cauzează bolile împotriva căror sunt administrate. De exemplu, vaccinul pentru rujeolă nu poate provoca rujeolă, ci doar ajută organismul să dezvolte imunitate față de virusul care provoacă boala.
În ceea ce privește siguranța pe termen lung, vaccinurile sunt testate nu doar în perioada studiilor clinice, ci și în utilizarea pe scară largă. Datele disponibile până acum arată că vaccinurile sunt sigure și continuă să protejeze împotriva bolilor infecțioase în mod eficient.
Este important să ai încredere în informațiile furnizate de experții în sănătate și de autoritățile de reglementare, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), care susțin utilizarea vaccinurilor ca fiind una dintre cele mai sigure și eficiente măsuri de prevenire a bolilor infecțioase.
În concluzie, vaccinurile sunt foarte sigure și, în general, nu sunt periculoase. Beneficiile lor de prevenire a bolilor grave depășesc cu mult riscurile minore și rare. Dacă ai îngrijorări legate de un anumit vaccin, cel mai bine este să discuți cu medicul tău de familie, care poate oferi informații personalizate și poate răspunde la orice întrebare pe care o ai.
De ce cred unii oameni că vaccinurile sunt periculoase?
Deși vaccinurile sunt extrem de sigure și au avut un impact semnificativ asupra reducerii bolilor infecțioase de-a lungul timpului, există mai multe motive pentru care unii oameni pot crede că vaccinurile sunt periculoase. Aceste percepții sunt adesea influențate de informații eronate, mituri și teama de necunoscut. Iată câteva dintre principalele motive care contribuie la aceste temeri:
Dezinformarea și miturile duc la credința că vaccinurile sunt periculoase
În special pe rețelele sociale și pe internet, circulă multe informații eronate și mituri despre vaccinuri. Un exemplu notabil este afirmația că vaccinurile ar cauza autism, o teorie care a fost demontată științific de multiple ori. Deși studiul care a făcut această legătură între vaccinuri și autism a fost retras și invalidat, ideea a persistat în unele cercuri, alimentând teama de vaccinuri. Astfel de dezinformări continuă să influențeze deciziile unor părinți și nu numai.
Reacțiile adverse rare pot duce la ideea că vaccinurile sunt periculoase
Chiar dacă efectele adverse ale vaccinurilor sunt rare și, de obicei, minore (cum ar fi febra ușoară sau durerea la locul injectării), atunci când apar reacții grave, ele sunt mult mai vizibile și pot crea un sentiment de panică. Teama de reacțiile adverse grave, deși foarte rare, poate determina oamenii să considere vaccinurile periculoase. În realitate, riscurile de reacții adverse grave sunt mult mai mici decât riscurile de a suferi din cauza bolii pe care vaccinul o previne.
Mulți oameni nu înțeleg pe deplin cum funcționează vaccinurile și sistemul imunitar, ceea ce le poate alimenta teama și confuzia. De exemplu, unii pot considera că, având în vedere că vaccinurile injectează substanțe în corp, ele ar putea avea efecte nocive pe termen lung. Totuși, vaccinurile sunt testate riguros pentru siguranța lor, iar majoritatea substanțelor conținute sunt necesare pentru a stimula un răspuns imunitar eficient și sigur.
În plus, deși vaccinurile sunt sigure pe termen scurt și nu provoacă probleme majore pe termen lung, unii oameni sunt îngrijorați de posibile efecte pe termen lung, mai ales în cazul vaccinurilor recente (precum cele pentru COVID-19). Deși vaccinurile noi sunt supuse unor evaluări riguroase, teama de a nu înțelege pe deplin efectele pe termen lung contribuie la scepticismul față de vaccinare.
Mediul social și influențele contribuie la sentimentul că vaccinurile sunt periculoase
Adesea, deciziile de a refuza vaccinurile sunt influențate de convingerile și atitudinile celor din jur. Dacă o persoană se află într-un cerc social unde se răspândește ideea că vaccinurile sunt periculoase, aceasta poate fi influențată să creadă același lucru, chiar dacă informațiile științifice nu susțin această teorie.
De asemenea, unele persoane au o neîncredere generală față de autoritățile guvernamentale, organizațiile de sănătate sau industria farmaceutică. Aceste temeri pot fi amplificate de teama de manipulare, corupție sau de a fi forțat să urmezi un tratament. În acest context, vaccinurile pot fi percepute ca un produs impus de autorități, care ar putea să ascundă riscuri.
Nu mai puțin important, deși cazurile de efecte adverse grave sunt rare, experiențele negative ale altora pot contribui la percepția că vaccinurile sunt periculoase. De exemplu, o persoană care a avut o reacție adversă la vaccin poate influența opinia altor persoane, chiar dacă acea reacție este foarte rară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Medicines Agency - Multidisciplinary: vaccines
https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory-overview/research-development/scientific-guidelines/multidisciplinary-guidelines/multidisciplinary-vaccines
CDC - Developing Safe and Effective Vaccines
https://www.cdc.gov/vaccines-children/about/developing-safe-effective-vaccines.html
NEJM - Understanding Vaccine Safety and the Roles of the FDA and the CDC
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra2200583
Studiul „Understanding Vaccine Safety and the Roles of the FDA and the CDC”, apărut în N Engl J Med 2022;386:1638-1645, DOI: 10.1056/NEJMra2200583, VOL. 386 NO. 17, autor: H. Cody Meissner
Te-ar mai putea interesa și...
