Fumatul, un viciu la care mulți români nu pot renunța
Rezumat: Fumatul reprezintă o dependență întreținută în mare măsură de nicotină, substanță care acționează asupra receptorilor cerebrali și determină apariția nevoii repetate de a fuma.
Pe lângă riscurile pentru fumător, expunerea pasivă și reziduurile de fum din încăperi pot afecta și nefumătorii. Renunțarea la fumat aduce beneficii progresive pentru sănătate, iar persoanele dependente pot avea nevoie de consiliere și tratament.
Printre opțiuni se numără substituenții de nicotină, inclusiv plasturi antifumat, precum și medicamente precum bupropiona și vareniclina. O țigară electronică nu este lipsită de riscuri și poate menține dependența de nicotină și comportamentul asociat fumatului.
1. De ce continuă românii să fumeze, desi sunt atâtea avertizări, atâtea mesaje antifumat?
2. Există studii care demonstrează clar dependența de nicotină și de țigări?
3. Constrângerile de genul interzicerii sunt un prim pas spre renunțare?
4. Mulți spun că pierd bani, mai ales cei care dețin cafenele, baruri. Ce e de făcut?
5. Cum procedați când cineva își aprinde lângă dvs. o țigară fară să vă ceară permisiunea?
6. Care ar fi argumentele care vizează sănătatea, care i-ar putea face pe oameni să treacă de la a cheltui o sumă mare către a nu mai cheltui?
7. În cât timp se curăță organismul unui fumător după ce a renunțat?
8. Care ar fi metodele de combatere a dependenței de țigară?
9. Ce părere aveți despre a folosi o țigară electronică în loc de cea clasică?
10. Mituri despre tutunul încălzit: e mai sănătos decât fumatul țigărilor clasice?
11. Cât de mult fumează românii?
12. Concluzie
Fumatul este în continuare un viciu la care mulți români nu pot renunța, deși este extrem de nociv pentru sănătate.
Am stat de vorbă pe această temă cu prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, care a trecut în revistă toate pericolele consumului de tutun, dar și soluțiile pentru ca fumătorii să redevină oameni sănătoși.
1. De ce continuă românii să fumeze, desi sunt atâtea avertizări, atâtea mesaje antifumat?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Sunt mai multe motive. După mine, fumătorul este o persoană care nu este suficient de educată. Știe că pericolele fumatului plutesc în aer, însă merge pe principiul “mie nu mi se va întâmpla”.
Este un principiu de viață. Să nu uităm că fumătorul este un om tânăr, să nu uităm că politicile de promovare a tutunului au funcționat zeci de ani prin reclame. În al doilea rând, să nu uităm că tutunul este singurul drog vândut în toate țările în mod oficial.
2. Există studii care demonstrează clar dependența de nicotină și de țigări?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Acest lucru se plantează în receptorii fumătorului de mic, când printr-o modalitate de a fi la modă, încearcă o țigară. În țigara respectivă, există un drog care se cheamă nicotină. Ea se leagă de receptorii din creier pe care îi cultivă, îi înmulțesc și care sunt de fapt germenii dependenței.
De aceea, nicotina este trecută în rândul drogurilor alături de heroină, cofeină, teină. O tristă realitate este faptul că până la 12 la ani, 50 la sută dintre copii din Romania încearcă o țigară.
Este, deci, un drog reputat care reușește să transforme copilul care încearcă o țigară într-un consumator de țigări, la început de un număr mai mic, de 5, pentru ca apoi să se oprească la clasicul pachet de 20.
Iar în acest timp nu realizează că este dependent și că voința nu mai este suficientă pentru a face față și pentru a lupta cu această dependență.
Această nicotinemie, nivelul de nicotină din sânge, crește și scade în funcție de momentul inhalării țigării sau terminării țigării.
În momentul în care scade, apare acea senzație de poftă numită “craving”, adică lipsa acută de nicotină care cere o nouă țigară. Este modelul care se cultivă de mic și care permite ca un fumător adult să fie un consumator zilnic și permanent, cronic.
3. Constrângerile de genul interzicerii sunt un prim pas spre renunțare?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Da. Există țări europene care au publicat studii și altele care au demonstrat următoarele elemente: nu e o constrângere, e un drept al nefumătorului de a respira un aer curat. Din fericire, acum avem aceste restricții și în Romania.
Nefumătorul care în România, la ora actuală, reprezintă cam 73 la sută, este pe de o parte timorat, pe de altă parte, nu realizează că expunerea la fumatul pasiv îi aduce aceleași pericole pe care le are și fumatul activ și nu își revendică în mod corespunzător dreptul de a respira un aer curat.
În toate țările în care s-a început cu această protecție a fumătorului pasiv, deci a nefumatorului, s-au întâmplat două lucruri foarte importante.
În primul rând, fumătorul activ a început să se gândească, mai mult ca înainte, că această țigară a început să fie dăunătoare pentru el. De asemenea, având aceste restricții la locul de muncă, uneori și în taxiuri, în spații deschise, se gândește să se lase mult mai intens.
Pentru fumătorul pasiv, există, în schimb, cealaltă disponibilitate de a putea activa, de a merge la locul de muncă, în spațiile publice, în restaurante, baruri, cafenele, discoteci, fară a fi nevoit să suporte un bombardament care îl expune la aceleași riscuri de afecțiuni respiratorii ca și pe fumătorul activ.
Deci o astfel de lege are beneficii și pentru fumătorul activ și pentru fumătorul pasiv.
Și ca să vă argumentez de ce are beneficii, vă pot spune că peste tot unde s-au făcut testări ale modului în care este potențial percepută o astfel de lege, inclusiv la noi în țară, sunt oameni care sunt de acord cu această protecție, atât din rândul fumătorilor pasivi cât și din rândul fumătorilor activi.
4. Mulți spun că pierd bani, mai ales cei care dețin cafenele, baruri. Ce e de făcut?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Este un mit al industriei. Industria are câteva mituri pe care le promovează în toate țările. Acest mit că retailerii și că proprietarii pierd este desființat de mai multe studii care au debutat la New York.
Acolo sunt foarte multe restaurante și puburi, unde s-a pus exact aceeași problemă. S-a constatat că din clipa în care a intrat această interdicție în funcțiune, nu numai că nu s-a micșorat numărul de consumatori, ba chiar a crescut, fiind completat cu toți nefumătorii care până atunci evitau aceste spații unde se fuma.
Exemplele sunt multe la număr. Există exemple recente din Irlanda și Anglia, unde se vede clar, nu numai că nu s-a diminuat numărul de consumatori, ba chiar a crescut.
5. Cum procedați când cineva își aprinde lângă dvs. o țigară fară să vă ceară permisiunea?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Îl rog două lucruri: să mă respecte pe mine și, dacă este o persoană cu care se poate dialoga, chiar îl sfătuiesc să încerce să se gândească și la întreruperea fumatului pentru că mi se pare firesc.
Aici e paradoxul românesc: avem foarte multe discuții, chiar și cu oameni din corpul medical care pledează pentru dreptul de a fuma.
Iar în paralel, noi care lucrăm în domeniul medical, pneumologi, oncologi, pediatri, interniști, cardiologi, avem o multitudine de pacienți, victime ale fumatului, pe care-i ascundem în spatele zidurilor spitalelor.
Avem bolnavi de cancer pulmonar care mor în spitale. Iar la nivel global, e vorba de sute de milioane de oameni care urmează același drum, suportă aceleași rigori și aceleași consecințe ale fumatului, dar care nu sunt vizibile așa cum sunt vizibile aceste discuții eterne despre cum scade numărul de consumatori, de vânzări, care sunt taxele care se pierd la stat, etc.
Nici argumentul financiar nu este destul de puternic pentru mulți români săraci ca să renunțe la fumat.
6. Care ar fi argumentele care vizează sănătatea, care i-ar putea face pe oameni să treacă de la a cheltui o sumă mare către a nu mai cheltui?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Argumentele privind banii alocați costului zilnic sunt foarte evidente, pentru că sunt calcule care arată că mai ales în familiile nevoiașe, banii economisiți de la țigări ar putea să devină foarte bine bani alocați pentru mâncare, haine și alte necesități imediate.
În străinătate, s-a mers chiar mai departe: cu banii alocați pentru țigări, se pot face călătorii în străinătate, se poate organiza o vacanță. E valabil și în România în multe situații. Acest argument economic familial este funcțional și este demonstrat ca un beneficiu imediat.
E adevărat că, în același timp, din cauza unui deficit de educație, există o reacție diferită a păturii mijlocii și a oamenilor bogați față de aceste argumente, că banii de țigară ar putea fi utilizați în alte sensuri.
Din toate punctele de vedere, este o economie la bugetul familial și poate fi orientat în alt sens. Mai există și alte tipuri de argumente economice la care nu se gândește nimeni și despre care nu vorbim, dar ele există.
Terenurile agricole alocate culturilor de tutun ar putea fi folosite pentru culturi cerealiere și alte necesități imediate în orice țară pentru populația respectivă. În Franța, la ora actuală, 30 la sută dintre incendiile produse în anumite locații sunt generate de o țigară uitată.
Apoi, să ne gândim la defrișarea pădurilor: acea hârtie care se folosește la țigară vine din tăierea pădurilor. Iată o altă modalitate de economisire.
Și să nu uităm de poluare: fumatul este o a doua mare cauză de poluare în orice țară pentru că el vine prin persistența particulelor în aerul ambiant, se cumulează cu particulele industriale, din emanația combustiei automobilelor.
S-a vorbit foarte mult de fumatul pasiv, de fumatul la mâna a doua. Noi știm la ora actuală că există și fumatul la mâna a treia.
În spațiile în care s-a fumat (hoteluri, de exemplu, unde există o îmbâcseală care persistă în mobilier, saltea, covoare) există expunerea la mâna a treia care are și ea niște riscuri pentru nefumător.
7. În cât timp se curăță organismul unui fumător după ce a renunțat?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Orice fumător întreabă imediat după ce se lasă la cât timp revine cu funcția respiratorie la normal. Noi avem o cuantificare corectă a ceea ce se întâmplă după ce te lași de fumat.
De exemplu, în următoarele 48-72 de ore, îți recapeți mirosul. Halena dispare în 24 de ore. Riscul de infarct miocardic se diminuează și se apropie de cel al unui nefumator la un an de la renunțare.
Riscul de cancer pulmonar este după 15 ani apropiat de riscul unui om care nu a fumat. Există, deci, consecințe înainte și după ce s-a lăsat de fumat.
Doar că pentru o înțelegere corectă a mesajului, trebuie precizat că îndată ce un pacient află că are emfizem sau bronșită, dacă întrerupe fumatul, durata lui de supraviețuire se prelungește mult mai mult decât dacă vă continua să fumeze după ce a aflat că este bolnav.
Este valabil pentru bolnavul miocardic, pentru cel coronarian, pentru cel cu cancer pulmonar, pentru cel cu bronșită și emfizem.
8. Care ar fi metodele de combatere a dependenței de țigară?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Dependența de tutun presupune în majoritatea situațiilor un ajutor medical, un medic specializat și pregătit să facă consiliere.
Acest medic trebuie să știe că în contactul cu pacientul, el substituie țigara, deci trebuie să devină un substituent serios, un prieten al pacientului, cu care să discute toate problemele și capcanele în care nu se poate lăsa de fumat.
Există o modificare de regim de viață a pacientului. Acesta trebuie: să aibă activități, măcar să se plimbe, să se miște în fiecare zi, să renunțe la sedentarism, să-și schimbe preferințele alimentare, să bea 2, 5 litri de apă plată, fără dulciuri.
Pentru că apare un apetit crescut, trebuie să mănânce foarte multe legume și fructe, puțin și des și, de câte ori are senzația de foame imperioasă, este indicat să bea apă pentru a trece de acea senzație de foame.
Apa lucrează aici în două sensuri: este și detoxifiant și taie apetitul. În privința medicației, există trei clase de medicamente recunoscute ca fiind cu bătaie lungă din punctul de vedere al încetării fumatului. Unul este clasa cu subtituenți de nicotină.
Au apărut pe piață produse care completează acei plasturi antifumat sau guma, cele care se administrează sub formă de inhalare.
Mai mult, au apărut două substanțe, bupropiona și vareniclina, care se administrează pe perioade lungi, de minimum două luni (uneori se poate prelungi).
Acestea au rată mare de întrerupere a fumatului la două luni, șase luni, uneori la un an și sunt deasupra unui sfat minimal, adică a unei consilieri verbale. Cu cât consilierea verbală este mai intensă, cu atât pacientul are o dorință mai evidentă de a-și întrerupe fumatul.
9. Ce părere aveți despre a folosi o țigară electronică în loc de cea clasică?
Prof. dr. Florin Mihălțan:
Există mesaje contradictorii care nu permit ca această țigară electronică să aibă recomandări medicale. Există o țară care a acceptat ca această țigară electronică să fie recomandată. Este vorba despre Marea Britanie.
Aceasta dintr-un singur considerent: există studii despre fumătorul sever, cel care spune: „pe mine nu mă interesează nimic, nu aveți cu ce să mă ajutați, nu e important, eu vreau să fumez”.
Acestor persoane li s-a lăsat țigara electronică și li s-a spus: „puteți încerca atunci când doriți”. Și s-a constatat că o parte dintre ei au trecut pe țigara electronică în final, chiar dacă nu păreau interesați de o ofertă de a controla dependența lor sau de a o întrerupe.
Și acest lucru poate că, în viitor, va naște o recomandare pentru acei mari fumători severi, dependenți, care au epuizat toate sfaturile medicale.
Țigara electronică are două capcane. Una este legată de faptul că în multe țări, SUA este un exemplu, copiii au început să debuteze cu țigară electronică și ulterior, acest lucru este văzut ca o trambulina pentru țigara reală.
A doua capcană este că o parte dintre adulți consumă și țigară electronică, și țigări în paralel, ceea ce-i face să fie în continuare dependenți.
Mai există o capcană: dependența gestuală, pentru că noi vorbim despre o dependență farmacologică, de nicotină, însă există și dependența într-un context psihologic, o dependență comportamentală. Iar țigara electronică întreține această dependență comportamentală.
Are toate calitățile pentru a fi folosită exact ca o țigară. Ce nu se știe, însă este un fapt ce urmează să fie confirmat, este cât de nocivă este vaporizarea aceasta pentru plămâni. Sunt studii în derulare.
În plus, mulți dintre comercianți nu fac oficial publice toate ingredientele țigării electronice.
Ostilitatea cadrelor medicale și a OMS față de țigara electronică a rămas neschimbată, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a standardizat și a înăsprit masiv regulile tehnice de siguranță pentru dispozitive și cartușe.
Mai mult, majoritatea țărilor europene, inclusiv România, au interzis sau restricționează drastic aromele și produsele de vapat de unică folosință.
10. Mituri despre tutunul încălzit: e mai sănătos decât fumatul țigărilor clasice?
Pe scurt: tutunul încălzit nu este nici „sănătos” și nici lipsit de risc.
Tutunul încălzit este adesea promovat ca o alternativă „mai sănătoasă” la țigările clasice, însă această formulare este înșelătoare. Produsele de tip heated tobacco încălzesc tutunul fără a-l arde, iar aerosolul rezultat conține, în general, cantități mai mici din anumite substanțe toxice decât fumul de țigară.
Totuși, o expunere mai mică la unele toxine nu înseamnă automat risc mai mic de boală. CDC subliniază că aerosolii conțin nicotină, substanțe cancerigene și numeroși compuși nocivi prezenți și în fumul țigărilor clasice; pot exista și substanțe toxice care nu apar în mod obișnuit în fumul de țigară.
Organizația Mondială a Sănătății arată că, în prezent, nu există dovezi concludente că tutunul încălzit este mai puțin nociv decât țigările convenționale. Unele substanțe toxice apar în concentrații mai mici, dar altele pot exista în cantități similare sau chiar mai mari.
O analiză sistematică din 2025 a unor studii privind tutunul încălzit a evaluat efectele cardiovasculare, respiratorii și markerii de inflamație și stres oxidativ.
Datele sugerează posibile reduceri ale anumitor markeri de expunere la persoanele care trec complet de la țigări la tutun încălzit, dar dovezile privind reducerea riscului de cancer, infarct, BPOC sau mortalitate pe termen lung rămân insuficiente.
11. Cât de mult fumează românii?
Conform site-ului Global State of Tobacco Harm Reduction, care monitorizează date globale legate de fumat, în România, în anul 2024, „prevalența fumatului în rândul adulților a fost de 26%”.
Un studiu publicat în februarie 2026 în Tobacco Induced Diseases a analizat obiceiurile de fumat și factorii asociați în rândul a 748 de elevi de 13–14 ani, din 24 de școli din zone rurale ale județelor Cluj și Arad. Datele au fost colectate prin chestionare confidențiale.
Rezultatele au arătat că 15,9% dintre adolescenți erau fumători, fără diferențe semnificative între fete și băieți. Fumatul era mai frecvent la elevii cu rezultate școlare mai slabe și la cei cu indicatori socioeconomici mai reduși.
Consumul lunar de alcool, implicarea în conflicte, vandalismul, furtul și petrecerea timpului liber în baruri sau discoteci s-au asociat cu o prevalență mai mare a fumatului. În schimb, practicarea sportului s-a corelat cu o frecvență mai mică a fumatului.
Influența părinților, fraților și prietenilor a fost, de asemenea, importantă. Autorii subliniază necesitatea unor programe de prevenție adaptate adolescenților din mediul rural.
În prezent, OMS estimează pentru România o prevalență standardizată a consumului de tutun de aproximativ 30% la populația de peste 15 ani, ceea ce plasează țara printre statele europene cu niveluri ridicate.
OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) arată că procentul tinerilor români de 15 ani care fumaseră în ultimele 30 de zile a rămas practic neschimbat între 2014 și 2022, la aproximativ 23–25%, în timp ce media UE a scăzut. În plus, utilizarea țigărilor electronice este frecventă: aproximativ unul din patru adolescenți de 15 ani raportase vaping în 2022.
12. Concluzie
Renunțarea la fumatul tradițional este una dintre cele mai importante măsuri pe care un fumător le poate lua pentru sănătatea sa. Dependența nu ține doar de voință, deoarece nicotina produce modificări care favorizează cravingul și continuarea consumului.
De aceea, consilierea medicală poate fi asociată, atunci când este indicat, cu substituenți de nicotină, precum plasturi antifumat, sau cu tratamente precum bupropiona și vareniclina.
Trecerea la o țigară electronică nu trebuie confundată cu eliminarea dependenței și nici cu absența riscurilor. Obiectivul ideal rămâne renunțarea completă la produsele din tutun și nicotină, cu sprijin medical atunci când este necesar.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De ce creează nicotina dependență?
Răspuns: Nicotina ajunge rapid la creier și acționează asupra receptorilor implicați în mecanismele de recompensă. Pe măsură ce organismul se obișnuiește cu ea, scăderea nivelului acesteia poate provoca poftă intensă de a fuma, iritabilitate și alte simptome.
Întrebare: Ce sunt plasturii antifumat și cum pot ajuta?
Răspuns: Plasturii antifumat fac parte din terapia de substituție nicotinică. Ei furnizează organismului cantități controlate de nicotină fără expunerea la fumul produs prin arderea tutunului și pot reduce simptomele de sevraj și pofta de țigară.
Întrebare: Ce rol au bupropiona și vareniclina în renunțarea la fumat?
Răspuns: Sunt medicamente utilizate pentru tratamentul dependenței de tutun. Bupropiona poate diminua simptomele de sevraj și dorința de a fuma, iar vareniclina acționează asupra receptorilor nicotinici, reducând atât pofta, cât și satisfacția asociată fumatului.
Întrebare: Este țigara electronică o metodă sigură pentru renunțarea la fumat?
Răspuns: O țigară electronică nu e lipsită de riscuri și, atunci când conține nicotină, poate menține dependența. În plus, utilizarea simultană a țigărilor electronice și a țigărilor clasice poate prelungi expunerea la substanțe nocive.
Întrebare: Ce metodă este cea mai eficientă pentru a renunța la fumat?
Răspuns: Șansele de reușită cresc atunci când sprijinul comportamental este combinat, dacă este necesar, cu tratament pentru dependența de nicotină. Pot fi utilizați plasturi antifumat, iar medicul poate recomanda în anumite situații bupropiona ori vareniclina.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Global State of Tobacco Harm Reduction - Tobacco smoking in Romania
https://gsthr.org/countries/profile/rou/cigarettes/
European Cancer Inequalities Registry - Country Cancer Profile 2025
https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2025/02/eu-country-cancer-profile-romania-2025_ef833241/8474a271-en.pdf
TID - Smoking habits and factors that influence them among school students from rural areas of Romania
https://www.tobaccoinduceddiseases.org/Smoking-habits-and-factors-that-influence-them-among-school-students-from-rural-areas,214406,0,2.html
Studiul „Smoking habits and factors that influence them among school students from rural areas of Romania”, apărut în TTob. Induc. Dis. 2026;24(February):19, DOI: https://doi.org/10.18332/tid/214406, autori: Tania E. Tudor, Hein De Vries, Lucia M. Lotrean
PMC - Assessing the Health Impacts of Heated Tobacco Products Compared to Traditional Tobacco Use: A Systematic Review of Current Evidence
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12637409/
Studiul „Assessing the Health Impacts of Heated Tobacco Products Compared to Traditional Tobacco Use: A Systematic Review of Current Evidence”, apărut în Cureus. 2025 Oct 22;17(10):e95166. doi: 10.7759/cureus.95166, autori: Kadambari A Ambildhok, Kailash Asawa, Vikram Garcha
Te-ar mai putea interesa și...
![Fumul de țigară dăunează și sănătății mentale [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/290x290,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2020/IANUARIE/fumat-sanatate-mentala.jpg "Fumul de țigară dăunează și sănătății mentale [studiu]")
![Țigările electronice, utile pentru cei care vor să se lase de fumat? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/290x290,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2021/APRILIE/tigari-electronice.jpg "Țigările electronice, utile pentru cei care vor să se lase de fumat? [studiu]")
