Tipuri de lupus: manifestari si diagnostic

Lupusul este o boală autoimună complexă care poate afecta diverse părți ale corpului. Există mai multe tipuri de lupus, fiecare având caracteristici și simptome specifice. Află din acest articol de câte feluri este lupusul, cum se manifestă și cum se diagnostichează.

Fiecare tip de lupus necesită un diagnostic și un tratament specific, iar gestionarea bolii poate implica o echipă de specialiști pentru a monitoriza și trata simptomele în mod eficient. Să vedem în rândurile de mai jos ce categorii de lupus există, cum se manifestă boala și cum se stabilește diagnosticul.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Lupusul eritematos sistemic (LES)

Lupusul eritematos sistemic este cea mai comună și cea mai gravă formă de lupus. Poate afecta multiple organe și țesuturi, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, creierul și alte organe interne. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot include erupții cutanate, dureri articulare, oboseală, febră și probleme renale. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a controla boala și a preveni complicațiile pe termen lung.

Manifestări în lupusul eritematos sistemic

LES poate varia foarte mult de la o persoană la alta, atât în ceea ce privește severitatea, cât și tipul de simptome.

Simptome generale: Unul dintre cele mai frecvente simptome este oboseala, care poate fi debilitantă, afectând calitatea vieții. Febra de grad scăzut este comună în lupusul eritematos sistemic, iar pierderea inexplicabilă în greutate poate apărea la unele persoane.
Manifestări cutanate: O erupție roșie care apare pe obraji și pe nas, în forma unui fluture, este o manifestare cutanată a lupusului, dar și alte erupții roșii pot apărea pe alte părți ale corpului, adesea exacerbate de expunerea la soare (fotosensibilitate). În plus, pot apărea leziuni dureroase în cavitatea bucală sau în nas.
Afectarea articulațiilor: Lupusul eritematos sistemic afectează de obicei articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor. Simptomele pot fi similare cu cele ale artritei reumatoide, dar de obicei sunt mai puțin severe.
Afectarea organelor interne: Inflamația rinichilor poate duce la insuficiență renală dacă nu este tratată adecvat. Simptomele includ edem (umflături) și proteinurie (prezența proteinelor în urină). LES poate cauza inflamație a pleurei (pleurită) și dificultăți de respirație, poate afecta pericardul (pericardită), mușchiul cardiac (miocardită) sau valvele cardiace, precum și sistemul nervos central, manifestările incluzând dureri de cap, confuzie, tulburări de memorie, convulsii și psihoze.
Afectarea sângelui și a sistemului limfatic: Lupusul eritematos sistemic poate să provoace și scăderea numărului de globule roșii, scăderea numărului de globule albe și scăderea numărului de trombocite, ceea ce poate duce la probleme de coagulare și sângerări.
Afectarea sistemului gastrointestinal: LES poate cauza durere abdominală, din pricina inflamației în diverse părți ale tractului gastrointestinal, precum și greață și vărsături.
Afectarea ochilor: Sindromul Sjögren, care poate coexista cu LES, duce la uscăciunea ochilor și a gurii. Lupusul eritematos sistemic poate duce și la inflamații oculare.

Diagnostic în lupusul eritematos sistemic

Diagnosticul de LES poate fi complex având în vedere varietatea și nespecificitatea simptomelor și se bazează pe o combinație de criterii clinice și teste de laborator. Iată pașii principali pentru stabilirea diagnosticului:

Mai întâi, evaluarea simptomelor clinice. Medicul va efectua o evaluare detaliată a istoricului medical al pacientului și va examina simptomele fizice, cum ar fi oboseala, durerea articulară, erupțiile cutanate, febra și alte manifestări care pot sugera LES. Examinarea fizică poate include inspecția pielii pentru erupții cutanate, evaluarea articulațiilor pentru inflamație și durere, și alte examene pentru a detecta semne de afectare a organelor interne.

În ce privește testele de laborator, acestea sunt:

Anticorpii antinucleari (ANA): aproximativ 95-98% dintre persoanele cu LES au un test ANA pozitiv. Cu toate acestea, ANA pozitiv poate apărea și în alte boli autoimune sau la persoane sănătoase.
Anticorpii anti-ADN dublu catenar: Aceștia sunt mai specifici pentru lupusul eritematos sistemic și asociați cu afectarea renală.
Anticorpii anti-Sm (Smith): Aceștia sunt foarte specifici pentru LES, deși prezenți la un procent mai mic de pacienți.
Anticorpii anti-Ro (SS-A) și anti-La (SS-B): Pot fi prezenți și sunt asociați cu fotosensibilitatea și lupusul neonatal.
Anticorpii antifosfolipidici: Pot indica un risc crescut de tromboze și sunt asociați cu sindromul antifosfolipidic.

Teste suplimentare care pot fi făcute pentru evaluarea organelor afectate sunt analizele de sânge, analizele de urină, teste funcționale hepatice și teste imagistice - ecografii, radiografii, tomografii computerizate (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a evalua afectarea organelor interne, cum ar fi plămânii, inima sau rinichii.

Diagnosticul LES se bazează adesea pe criterii de clasificare stabilite de organizații internaționale, cum ar fi criteriile Sistemului de Clasificare al Colegiului American de Reumatologie (ACR) sau criteriile Sistemului de Colaborare Internațională pentru Lupusul Eritematos Sistemic (SLICC). Aceste criterii includ un set de simptome clinice și rezultate de laborator care trebuie îndeplinite pentru a stabili diagnosticul de LES.

Lupusul eritematos cutanat

Această formă de lupus afectează în principal pielea. Există mai multe subtipuri de lupus eritematos cutanat:

Lupus eritematos cutanat acut, care pse manifestă prin roșeață pe nas și pe obraji.
Lupus eritematos cutanat subacut, care provoacă o iritație roșie și solzoasă pe zonele corpului expuse la soare.
Lupus eritematos cutanat cronic (discoid), care se manifestă prin erupții cutanate roșii, care devin maronii, de obicei pe față și scalp, cu decolorarea pielii, pierderea părului în acele zone și cicatrici.

Diagnostic în lupusul eritematos cutanat

Medicul va cerceta istoricul detaliat al simptomelor cutanate ale pacientului, inclusiv momentul apariției, tipul, localizarea și factorii care agravează sau ameliorează simptomele. Examinarea fizică va evalua leziunile cutanate, inclusiv textura, culoarea și distribuția acestora pe corp.

Deoarece simptomele acestui tip de lupus pot fi similare cu ale altor afecțiuni cutanate, cum ar fi psoriazisul sau dermatita, este important să se excludă alte cauze posibile prin examinare fizică și, uneori, prin biopsie cutanată.

Deși nu sunt întotdeauna necesare pentru diagnostic în lupusul eritematos cutanat, anumite teste de laborator pot fi utile pentru a confirma diagnosticul sau pentru a evalua afectarea altor organe. Acestea pot include teste pentru anticorpi antinucleari (ANA), anticorpi anti-ADN, anticorpi anti-Ro (SS-A) și anti-La (SS-B), precum și teste de funcție renală și hepatică.

Lupusul neonatal

Aceasta este o formă rară care afectează nou-născuții ai căror mame au lupus. Bebelușii pot avea erupții cutanate, probleme hepatice și anomalii cardiace, dar simptomele dispar de obicei în câteva luni. Este important ca femeile cu lupus sau cu anticorpi specifici pentru lupus să fie monitorizate îndeaproape în timpul sarcinii pentru a reduce riscul de lupus neonatal și a gestiona simptomele dacă acestea apar.

Manifestări în lupusul neonatal

Erupții cutanate roșii sau de culoare roșu-maronie: De obicei, apar pe față, scalp și alte zone expuse la soare. Aceste erupții nu lasă cicatrici și dispar de obicei în câteva luni.
Bloc cardiac congenital: Este cea mai gravă manifestare a lupusului neonatal. Blocul cardiac poate varia de la forme ușoare până la severe, iar în cazurile severe pot necesita implantarea unui stimulator cardiac.
Afectarea hepatică: Creșterea enzimelor hepatice poate indica inflamație sau afectare a ficatului, și poate apărea îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), cauzată de niveluri crescute de bilirubină în sânge.
Afectarea hematologică: Scăderea numărului de globule roșii, scăderea numărului de globule albe și scăderea numărului de trombocite pot fi manifestări în lupusul neonatal, ceea ce poate duce la probleme de coagulare și sângerări.

Diagnostic în lupusul neonatal

Diagnosticul lupusului neonatal se bazează pe evaluarea simptomelor și semnelor clinice la nou-născuți, în special dacă mamele lor sunt cunoscute a avea lupus eritematos sistemic (LES) sau sunt pozitive pentru anticorpii specifici lupusului, cum ar fi anticorpii anti-Ro (SS-A) și anti-La (SS-B).

Erupțiile cutanate roșii sau de culoare roșie-maronie sunt frecvente și pot apărea pe față, scalp și alte zone ale corpului expuse la soare. Blocul cardiac congenital este un simptom mai sever și poate necesita evaluare și monitorizare specializate. Testele de sânge la nou-născut pot fi efectuate pentru a detecta prezența anticorpilor specifici lupusului. Alte teste de laborator, cum ar fi analizele de sânge și de urină, pot fi realizate pentru a evalua afectarea organelor interne și pentru a exclude alte cauze ale simptomelor.

Lupusul indus de medicamente

Aceasta este o formă de lupus similară cu lupusul eritematos sistemic, dar cauzată de anumite medicamente. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale LES, dar de obicei dispar după întreruperea administrării medicamentului.

Diagnostic în lupusul indus de medicamente

Pentru a stabili diagnosticul, medicul va discuta cu pacientul pentru a identifica medicamentele luate de acesta în ultima vreme. Se va acorda o atenție specială medicamentelor cunoscute a fi asociate cu această formă de lupus, printre care hidralazina, procainamida, hidroxiclorochina, sulfasalzina și minociclina. Medicul va evalua simptomele și semnele clinice ale pacientului, cum ar fi erupțiile cutanate, febra, oboseala, durerile articulare și alte manifestări care pot sugera boala.

Deoarece simptomele pot imita alte afecțiuni, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau alte boli autoimune, este important să se excludă alte cauze posibile ale simptomelor, prin teste de laborator și evaluare clinică. Dacă simptomele apar în timpul utilizării unui anumit medicament și se remit sau se calmează după întreruperea acestuia, acest lucru poate indica o legătură clară între medicament și simptome.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Types of Lupus
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/lupus/types-of-lupus
Lupus UK - Diagnosis
https://lupusuk.org.uk/diagnosis/
Pub Med - From first symptoms to diagnosis of systemic lupus erythematosus: mapping the journey of patients in an observational study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35485411/
Studiul „From first symptoms to diagnosis of systemic lupus erythematosus: mapping the journey of patients in an observational study”, apărut în Clin Exp Rheumatol. 2023 Jan;41(1):74-81. doi: 10.55563/clinexprheumatol/x3s9td. Epub 2022 Apr 20, autori: Noemin N Kapsala et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...