Imunoterapia - promisiuni si perspective in cancerele ORL
Imunoterapia - promisiuni si perspective in cancerele ORL
Imunoterapia - promisiuni si perspective in cancerele ORL
Rezumat: Imunoterapia a schimbat tratamentul pentru unele forme de cancer, mai ales când boala revine sau se răspândește. În loc să atace direct tumora ca o chimioterapie clasică, imunoterapia stimulează sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele de cancer. Pentru unii pacienți care luptă cu cancerele ORL, răspunsurile pot fi de durată, însă nu toți beneficiază la fel, iar reacțiile adverse pot fi diferite față de cele ale chimioterapiei. Lucrările de știință explorează combinații, tratament înainte de operație și biomarkeri care aleg mai bine cine răspunde.
1. Ce înseamnă „cancerele ORL” și de ce imunoterapia a devenit atât de importantă?
2. Cum funcționează imunoterapia?
a. De ce unii pacienți răspund foarte bine, iar alții deloc la imunoterapie?
b. Unde este imunoterapia deja standard în cancerele ORL?
c. Ce se încearcă în prezent pentru a crește șansele de răspuns la imunoterapie?
d. Imunoterapie combinată cu chimio-radioterapie: rezultate mixte
e. Imunoterapia perioperatorie: tratament înainte și după operație
3. Biomarkeri și medicină de precizie: cine are cele mai mari șanse să răspundă la imunoterapie?
4. Efecte adverse: de ce imunoterapia e diferită de chimioterapie și ce trebuie știut?
Ce înseamnă „cancerele ORL” și de ce imunoterapia a devenit atât de importantă?
Cancerele OLR sau cancerele de cap și gât sunt tumorile din zona capului și gâtului, mai ales cancerele scuamoase care apar în cavitatea orală, orofaringe, hipofaringe și laringe, iar în mod separat, dar în aceeași familie de probleme, intră și anumite tipuri precum carcinomul nazofaringian, care are particularități legate de infecția cu virusul Epstein–Barr.
În ultimii ani, interesul pentru imunoterapie a crescut enorm deoarece, în boala avansată sau recurentă, opțiunile tradiționale (chimioterapie, radioterapie, terapii țintite) nu reușeau întotdeauna să ofere răspunsuri de durată, iar nevoia de tratamente care să prelungească viața și să păstreze o calitate acceptabilă a vieții a fost foarte mare.
În acest context, inhibitorii punctelor de control imunitar (medicamente care „ridică frânele” sistemului imunitar) au devenit un punct central în oncologie, inclusiv în cancerele de cap și gât. Nivolumab a fost aprobat pentru boala recurentă/metastatică după tratament cu platină, iar pembrolizumab a devenit o opțiune importantă în prima linie pentru boala recurentă sau metastatică, în funcție de caracteristicile tumorii și de expresia PD-L1, fiind utilizate pe scară largă în practica modernă.
Cum funcționează imunoterapia?
Sistemul imunitar are „soldați” (celule imune) care pot recunoaște celule anormale, inclusiv celule de cancer, însă tumorile dezvoltă mecanisme prin care se ascund sau apasă frânele acestor soldați. Unele medicamente de imunoterapie blochează aceste frâne (precum axa PD-1/PD-L1), permițând sistemului imunitar să atace tumora mai eficient. Acesta este motivul pentru care, la unii pacienți, răspunsul poate fi impresionant și de durată, pentru că, în loc să fie o lovitură unică asupra tumorii, se reactivează un proces de supraveghere imună care poate continua în timp.
Totuși, aceeași ridicare a frânelor explică și efectele adverse specifice: dacă sistemul imunitar devine prea activ, poate ataca și țesuturi sănătoase, producând reacții numite evenimente adverse imune, care pot afecta pielea, intestinul, plămânii, ficatul, glandele endocrine și alte organe, motiv pentru care monitorizarea și intervenția rapidă sunt esențiale.
De ce unii pacienți răspund foarte bine, iar alții deloc la imunoterapie?
Imunoterapia nu este un tratament universal care merge la fel pentru toată lumea. Tumorile diferă între ele prin încărcătura de mutații, prin cât de vizibile sunt pentru sistemul imunitar, prin micro-mediul tumoral (cât de multe celule imune există în jurul tumorii) și prin markerii biologici, iar la nivel practic, medicii folosesc teste precum PD-L1 (raportat adesea prin CPS) pentru a ghida unele decizii, mai ales în boala recurentă/metastatică.
Unde este imunoterapia deja standard în cancerele ORL?
În boala recurentă sau metastatică a cancerelor scuamoase de cap și gât, inhibitorii PD-1 sunt piloni importanți, iar utilizarea lor este susținută de aprobări și de ghiduri care includ imunoterapia ca opțiune majoră în scenarii bine definite.
În paralel, în carcinomul nazofaringian recurent/metastatic, toripalimab (un inhibitor PD-1) a primit aprobare FDA în SUA, inclusiv în combinație cu gemcitabină-cisplatină, ceea ce marchează un pas important pentru un tip de cancer cu distribuție geografică și mecanisme biologice distincte.
Imunoterapia a devenit deja parte din „standardul” modern în anumite stadii avansate, însă alegerea exactă (singură, cu chimioterapie, după o anumită linie de tratament) depinde de tipul de tumoră, de starea pacientului și de testele tumorale.
Ce se încearcă în prezent pentru a crește șansele de răspuns la imunoterapie?
În ultimii ani, o direcție majoră a fost mutarea imunoterapiei mai devreme în boală, nu doar când cancerul revine sau metastazează. Logica este intuitivă: dacă stimulezi sistemul imunitar când tumorile sunt mai mici și pacientul este într-o formă generală mai bună, ai șanse să obții control pe termen lung și să reduci riscul de recidivă după tratamentul local (operație, radioterapie).
Imunoterapie combinată cu chimio-radioterapie: rezultate mixte
Au existat studii mari care au testat adăugarea pembrolizumab la chimio-radioterapie în boala local avansată nerezecabilă, iar rezultatele au arătat că această strategie nu a îndeplinit întotdeauna obiectivele statistice principale, chiar dacă s-au observat uneori tendințe favorabile, ceea ce a dus la o reevaluare a ideii că „adăugăm imunoterapie la orice” și la o căutare mai atentă a subgrupurilor care pot beneficia.
Imunoterapia perioperatorie: tratament înainte și după operație
O altă direcție foarte discutată în ultimii ani este folosirea imunoterapiei înainte de operație (neoadjuvant) și continuarea ei după (adjuvant), în încercarea de a „antrena” sistemul imunitar când tumora este încă prezentă și poate oferi ținte, apoi de a reduce riscul de recidivă microscopică după îndepărtarea tumorii.
În acest context, rezultate prezentate pentru KEYNOTE-689 au susținut ideea că imunoterapia perioperatorie poate aduce beneficii în boala rezecabilă local avansată, iar discuțiile din literatura ORL subliniază că acest tip de strategie ar putea schimba modul în care sunt tratate anumite cancerele de cap și gât în stadiile timpurii-avansate.
Biomarkeri și medicină de precizie: cine are cele mai mari șanse să răspundă la imunoterapie?
În loc să presupunem că aceeași imunoterapie este potrivită pentru toți, cercetarea recentă pune accent pe biomarkeri: PD-L1 rămâne relevant, dar se explorează și alte semnale, precum semnături imunologice, încărcătura mutațională, statusul HPV în orofaringe și, în nazofaringe, markerii legați de EBV, inclusiv ADN-ul viral circulant, care este intens studiat pentru monitorizare și predicție. O sinteză recentă despre imunoterapia în carcinomul nazofaringian descrie exact această zonă de profilare și dezvoltare accelerată a strategiilor terapeutice.
În limbaj simplu, perspectiva este ca, pe măsură ce testele devin mai bune, medicul să poată spune mai des „tu ai profilul care răspunde probabil la imunoterapie” sau „pentru tine e mai realist un alt plan”, reducând expunerea inutilă la efecte adverse și crescând eficiența reală.
Efecte adverse: de ce imunoterapia e diferită de chimioterapie și ce trebuie știut?
Mulți oameni pornesc de la ideea că imunoterapia e mai ușoară decât chimioterapia, iar uneori poate fi mai bine tolerată, însă nu este lipsită de riscuri. Reacțiile adverse tipice sunt diferite: în loc de greață severă sau căderea părului ca efect principal, pot apărea erupții cutanate, diaree prin inflamație intestinală, inflamație a plămânilor (pneumonită), afectare hepatică sau dereglări endocrine precum hipotiroidismul. Ghidurile clinice subliniază constant că majoritatea acestor evenimente pot fi gestionate dacă sunt recunoscute devreme și tratate corect, uneori cu pauză de tratament și corticoterapie, iar pacientul are un rol important în a raporta rapid simptomele noi.
Un mesaj practic este: în timpul imunoterapiei, „nu aștepta să treacă de la sine” dacă apar simptome neobișnuite, mai ales diaree persistentă, tuse nouă cu lipsă de aer, dureri toracice, icter, oboseală extremă sau dureri musculare neobișnuite, fiindcă intervenția timpurie face de obicei diferența dintre un episod ușor și unul sever.
Promisiunea majoră a imunoterapiei în cancerele ORL este posibilitatea ca o parte dintre pacienți să obțină răspunsuri de durată, uneori cu o calitate a vieții mai bună decât în tratamentele clasice, iar a doua promisiune este extinderea beneficiului către mai multe persoane prin combinații mai inteligente și selecție mai bună cu biomarkeri. În același timp, perspectiva realistă include și faptul că unele strategii, precum combinarea imunoterapiei cu chimio-radioterapia în anumite scenarii, nu au adus întotdeauna câștigurile așteptate, ceea ce arată că progresul vine prin ajustări fine, nu prin entuziasm necondiționat.
În următorii ani, direcțiile de dezvoltare includ imunoterapii în secvențe mai bune (înainte/după operație), noi ținte imunologice, vaccinuri terapeutice și combinații adaptate biologiei fiecărui subtip de cancer.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Imunoterapia vindecă sigură cancerele ORL?
Răspuns: Nu sigură; la unii pacienți poate produce răspunsuri de durată, dar alții nu răspund, iar alegerea depinde de tipul de cancer și de biomarkeri.
Întrebare: Imunoterapia este doar pentru boala în stadiu foarte avansat?
Răspuns: În prezent este esențială în boala recurentă/metastatică, iar cercetarea recentă o mută și mai devreme, inclusiv înainte și după operație, în unele cazuri.
Întrebare: Ce înseamnă reacții adverse „imune” la imunoterapie?
Răspuns: Sunt efecte în care sistemul imunitar poate inflama țesuturi sănătoase, de exemplu intestin, piele, plămâni sau glande endocrine, de aceea monitorizarea este importantă.
Întrebare: De ce se testează PD-L1 înainte de anumite tratamente?
Răspuns: Pentru că expresia PD-L1 poate ajuta la estimarea șanselor de răspuns la unele imunoterapii și la alegerea strategiei potrivite.
Întrebare: Imunoterapia este aceeași pentru toate cancerele de cap și gât?
Răspuns: Nu; de exemplu, carcinomul nazofaringian are particularități biologice și studii specifice, iar tratamentele pot diferi față de alte localizări ORL.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Springer Nature Link - Neoadjuvant immunotherapy in squamous cell carcinoma of the head and neck: current evidence and future perspectives
https://link.springer.com/article/10.1186/s12943-025-02487-4
Studiul „Neoadjuvant immunotherapy in squamous cell carcinoma of the head and neck: current evidence and future perspectives”, apărut în Mol Cancer 24, 284 (2025). https://doi.org/10.1186/s12943-025-02487-4, autori: Zhang, B., Tan, H., Kuang, J. et al.
The Lancet - Immunotherapy in nasopharyngeal carcinoma: current status and unanswered questions
https://www.thelancet.com/journals/lanwpc/article/PIIS2666-6065%2825%2900084-7/fulltext
Studiul „Immunotherapy in nasopharyngeal carcinoma: current status and unanswered questions”, apărut în The Lancet Regional Health – Western Pacific, Volume 57, 101547, April 2025, autori: Xu Liua, Jun Ma
Te-ar mai putea interesa și...
