Țigările electronice, nocive încă de la prima utilizare?

Riscul pe care atât țigările clasice, cât și țigările electronice îl pot reprezenta pentru sănătatea fumătorilor obișnuiți a fost documentat în mai multe studii, dar o altă cercetare ilustrează cât de repede vapingul poate afecta chiar și nefumătorii mai tineri și sănătoși.

Țigările electronice, dispozitive care furnizează nicotină cu aromă și alte substanțe chimice sub formă de vapori, mai degrabă decât sub formă de fum, sunt văzute de multe persoane ca o alternativă mai sigură la țigările obișnuite, dar cercetările din ultimii ani au demonstrat că vapingul este asociat cu o serie de schimbări nedorite în organism, care pot prevesti viitoare probleme de sănătate.

Un studiu¹ apărut în jurnalul medical JAMA Pediatrics arată că o singură sesiune de vaping de 30 de minute poate crește semnificativ stresul oxidativ celular, care apare atunci când organismul are un dezechilibru între radicalii liberi (molecule care pot provoca daune celulelor) și antioxidanți, care luptă împotriva radicalilor liberi. De-a lungul timpului, acest dezechilibru poate juca un rol semnificativ în apariția anumitor afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare, pulmonare și neurologice, precum și cancer, afirmă autorii studiului.

Țigările electronice cresc rapid stresul oxidativ

Pentru studiul de față, 32 de bărbați și femei cu vârste cuprinse între 21 și 33 de ani au fost împărțiți în trei grupuri: 11 nefumători, nouă fumători de țigări clasice și 12 fumători de țigări electronice. Echipa de cercetare a colectat celule imunitare de la fiecare participant înainte și după o sesiune de vaping de jumătate de oră pentru a măsura și compara modificările stresului oxidativ dintre grupuri. Savanții au efectuat același proces în timpul unei sesiuni de control, în care participanții au petrecut 30 de minute pufăind un pai gol.

Ei au descoperit că, la nefumători, nivelurile de stres oxidativ au fost de două până la patru ori mai mari după sesiunea de vaping decât înainte. Aceeași expunere de 30 de minute nu a dus la o creștere a stresului oxidativ în rândul fumătorilor obișnuiți de țigări clasice și țigări electronice, au observat cercetătorii, cel mai probabil pentru că nivelurile lor de bază ale stresului oxidativ erau deja ridicate.

Oamenii de știință spun că au fost surprinși de gravitatea efectului pe care o singură sesiune de vaping îl poate avea asupra tinerilor sănătoși. Această scurtă sesiune de vaping nu a fost diferită de ceea ce oamenii ar putea experimenta la o petrecere, de exemplu, dar efectele au fost imediate.

Rezultatele sunt deosebit de îngrijorătoare, spun cercetătorii, deoarece popularitatea țigărilor electronice continuă să crească, în special în rândul adolescenților și al adulților tineri. Potrivit unui studiu din 2020, unul din 3 elevi de liceu au raportat că au folosit o țigară electronică în luna precedentă studiului.

Mai sunt încă multe de înțeles despre ce anume cauzează modificările nivelurilor de stres oxidativ - dacă este vorba despre elementele nicotinice sau non-nicotinice ale țigărilor electronice - spun investigatorii, așa că intenționează să exploreze în continuare această temă în cercetări viitoare. Deși există percepția că țigările electronice sunt mai sigure decât țigările clasice, studiul de față se adaugă la dovezile deja existente care arată că nu există un nivel sigur de vaping.

Ce este și ce efecte are stresul oxidativ în organism?

Stresul oxidativ este un fenomen cauzat de un dezechilibru între producția și acumularea de specii reactive de oxigen în celule și țesuturi și capacitatea unui sistem biologic de a elimina aceste produse reactive. Speciile reactive de oxigen pot juca mai multe roluri fiziologice și sunt generate în mod normal ca produse secundare ale metabolismului oxigenului.

În ciuda acestui fapt, factorii de stres de mediu (de exemplu, razele UV, radiațiile ionizante, poluanții și metalele grele) și xenobioticele (medicamentele antiblastice) contribuie la creșterea semnificativă a producției de specii reactive de oxigen, provocând astfel dezechilibrul care duce la deteriorarea celulelor și țesuturilor numit stres oxidativ.

Radicalii liberi sunt generați atât din surse endogene, cât și din surse exogene. Activarea celulelor imune, inflamația, ischemia, infecția, cancerul, exercițiile fizice excesive, stresul mental și îmbătrânirea sunt toate responsabile pentru producția de radicali liberi endogeni. 

Producția de radicali liberi exogeni poate apărea ca urmare a expunerii la poluanți de mediu, metale grele, anumite medicamente (ciclosporină, tacrolimus, gentamicină și bleomicină), solvenți chimici, gătit (carne afumată, ulei și grăsimi prăjite o perioadă mare de timp), fum de țigară, alcool și radiații. Când acești compuși exogeni pătrund în organism, ei sunt degradați sau metabolizați, iar radicalii liberi sunt generați ca subproduși.

Stresul oxidativ joacă un rol esențial în patogeneza afecțiunilor cronice precum bolile cardiovasculare, diabetul, bolile neurodegenerative și cancerul. Expunerea pe termen lung la niveluri crescute de factori pro-oxidanți poate cauza defecte structurale la nivelul ADN-ului mitocondrial, precum și alterarea funcțională a mai multor enzime și structuri celulare care conduc la aberații în expresia genelor. Stilul de viață modern asociat cu alimentele procesate, expunerea la o gamă largă de substanțe chimice și lipsa exercițiilor fizice regulate joacă un rol important în inducerea stresului oxidativ.

Corpul uman a pus în aplicare mai multe strategii pentru a contracara efectele radicalilor liberi și ale stresului oxidativ, bazate pe antioxidanți enzimatici (de exemplu, SOD, CAT și GPx) și neenzimatici (de exemplu, acid lipoic, glutation, ʟ-arginină și coenzima Q10). Pe lângă acestea, există câteva molecule antioxidante exogene de origine animală sau vegetală, care provin din alimentație și din suplimente nutritive.

Cum se poate reduce stresul oxidativ?

  • Adoptă o dietă echilibrată, sănătoasă, bogată în fructe și legume și cu consum moderat de carne și lactate slabe, grăsimi bune (ulei de măsline, nuci etc.), leguminoase.
  • Limitează aportul de alimente foarte procesate, în special cele bogate în zaharuri și grăsimi (bomboane, sucuri din comerț, produse de patiserie, produse de fast-food, mezeluri, brânză topită, chipsuri etc.).
  • Efectuează exerciții fizice regulate sau caută să ai altă activitate fizică în aproape toate zilele săptămânii, măcar 30 de minute (mers pe jos ori cu bicicleta, grădinărit etc.).
  • Evită fumatul sau lasă-te de fumat (dacă nu știi cum să procedezi, cere sfatul medicului de familie).
  • Caută metode de gestionare a stresului care să ți se potrivească (lectură, practicarea unui sport, exerciții de respirație, plimbări, drumeții, conversații cu persoane dragi etc.).

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA Pediatrics - Association of 1 Vaping Session With Cellular Oxidative Stress in Otherwise Healthy Young People With No History of Smoking or Vaping 
https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/article-abstract/2782800
1. Studiul „Association of 1 Vaping Session With Cellular Oxidative Stress in Otherwise Healthy Young People With No History of Smoking or Vaping”, apărut în JAMA Pediatrics, 2021; DOI: 10.1001/jamapediatrics.2021.2351, autori: Theodoros Kelesidis et al.
NCBI - Oxidative Stress: Harms and Benefits for Human Health 
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5551541/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0