Somn prea puțin la vârsta a doua, risc sporit de demență la vârsta a treia
Somn prea puțin la vârsta a doua, risc sporit de demență la vârsta a treia
Somn prea puțin la vârsta a doua, risc sporit de demență la vârsta a treia
Un somn de șase ore pe noapte sau mai scurt de atât la grupa de vârstă 50-60 de ani este asociat cu un risc crescut de demență mai târziu, potrivit unui studiu realizat pe aproape 8.000 de adulți, urmăriți mai bine de 25 de ani.
O bună parte dintre adulții din toată lumea se confruntă des cu tulburări de somn. Lipsa unui somn odihnitor sau prea puține ore dormite pe noapte pe o perioadă lungă de timp sunt asociate, însă, cu probleme precum afectarea memoriei pe termen scurt, sporirea nivelului de stres, slăbirea imunității și creșterea riscului de boli precum cele cardiovasculare sau diabet de tip 2.
Aproape 10 milioane de cazuri noi de demență, inclusiv boala Alzheimer, sunt diagnosticate în fiecare an la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar tulburarea somnului este un simptom obișnuit al bolii. Însă un număr tot mai mare de cercetări științifice sugerează că modelele de somn înainte de apariția demenței ar putea contribui și la dezvoltarea bolii.
Lipsa somnului și riscul de demență
Un studiu¹ apărut în Nature Communications, bazat pe datele dintr-un sondaj de lungă durată, deși nu a putut dovedi cauza și efectul, a trasat o legătură clară între somn și demență pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Rezultatele studiului arată că există un risc mai mare de demență la persoanele care dorm șase sau mai puține ore pe noapte între 50 și 60 de ani, comparativ cu cei care dorm 7-8 ore.
S-a observat, de asemenea, un risc de demență cu 30% mai mare la cei cu modele de somn constant prea scurte de la vârsta de 50 la vârsta de 70 de ani, indiferent de problemele cardiometabolice sau de sănătate mentală, care sunt factori de risc cunoscuți pentru demență.
Autorii studiului de la Institutul Național francez de cercetare în domeniul sănătății INSERM au analizat datele dintr-un studiu pe termen lung realizat de University College London, care a urmărit starea de sănătate a 7.959 de britanici începând din 1985. Participanții și-au raportat singuri durata somnului, în timp ce aproximativ 3.900 dintre ei au purtat și anumite dispozitive peste noapte pentru a-și confirma estimările.
Timpul petrecut în somn este legat de riscul de demență la adulții în vârstă - 65 de ani și peste -, dar, spun autorii studiului, nu este clar dacă această asociere este valabilă și pentru grupele de vârstă mai mici. Ei afirmă că este nevoie de cercetări viitoare care să stabilească dacă îmbunătățirea tiparelor de somn poate ajuta la prevenirea demenței.
Multe persoane au perioade în care calitatea somnului este mai slabă și pot observa că această situație are un impact asupra memoriei și gândirii pe termen scurt, dar demența este deja o problemă de sănătate gravă. Cu toate că nu există o modalitate minune pentru a preveni demența, dovezile de până în prezent sugerează că un somn bun, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, alături de păstrarea activității mentale și fizice și de o alimentație sănătoasă se numără printre lucrurile care pot contribui la menținerea creierului cât mai sănătos pe măsură ce îmbătrânim.
Ce să faci dacă nu dormi bine?
Dacă ești adesea obosit în timpul zilei și nu simți că te odihnești bine noaptea, cel mai bine este să discuți cu medicul de familie.
Poate că nu reușești să adormi sau te trezești de multe ori în timpul nopții din motive pe care le poți rezolva singur, cum ar fi dacă bei cafea sau alcool prea târziu seara, dacă mănânci prea mult la cină, dacă stai cu ochii în ecrane până în momentul în care te duci la culcare sau dacă întreprinzi activități prea solicitante seara.
Însă e posibil să fie vorba de alte cauze care îți tulbură somnul și atunci medicul îți paote recomanda un plan de tratament care să ți se potivească. Dacă ești diagnosticat cu o tulburare de somn, acesta îți va sugera tratamente specifice. Unii specialiști consideră că anumite medicamente pot fi utile inițial pentru reglarea ritmului circadian și, dacă este necesar, le poți folosi din când în când ulterior dacă mai ai probleme cu adormirea.
Dacă ești diagnosticat cu apnee de somn, probabil ai nevoie să slăbești câteva kilograme, să dormi în anumite poziții în timpul nopții sau să utilizezi o mască CPAP (terapie cu aer cu presiune continuă). Atenție, apneea în somn poate fi o afecțiune gravă, deoarece întrerupe des respirația pe parcursul orelor de somn. Porivit dovezilor științifice, această tulburare de somn este prezentă la multe persoanele care au afecțiuni ale inimii, care au hipertensiune arterială sau care suferă de insuficiență cardiacă.
Dacă nu dormi bine pentru că suferi de anxietate sau de stres cronic, ți se vor recomanda schimbări ale stilului de viață și posibil psihoterapie și anumite medicamente. În ceea ce privește stilul de viață, dacă ești anxios sau stresat îți poate fi utilă respectarea anumitor măsuri pentru un somn mai bun:
- Efectuarea unor exerciții fizice (e bine să faci mișcare mai degrabă dimineața, deoarece, dacă suferi de anxietate, dacă faci sport seara e posibil să îți crești riscul de insomnie);
- Efectuarea unor exerciții de respirație sau a altor tipuri de mișcare utile pentru calmarea minții și a corpului, cum ar fi yoga;
- Personalizarea dormitorului (e indicat să îți creezi un mediu propice somnului, care poate să însemne lucruri diferite pentru fiecare persoană în parte: de exemplu, unii oameni dorm bine în liniște deplină și întuneric, deci poți avea nevoie de mască pentru ochi și dopuri de urechi, în timp ce alții au nevoie de o lumină aprinsă într-un colț);
- Administrarea unor suplimente alimentare (medicul își poate da acordul asupra utilizării unor suplimente alimentare care să contribuie la combaterea anxietății și a stresului și la pregătirea corpului pentru un somn odihnitor, cum ar fi roinița, valeriana, magneziul cu vitamina B6 etc.)
- Folosirea aromaterapiei (unele persoane constată că anxietatea li se ușurează dacă înainte de culcare cu jumătate de oră își aprind în dormitor o lampă de aromaterapie în care pun uleiuri care contribuie la relaxare cum sunt uleiul esențial de lavandă, de tămâie, de busuioc, de ylang ylang, de mușețel, de tei sau de roiniță).
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature Communications - Association of sleep duration in middle and old age with incidence of dementia
https://www.nature.com/articles/s41467-021-22354-2
1. Studiul „Association of sleep duration in middle and old age with incidence of dementia”, apărut în Nature Communications (2021). DOI: 10.1038/s41467-021-22354-2 , dx.doi.org/10.1038/s41467-021-22354-2, autori: Séverine Sabia et al.
AASM - Sleep and Growing Older
https://sleepeducation.org/sleep-growing-older/
Te-ar mai putea interesa și...
