De ce este esențial somnul REM?
1. Ce este somnul REM?
2. De ce este important somnul REM?
a. Importanță somn REM: consolidarea memoriei și învățarea
b. Importanță somn REM: procesarea emoțiilor și sănătatea mintală
c. Importanță somn REM: visele și creativitatea
d. Importanță somn REM: dezvoltarea creierului
e. Importanță somn REM: pregătirea trezirii
3. Legătura dintre somnul REM și conexiunile din creier
4. Somnul REM și boala Alzheimer
5. Somnul REM și stresul
6. Ce se întâmplă dacă nu ai suficient somn REM?
Somnul este esențial pentru sănătatea noastră, iar calitatea somnului depinde de diferitele sale etape. Una dintre aceste etape poartă numele de somn REM (din engleză: Rapid Eye Movement – mişcări oculare rapide). Probabil ați auzit de somnul REM ca fiind „faza viselor”. Dar ce este, mai exact, această fază a somnului și de ce este ea atât de importantă pentru creier și corp?
Ce este somnul REM?
Somnul REM este una dintre cele două categorii principale de somn, cealaltă fiind somnul non-REM (NREM). Pe parcursul nopții, corpul trece prin cicluri de somn formate din mai multe etape: mai întâi parcurgem etapele de somn NREM (somn ușor și somn profund), apoi intrăm într-o etapă de somn REM. Un ciclu complet durează de obicei în jur de 90 de minute și se repetă de 4-6 ori într-o noapte obișnuită de somn.
Somnul REM apare la finalul fiecărui ciclu, prima perioadă REM având loc la ~60-90 de minute după adormire. Fiecare perioadă REM tinde să fie din ce în ce mai lungă către dimineață. De exemplu, prima rundă de REM poate dura doar circa 5-10 minute, în timp ce ultimele pot dura până la aproape o oră. În total, un adult sănătos petrece aproximativ 20-25% din noapte în somn REM (circa 1,5-2 ore dacă dormim 7-8 ore).
Numele „REM” provine de la mișcările rapide ale ochilor sub pleoape care au fost observate pentru prima oară la bebeluși adormiți, în anii 1950. În timpul somnului REM, ochii se mișcă repede stânga-dreapta, deși pleoapele sunt închise. Această etapă se mai numește și „somn paradoxal”, deoarece paradoxal, creierul devine foarte activ, aproape la fel de activ ca în starea de veghe, însă mușchii corpului sunt aproape complet paralizați.
Practic, în REM corpul intră într-o stare de atonie musculară (pierdere a tonusului muscular) – un mecanism de protecție care ne împiedică să ne punem în practică visele prin mișcări fizice. Singurii mușchi care rămân activi sunt cei implicați în respirație și cei ai ochilor.
Ați observat vreodată o persoană care doarme și are ochii mișcându-se sub pleoape? Cu mare probabilitate, acea persoană se află în somn REM și visează. Visele sunt strâns legate de somnul REM. Cele mai intense și mai clare, pline de detalii vise au loc în această fază.
De altfel, somnul REM este etapa în care creierul „povestește” cele mai elaborate scenarii – de aici reputația de „faza viselor”. (Merită menționat că vise pot apărea și în somnul non-REM, însă de obicei sunt mai fragmentate și mai puțin memorabile.) În REM, pe electroencefalogramă (EEG) creierul prezintă un tipar de unde amestecate de frecvență rapidă, similare cu starea de veghe. Totodată, ritmul cardiac și respirația devin neregulate în comparație cu etapele profunde de somn când sunt lente și constante.
Curios, deși somnul REM este asociat cu o activitate cerebrală intensă, este mai ușor să fii trezit din REM decât din somnul adânc NREM. Poate vi s-a întâmplat să vă treziți dintr-un vis brusc – acest lucru se datorează faptului că în REM creierul este mai aproape de pragul de veghe. Acum, haideți să vedem de ce este atât de important acest tip special de somn.
De ce este important somnul REM?
Toate etapele somnului au rolul lor, însă somnul REM are câteva funcții deosebite pentru creier și organism, făcându-l crucial pentru o sănătate optimă. Iată principalele motive pentru care somnul REM este important:
Importanță somn REM: consolidarea memoriei și învățarea
Somnul REM joacă un rol semnificativ în procesarea și stocarea amintirilor. În timpul acestei etape, creierul reorganizează informațiile adunate peste zi – decide ce merită păstrat în memorie pe termen lung și ce poate fi „șters”. Studiile sugerează că tipuri specifice de memorie sunt consolidate în REM, cum ar fi memoria proceduală (abilități și deprinderi motorii) și memoria emoțională.
De exemplu, dacă înveți să cânți la un instrument sau să mergi cu bicicleta, somnul REM de după sesiunea de învățare te poate ajuta să fixezi mai bine acele abilități. În mod similar, dacă ai trecut prin evenimente încărcate emoțional, creierul le poate reprocesa în timpul viselor REM, ajutându-te să le integrezi.
Un indiciu al legăturii dintre REM și învățare este faptul că după zile în care acumulăm multe informații sau experiențe noi, corpul crește în mod natural durata somnului REM în noaptea următoare. (Acest efect a fost observat atât la oameni, cât și la animale de laborator – șobolanii puși să navigheze într-un labirint au avut parte de mai mult somn REM ulterior, ca și cum creierul lor ar fi lucrat suplimentar pentru a consolida harta labirintului în memorie.)
Importanță somn REM: procesarea emoțiilor și sănătatea mintală
Somnul REM este strâns legat de reglarea emoțională. În această fază, structuri ale creierului implicate în emoții, precum amigdala (centrul fricii și al emoțiilor intense), sunt foarte active. Se presupune că prin visele din REM, creierul procesează amintirile cu încărcătură emoțională, ceea ce ne ajută să ne adaptăm la evenimentele trăite și să ne menținem echilibrul afectiv.
Putem vedea somnul REM ca pe „terapeutul nostru din timpul nopții”: în timpul viselor, retrăim fragmente distorsionate ale experiențelor, probăm scenarii și ne „descărcăm” emoțiile într-un mediu sigur, astfel încât a doua zi să fim mai puțin copleșiți de ele. De exemplu, cineva care trece printr-o perioadă stresantă sau traumatică poate observa că are vise intense; acestea ar putea fi modul creierului de a procesa treptat acele emoții. Prin urmare, un somn REM adecvat ne poate ajuta să fim mai stabili emoțional, să facem față stresului și să prevenim iritabilitatea și schimbările bruște de dispoziție.
Importanță somn REM: visele și creativitatea
Pe lângă componenta emoțională, visele din REM pot stimula creativitatea și rezolvarea problemelor. În timpul somnului REM, creierul poate face conexiuni neașteptate între idei și concepte, pentru că nu este îngrădit de logica strictă din starea de veghe. Mulți artiști sau oameni de știință au recunoscut că au găsit inspirație sau soluții la probleme în vis.
Importanță somn REM: dezvoltarea creierului
La bebeluși și copii mici, somnul REM ocupă o proporție mult mai mare din somn decât la adulți – nou-născuții, de exemplu, pot petrece până la 50% din timpul de somn în REM. Aceasta sugerează că REM contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central. În primii ani de viață, creierul formează nenumărate conexiuni neuronale; somnul REM ar putea oferi stimularea necesară pentru consolidarea acestor legături și pentru maturizarea creierului.
Importanță somn REM: pregătirea trezirii
Un alt aspect interesant al somnului REM este că ne pregătește pentru trezire. Pe măsură ce se apropie dimineața, perioadele de REM devin mai lungi, iar creierul și corpul încep să fie mai puțin adâncite în somn. De fapt, spre finalul nopții, somnul nostru devine mai superficial (dominant REM) și de aceea ne trezim mai ușor dacă sună alarma sau dacă apare un zgomot.
Legătura dintre somnul REM și conexiunile din creier
Un studiu publicat în 2024 a investigat efectele privării de somn REM asupra modului în care diferite părți ale creierului comunică între ele. Folosind scanări cerebrale și măsurători sofisticate ale activității neuronale, cercetătorii au comparat persoane care au dormit normal cu persoane cărora li s-a întrerupt somnul în a doua parte a nopții (atunci când predomină REM-ul).
Rezultatele au arătat că pierderea somnului REM târziu (dinspre dimineață) perturbă serios „rețeaua implicită” a creierului – adică acele circuite neuronale care sunt active când mintea este în repaus și procesează intern informația (așa-numita default mode network).
De asemenea, s-a observat un rol central al talamusului (o structură cerebrală importantă pentru transmiterea informațiilor senzoriale) în timpul somnului REM: talamusul acționează ca un releu care integrează informații și în absența REM-ului eficient, această funcție este afectată.
Interesant, studiul a sugerat că lipsa somnului REM din a doua jumătate a nopții are efecte mai pronunțate asupra conectivității creierului decât lipsa REM-ului de la începutul nopții. Concluzia cercetătorilor a fost că somnul REM, mai ales cel dinspre dimineață, joacă un rol cheie în menținerea unei bune comunicări între regiunile creierului.
Dereglarea acestor conexiuni (de exemplu prin obiceiul de a dormi foarte puțin și a întrerupe somnul dimineața) ar putea crește riscul apariției unor tulburări psihiatrice sau cognitive, având în vedere importanța rețelelor afectate în reglarea dispoziției și a gândirii. Cu alte cuvinte, știința confirmă că atunci când „tăiem” din somnul de dimineață (bogat în REM), nu pierdem doar visele, ci și un timp prețios în care creierul își calibrează circuitele interne.
Somnul REM și boala Alzheimer
O direcție de cercetare foarte actuală examinează legătura dintre tiparele somnului și bolile neurodegenerative precum Alzheimer. În 2025, un studiu efectuat pe persoane vârstnice a scos la iveală un posibil indicator timpuriu al declinului cognitiv legat de Alzheimer: întârzierea somnului REM.
Mai exact, cercetătorii au observat că participanții care intrau în somn REM foarte târziu după ce adormeau (la aproape 3-4 ore de la adormire, mult peste durata normală a primului ciclu) prezentau semne biologice asociate cu Alzheimer. Acești indivizi aveau niveluri mai ridicate de proteine toxice precum beta-amiloidul și tau în creier (markerii caracteristici ai bolii Alzheimer) și, de asemenea, niveluri mai scăzute dintr-o proteină benefică numită BDNF (factor neurotrofic derivat din creier, important pentru supraviețuirea neuronilor).
Cu alte cuvinte, întârzierea fazei REM ar putea indica faptul că creierul are dificultăți în a trece la această stare, iar asta s-ar corela cu schimbări neurochimice nefaste. Acest studiu sugerează că modificările somnului REM pot preceda simptomele clinice de demență și ar putea fi folosite într-o zi ca semnal de alarmă pentru medici. De asemenea, rezultatele au alimentat discuțiile despre importanța unui somn sănătos în prevenția declinului cognitiv: specialiștii recomandă vârstnicilor (și nu numai) să adopte igiena somnului – de pildă, să trateze probleme precum apneea de somn sau insomnia și să evite alcoolul excesiv și sedativele care perturbă somnul REM – pentru că pe termen lung aceste măsuri ar putea proteja creierul de deteriorare.
Somnul REM și stresul
Pe de o parte, studii mai vechi au arătat că persoanele cu depresie tind să intre mai repede în somn REM și să petreacă un timp neobișnuit de mare în această fază la începutul nopții, fenomen asociat cu dereglări ale neurotransmițătorilor. Pe de altă parte, multe medicamente antidepresive suprimă somnul REM, fapt care i-a pus pe gânduri pe cercetători: oare reducerea somnului REM ajută la ameliorarea depresiei sau este doar un efect secundar?
Încă nu avem un răspuns clar, dar această observație arată cât de complexă este relația dintre REM și dispoziție. În 2024, un experiment interesant a analizat cum influențează somnul REM procesarea stresului social. Participanții au fost expuși la o situație stresantă (de exemplu, vorbit în public sau o competiție socială), după care un grup a dormit normal peste noapte, iar alt grup a avut somnul REM fragmentat.
Cercetătorii au descoperit că aceia care au beneficiat de un somn REM neîntrerupt și-au menținut reacția emoțională la stres și a doua zi, în sensul că organismul lor a reacționat la fel de puternic când și-au reamintit evenimentul stresant. În schimb, cei cu somn REM perturbat au arătat o „amorțire” a reacției, ca și cum lipsa viselor ar fi atenuat încărcătura emoțională a amintirii.
Acest rezultat contrar intuiției sugerează că REM-ul poate „fixa” emoțiile asociate unui eveniment, cel puțin pe termen scurt. Cu alte cuvinte, visând despre ceva stresant, creierul păstrează vie acea emoție, poate ca să ne motiveze să rezolvăm problema care a cauzat stresul. Pe termen lung însă, efectul benefic al somnului REM ar putea fi de a procesa treptat emoțiile, permițându-ne apoi să ne adaptăm.
Ce se întâmplă dacă nu ai suficient somn REM?
Știm cu toții că dacă dormim prea puțin, în general ne simțim rău a doua zi: oboseală, dificultăți de concentrare, stare proastă. Dar există efecte specifice asociate lipsei somnului REM? Da: tulburări de memorie și dificultăți cognitive, afectarea procesării emoționale, scăderea performanței și a stării de vigilență, imunitate slăbită și o stare de sănătate fizică mai puțin bună. De aceea, dacă aveți un somn prea scurt sau un somn agitat, e bine să mergeți la medic pentru evaluare și tratament.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Sleep
https://my.clevelandclinic.org/health/body/12148-sleep-basics
Pub Med - Association of rapid eye movement sleep latency with multimodal biomarkers of Alzheimer's disease
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39868572/
Studiul „Association of rapid eye movement sleep latency with multimodal biomarkers of Alzheimer's disease”, apărut în Alzheimers Dement. 2025 Feb;21(2):e14495. doi: 10.1002/alz.14495. Epub 2025 Jan 27, autori: Jiangli Jin et al.
Nature - The impact of REM sleep loss on human brain connectivity
https://www.nature.com/articles/s41398-024-02985-x.pdf
Studiul „The impact of REM sleep loss on human brain connectivity”, apărut în Translational Psychiatry (2024) 14:270 ; https://doi.org/10.1038/s41398-024-02985-x, autori: Tianqi Di et al.
Te-ar mai putea interesa și...
