Migrena și terapia CGRP
1. De ce este migrena atât de greu de tratat?
2. Ce este terapia CGRP și cum funcționează?
a. Beneficiile și riscurile terapiei CGRP pentru persoanele cu migrenă
b. Cum se administrează terapia CGRP?
c. Cine poate beneficia de terapia CGRP și cine nu?
d. Cum să maximizezi efectele terapiei CGRP?
3. Alte medicamente și tratamente pentru migrenă
Migrena este o afecțiune neurologică debilitantă care afectează milioane de oameni la nivel global, provocând dureri de cap intense, uneori însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină sau sunet. Pentru cei care suferă de migrenă, găsirea unui tratament eficient poate fi o provocare. În ultimii ani, terapia CGRP (peptidul asociat genei calcitoninei) a devenit o opțiune revoluționară pentru gestionarea migrenei. Acest articol îți arată cum funcționează CGRP și ce alte tratamente sunt disponibile pentru migrenă în prezent.
De ce este migrena atât de greu de tratat?
Migrena nu este doar o durere de cap obișnuită, ci o tulburare complexă care implică modificări în activitatea cerebrală. Simptomele tipice includ dureri pulsatile, de obicei pe o singură parte a capului, care pot dura între 4 și 72 de ore. Unele persoane experimentează o aură înainte de migrenă, manifestată prin tulburări vizuale sau senzoriale. Factorii declanșatori, precum stresul, lipsa somnului, anumite alimente sau schimbările hormonale, variază de la o persoană la alta.
Tratarea migrenei este dificilă deoarece cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, iar răspunsul la medicamente diferă între pacienți. Până recent, aceste tratamente pentru migrenă se concentrau pe reducerea simptomelor, fără a aborda mecanismele de bază ale migrenei. Aici intervine terapia CGRP, care țintește un mecanism specific implicat în declanșarea migrenei.
Ce este terapia CGRP și cum funcționează?
Terapia CGRP reprezintă un progres major în tratamentul migrenei. CGRP este o moleculă implicată în transmiterea durerii și dilatarea vaselor de sânge din creier, procese asociate cu migrena.
Cercetările recente au arătat că nivelurile ridicate de CGRP sunt prezente în timpul unui episod de migrenă. Terapia CGRP folosește medicamente care fie blochează receptorii CGRP, fie neutralizează molecula însăși, reducând astfel severitatea și frecvența episoadelor de migrenă.
Există două tipuri principale de medicamente în terapia CGRP: anticorpi monoclonali și antagoniști ai receptorilor CGRP (numiți și gepanți). Anticorpii monoclonali, precum erenumab, fremanezumab sau galcanezumab, sunt administrați prin injecții lunare sau trimestriale și sunt folosiți pentru prevenirea migrenei cronice sau episodice. Gepanții, cum ar fi rimegepant sau atogepant, sunt pastile administrate fie pentru a trata un atac acut de migrenă, fie pentru prevenție.
Avantajul terapiei CGRP este că țintește specific mecanismele migrenei, spre deosebire de tratamentele tradiționale care pot avea efecte secundare nespecifice. De exemplu, medicamentele mai vechi, precum triptanii, pot constrânge vasele de sânge, fiind nepotrivite pentru persoanele cu risc cardiovascular. Terapia CGRP este, în general, mai bine tolerată și eficientă pentru mulți pacienți.
Beneficiile și riscurile terapiei CGRP pentru persoanele cu migrenă
Beneficii
Terapia CGRP a adus speranță pentru persoanele care nu au răspuns la tratamentele tradiționale. Studiile recente arată că anticorpii monoclonali pot reduce frecvența episoadelor de migrenă cu peste 50% la aproximativ jumătate dintre pacienți. De exemplu, cei cu migrenă cronică, care au 15 sau mai multe zile de durere pe lună, raportează o scădere semnificativă a numărului de zile afectate. Gepanții, pe de altă parte, sunt utili pentru cei care preferă un tratament oral, fie pentru a opri un atac de migrenă, fie pentru prevenție pe termen lung.
Un alt avantaj al terapiei CGRP este profilul său de siguranță. Spre deosebire de medicamentele mai vechi, care pot cauza somnolență sau probleme cardiace, terapia CGRP are efecte secundare minime, cum ar fi reacții la locul injectării sau constipație ușoară. Acest lucru o face potrivită pentru o gamă largă de pacienți, inclusiv cei cu migrenă frecventă sau severă.
Efecte secundare
Greața, cel mai comun efect secundar al gepanților, raportat la 5-10% dintre pacienți, este de obicei ușoară și tranzitorie, apărând mai ales la administrarea pentru atacuri acute (ex. ubrogepant).
Rimegepant și ubrogepant pot cauza somnolență la aproximativ 3-7% dintre utilizatori, mai ales dacă sunt luate în doze mari. Un raport de dată recentă notează că acest efect este mai pronunțat la persoanele sensibile la medicamente care influențează sistemul nervos. Diareea sau disconfortul abdominal sunt raportate ocazional, la mai puțin de 5% dintre pacienți, mai ales la cei care iau rimegepant,. Aceste efecte sunt de obicei minore.
Atogepant, utilizat pentru prevenție, este asociat cu uscăciunea gurii la circa 5% dintre pacienți. Unele studii sugerează o ușoară tendință de creștere în greutate la pacienții care folosesc atogepant pe termen lung, afectând sub 3% dintre utilizatori.
Gepanții sunt metabolizați de ficat, iar în cazuri rare pot afecta funcția hepatică. Un studiu a indicat că elevarea enzimelor hepatice apare la sub 1% dintre pacienți, mai ales la cei cu afecțiuni hepatice preexistente. Testele hepatice periodice sunt recomandate pentru utilizatorii pe termen lung.
Așadar, e vorba de efecte secundare relativ puține și ușor de gestionat comparativ cu alte tratamente pentru migrenă.
Cum se administrează terapia CGRP?
Terapia CGRP este disponibilă în două forme principale: injectabilă și orală. Anticorpii monoclonali se administrează printr-o injecție subcutanată, de obicei o dată pe lună sau la fiecare trei luni, în funcție de medicament. Procedura este simplă și poate fi făcută acasă, cu un autoinjector, după instruirea de către medic. Gepanții, fiind pastile, sunt mai convenabili pentru cei care preferă să evite injecțiile. De exemplu, rimegepant se ia la debutul migrenei pentru a opri simptomele, în timp ce atogepant este utilizat zilnic pentru prevenție.
Este important ca terapia CGRP să fie prescrisă de un medic neurolog sau un specialist în cefalee, care va evalua severitatea migrenei și istoricul medical al pacientului. De asemenea, costul poate fi o barieră, deoarece aceste medicamente sunt scumpe, iar acoperirea asigurărilor variază. Totuși, pentru cei cu migrenă debilitantă, beneficiile pot depăși aceste obstacole.
Cine poate beneficia de terapia CGRP și cine nu?
Terapia CGRP este recomandată în special pentru persoanele cu migrenă episodică sau cronică care nu răspund la alte tratamente pentru migrenă. Este potrivită pentru cei care au cel puțin 4-6 zile de migrenă pe lună sau care experimentează atacuri severe care le afectează calitatea vieții. De asemenea, este o opțiune bună pentru cei care nu pot lua triptani din cauza riscurilor cardiovasculare.
Cu toate acestea, terapia CGRP nu este potrivită pentru toată lumea. Femeile însărcinate sau care alăptează, precum și persoanele cu anumite afecțiuni hepatice sau renale severe, ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe tratamentul. De asemenea, terapia CGRP este mai puțin eficientă pentru alte tipuri de dureri de cap, cum ar fi cefaleea de tip tensiune.
Cum să maximizezi efectele terapiei CGRP?
Pentru a obține cele mai bune rezultate din terapia CGRP, este esențial să adopți și un stil de viață sănătos. Factorii declanșatori ai migrenei, precum stresul, deshidratarea sau somnul insuficient, pot reduce eficacitatea tratamentului. Iată câteva sfaturi practice:
- Menține un program regulat de somn: Lipsa somnului poate declanșa migrena. Încearcă să dormi 7-8 ore pe noapte.
- Hidratează-te adecvat: Deshidratarea este un factor declanșator comun. Bea cel puțin 2 litri de apă zilnic.
- Gestionează stresul: Tehnici precum meditația sau yoga pot reduce frecvența migrenei.
- Evită alimentele declanșatoare: Ciocolata, alcoolul sau alimentele bogate în MSG pot agrava migrena la unele persoane.
- Ține un jurnal de migrenă: Notarea episoadelor și a factorilor declanșatori ajută medicul să ajusteze terapia CGRP.
Alte medicamente și tratamente pentru migrenă
Deși terapia CGRP a revoluționat tratamentul migrenei, există și alte opțiuni medicamentoase disponibile pentru cei care nu pot utiliza această terapie sau care au nevoie de abordări complementare. Triptanii, precum sumatriptan, sunt folosiți pentru a opri atacurile acute de migrenă prin constricția vaselor de sânge și reducerea inflamației. Totuși, aceștia nu sunt potriviți pentru prevenție și pot avea efecte secundare cardiovasculare.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, sunt eficiente pentru migrena ușoară, dar nu pentru cazurile severe. Pentru prevenție, medicamente precum topiramatul sau beta-blocantele (propranolol) sunt utilizate, mai ales pentru migrena frecventă. Recent, s-a observat că toxina botulinică este eficientă pentru migrena cronică, fiind administrată prin injecții la fiecare 12 săptămâni.
Noile terapii, precum lasmiditanul, un agonist al receptorilor de serotonină, oferă o alternativă pentru cei care nu pot folosi triptani. Acesta acționează asupra căilor durerii fără a afecta vasele de sânge, fiind o opțiune sigură pentru pacienții cu risc cardiovascular. Totuși, efectele secundare, cum ar fi amețeala, trebuie luate în considerare.
Migrena este o afecțiune care poate afecta semnificativ calitatea vieții, dar progresele recente în tratamente, în special terapia CGRP, oferă speranță pentru ameliorare. Prin țintirea mecanismelor specifice ale migrenei, terapia CGRP reduce frecvența și severitatea episoadelor, fiind o opțiune eficientă și bine tolerată. Combinată cu un stil de viață sănătos și, dacă este necesar, alte tratamente medicamentoase, această terapie poate transforma viața celor afectați de migrenă. Consultă un specialist pentru a afla dacă terapia CGRP este potrivită pentru tine și începe drumul spre o viață cu mai puține dureri.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Lancet - Calcitonin gene-related peptide-targeted therapy in migraine: current role and future perspectives
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(25)00109-6/abstract
Studiul „Calcitonin gene-related peptide-targeted therapy in migraine: current role and future perspectives”, apărut în The Lancet, Volume 405, Issue 10483, 1014 – 1026, autori: Jan Versijpt et al.
BMC - CGRP-targeted medication in chronic migraine - systematic review
https://thejournalofheadacheandpain.biomedcentral.com/articles/10.1186/s10194-024-01753-y
Studiul „CGRP-targeted medication in chronic migraine - systematic review”, apărut în J Headache Pain 25, 51 (2024). https://doi.org/10.1186/s10194-024-01753-y, autori: Oliveira, R., Gil-Gouveia, R. & Puledda, F.
Te-ar mai putea interesa și...
