Situatiile in care pacientul cu lupus trebuie sa beneficieze de ajutor medical de urgenta

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune autoimună care poate fi ținută sub control prin tratament medicamentos, însă care, din păcate, nu se vindecă, și care poate genera uneori complicații care pun în pericol viața pacientului. Iată care sunt situațiile în care pacientul cu lupus are nevoie de îngrijiri medicale de urgență!

Lupusul este o boală care se manifestă episodic, ceea ce înseamnă că are perioade de activitate, denumite puseuri, care alternează cu perioadele de acalmie sau remisiune; afectează femeile mai frecvent decât bărbații; totuși, pacienții de gen masculin tind să aibă o stare de boală mai rapidă și mai severă, arată cercetările.

STUDIUL TOPAZ-2 PENTRU LUPUS (LES)

Scopul tratamentului administrat în lupusul eritematos sistemic este acela de a prelungi perioadele de remisiune și de a ameliora simptomele resimțite în timpul puseurilor. Controalele medicale regulate sunt obligatorii pentru pacientul cu lupus, asta pentru că medicul trebuie să monitorizeze cu atenție evoluția bolii, în așa fel încât să prevină anumite complicații și să modifice tratamentul în funcție de reacția organismului la acesta.

Există însă, uneori, situații în care pacientul cu lupus are nevoie să apeleze de urgență la medic, având nevoie de îngrijiri medicale în cel mai scurt timp - iată despre ce situații este vorba și când e cazul să te îngrijorezi!

Când să suni la 112 dacă ai lupus?

Apelează la numărul de urgență 112 dacă ai primit diagnosticul de lupus eritematos sistemic și îți apar următoarele simptome:

Dureri abdominale severe
Durere în piept
Probleme de respirație
Confuzie
Durere de cap asociată cu rigiditatea gâtului, dar și cu febră
Atac de apoplexie
Vărsături cu sânge
Febră mare

Simptomele enumerate mai sus pot trăda probleme grave în cazul unui pacient care suferă de lupus, așa că este necesară intervenția cadrelor medicale, care știu cum să procedeze într-o asemenea situație pentru a reduce riscurile. Pacienții care suferă de lupus au risc cardiovascular de 5 până la de 8 ori mai mare decât un pacient sănătos, ceea ce înseamnă că o banală durere în piept poate trăda un infarct miocardic.

Chiar dacă nu ai simptomele enumerate mai sus, există situații în care e indicat să îți suni medicul reumatolog care te tratează sau să mergi la un consult în cel mai scurt timp - de pildă, dacă apar reacții adverse la un tratament nou ori dacă simptomele ți se înrăutățesc peste noapte.

Cum trebuie să se pregătească apropiații pacientului cu lupus pentru o situație de urgență?

Rudele, partenerul de viață sau prietenii pacientului care suferă de lupus ar trebui să fie bine informate cu privire la această boală și la riscurile pe care le are. Totodată, cei apropiați persoanei cu lupus trebuie să reacționeze rapid atunci când situația o cere și să ducă pacientul la doctor dacă e necesar.

Pacientul care suferă de lupus poate avea o viață normală din punct de vedere familial, ocupațional și social, iar acest lucru se datorează tratamentelor de ultimă generație, care reduc riscul de complicații fatale la care ar fi fost foarte expus în trecut. Totuși, fiind o boală cronică imprevizibilă, pacientul poate simți adesea că lupusul îi afectează calitatea vieții, ceea ce este foarte adevărat.

De aceea, este recomandată în special o vizită la un psiholog după primirea diagnosticului. Consilierea psihologică îl va ajuta pe acesta să își accepte boala, să înțeleagă că unele lucruri nu pot fi controlate în proporție de 100%, dar și că ține de el să își facă viața mai frumoasă, în ciuda diagosticului care poate părea înfricoșător în primă fază.

Recomandările Experților DOC

Adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos, respectarea recomandărilor făcute de medic, precum și urmarea tratamentului medicamentos vor ajuta pacientul cu lupus să se simtă bine și să controleze, măcar parțial, manifestările bolii sale. Alcoolul, tutunul, consumul de droguri, nopțile pierdute și orice alte obiceiuri nesănătoase sunt contraindicate în lupus, acestea crescând riscul de declanșare a unui puseu de activitate a bolii, dar și de apariție a complicațiilor.

Ce complicații poate avea lupusul eritematos sistemic?

Lupusul eritematos sistemic poate afecta o gamă largă de organe și sisteme din corp, ceea ce poate duce la numeroase complicații. Severitatea complicațiilor poate varia de la persoană la persoană, iar unele dintre acestea pot apărea pe parcursul timpului.

Afectarea renală (nefrita lupică)

Este una dintre complicațiile majore ale bolii. Aceasta poate duce la inflamație și deteriorarea rinichilor, ceea ce poate duce, mai departe, la insuficiență renală. Simptomele pot include retenție de lichide și umflarea membrelor și a feței, urinare frecventă și cu sânge, hipertensiune arterială și oboseală, dureri de spate sau dureri la nivelul rinichilor. Este important să se monitorizeze funcția renală în mod regulat și să se trateze afecțiunea corespunzător (corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene - AINS, imunosupresoare, diuretice).

Afectarea cardiacă

Inflamația cardiacă (pericardita) și leziunile valvei cardiace sunt complicații posibile cu care se poate confrunta un pacient cu lupus, acestea ducând la probleme cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă sau endocardita. Pericardita poate provoca durere în zona pieptului, accentuată de respirația profundă sau de schimbarea poziției corpului. Tratamentul pericarditei în lupus implică, de obicei, utilizarea de medicamente antiinflamatorii, cum ar fi corticosteroizii sau AINS, pentru a controla inflamația.

Afectarea pulmonară

Lupusul eritematos sistemic poate provoca inflamația pleurei, membrana subțire care acoperă suprafața interioară a cutiei toracice și înconjoară plămânii (pleurezie) sau hipertensiunea pulmonară, care afectează funcția respiratorie. Pleurezia duce la durere, dificultăți de respirație și senzația de constricție în zona toracică. Tratamentul pleureziei asociate cu lupusul eritematos sistemic implică utilizarea de medicamente antiinflamatorii.

Afectarea sistemului nervos

Complicațiile neurologice, cum ar fi durerile de cap (unii pacienți pot avea migrene severe) sau convulsiile, pot apărea în unele cazuri de lupus. Neuropatia periferică implică deteriorarea nervilor periferici, care pot provoca simptome precum furnicături, amorțeală, durere sau slăbiciune la nivelul membrelor. Lupusul poate provoca tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi anxietatea, depresia, tulburările de personalitate sau tulburările cognitive.

Probleme hematologice

Lupusul eritematos sistemic poate afecta compoziția sângelui, ducând la anemie, trombocitopenie (număr scăzut de trombocite) sau leucopenie (număr scăzut de globule albe). Pacienții cu lupus pot dezvolta anemie din cauza inflamației cronice, a pierderii de sânge sau a efectelor secundare ale medicamentelor. Lupusul poate influența și coagularea sângelui, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge (tromboză) sau de sângerări.

Afectarea cutanată

Leziunile cutanate și erupțiile cutanate pot provoca cicatrici sau decolorare a pielii. Aproximativ 70% până la 80% dintre pacienții cu lupus experimentează manifestări cutanate în cadrul bolii, care variază în severitate și pot lua diverse forme: eritem malar, erupții cutanate fotoinduse, erupții cutanate discoide, alopecie etc.

Afectarea articulară

Artrita lupică poate duce la deteriorarea articulațiilor, provocând dureri și rigiditate. Rigiditatea articulară poate face mișcarea articulațiilor dificilă, în special dimineața sau după perioade de inactivitate. Articulațiile degetelor sunt adesea afectate în artrita lupică. Terapia fizică și exercițiile fizice pot ajuta la menținerea mobilității articulare și la îmbunătățirea forței musculare.

Afectarea hepatică

Inflamația ficatului sau hepatita poate apărea în lupus, dar de obicei este ușoară și nu duce la complicații majore.

Afectarea oculară

Complicații oculare, cum ar fi uscăciunea ochilor sau inflamația retinei, pot apărea, de asemenea, în lupus.

Creșterea riscului de infecții

Anumite tratamente pentru lupus pot suprima sistemul imunitar, crescând astfel susceptibilitatea la infecții.

Riscuri legate de sarcină

Femeile cu lupus au un risc crescut de complicații în timpul sarcinii, cum ar fi preeclampsia sau probleme cu sănătatea fătului.

ÎNSCRIE-TE ÎN APAA!

Cum se pot preveni complicațiile lupusului eritematos sistemic?

Prevenirea complicațiilor lupusului eritematos sistemic implică gestionarea adecvată a bolii și menținerea stării generale de sănătate. Deoarece este vorba de o boală autoimună cronică, nu poate fi complet prevenită, dar există mai multe măsuri pe care pacienții pot să le adopte pentru a minimiza riscul de agravare a simptomelor și pentru a menține starea de sănătate sub control.

Este esențial să se urmeze planul de tratament stabilit de medicul specialist. Acesta poate include medicamente pentru a controla inflamația și pentru a gestiona simptomele.
Sunt necesare controale medicale regulate pentru a evalua evoluția bolii, a verifica funcția renală și a depista complicațiile în stadiul incipient. Medicul va stabili programul de monitorizare adecvat.
Expunerea la soare poate agrava simptomele bolii și poate provoca erupții cutanate. Cremele cu factor de protecție solară, pălăriile și hainele cu mâneci lungi și evitarea expunerii directe la soare în timpul orelor cu radiații UV intense sunt de ajutor pentru prevenirea complicațiilor.
Un stil de viață sănătos care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, odihnă adecvată și gestionarea stresului este recomandat pentru a gestiona mai bine lupusul eritematos sistemic.
Fumatul și consumul excesiv de alcool ar trebui evitate, deoarece aceste obiceiuri agravează simptomele și cresc riscul de complicații.
O comunicare deschisă și regulată cu medicul pentru a discuta despre simptome sau orice modificări și pentru a primi sfaturi și recomandări este esențială.
Stresul agravează simptomele, deci e bine ca fiecare pacient să găsească metode prin care să combată eficient această problemă.
Pentru a reduce riscul de infecții, se vor regulile de igienă, cu spălat pe mâini regulat, cu apă și săpun, timp de măcar 20 de secunde, și evitarea contactului cu persoane care par bolnave (tușesc, își suflă nasul etc.).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Systemic Lupus Erythematosus
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535405/
Frontiers - Cardiac and vascular complications in lupus: Is there a role for sex?
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2023.1098383/full
Studiul „Cardiac and vascular complications in lupus: Is there a role for sex?”, apărut în Front. Immunol., 29 March 2023, Sec. Autoimmune and Autoinflammatory Disorders : Autoimmune Disorders, Volume 14 - 2023 | https://doi.org/10.3389/fimmu.2023.1098383, autori: Alexa Corker et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...