Psihoza lupica: ce este, cum se manifesta si cum se trateaza

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune care adesea are și manifestări neuropsihiatrice. Dacă, de obicei, apar durerile de cap, cele articulare, neuropatia periferică, evenimentele cardiovasculare ori afectarea funcțiilor cognitive, există și situații în care se instalează psihoza pe fondul lupusului.

Ce este lupusul

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală cronică autoimună care poate afecta orice organ, inclusiv sistemul nervos. Estimările incidenței și prevalenței simptomelor neurologice și psihiatrice în rândul pacienților cu lupus eritematos sistemic variază foarte mult.

Studiile raportează că aproximativ o treime până la jumătate dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic raportează simptomatologie neurologică sau neuropsihiatrică. Majoritatea studiilor nu fac însă o distincție clară între simptomele care sunt asociate cauzal cu lupusul eritematos sistemic față de cele care apar din cauza unor afecțiuni comorbide.

Evenimentele neuropsihiatrice pot precede, pot apărea concomitent cu sau pot urma diagnosticul de lupus eritematos sistemic. Cu toate acestea, majoritatea evenimentelor apar în perioada de activitate a bolii lupusului eritematos sistemic, foarte aproape de momentul diagnosticului.

Conform clasificării efectuate de Colegiul American de Reumatologie, lupusul eritematos are cinci manifestări psihiatrice, inclusiv disfuncție cognitivă, tulburare de dispoziție, tulburare de anxietate, psihoză și stare de confuzie acută, care sunt frecvent însoțite de alte simptome.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Expresia manifestărilor psihiatrice a fost considerată a fi asociată cu activitatea bolii, efectele secundare ale medicamentelor și/sau stresul psihosocial cauzat de cronicitatea lupusului, dar acest lucru nu a fost pe deplin înțeles.

Potrivit unui studiu recent, psihoza lupică este mai puțin frecventă și ar putea afecta până la 11% dintre pacienții cu lupus ¹. Aceasta este caracterizată de delir paranoid cu halucinații vizuale auditive. În general, aceste manifestări se prezintă devreme în cursul bolii, iar majoritatea episoadelor trec în două-patru săptămâni. Gestionarea adecvată a simptomelor psihiatrice este esențială, deoarece afectează eficacitatea tratamentului și calitatea vieții.

De ce lupusul provoacă tulburări de dispoziție?

Medicii cred că lupusul dăunează structurilor sistemului nervos în mai multe moduri. Poate crea anticorpi care se leagă de celulele nervoase, ceea ce împiedică aceste celule să funcționeze corect. În alte cazuri, anticorpii atacă vasele de sânge care hrănesc nervii, provocând funcționarea defectuoasă a nervilor.

Pe lângă asta, unele medicamente pentru lupus, cum ar fi steroizii, pot provoca noi probleme de dispoziție sau le pot agrava pe cele existente. În cele din urmă, la persoanele care se confruntă adesea cu probleme de sănătate mintală, scanările RMN tind să arate că materia cenușie a creierului a fost deteriorată de boala lupus.

De la ce apare psihoza?

Definiția psihozei asociate cu lupusul stabilită de Colegiul American de Reumatologie este următoarea „delir sau halucinații fără perspectivă, care provoacă suferință clinică sau afectare în domeniile sociale, ocupaționale sau în alte domenii relevante”. Pot apărea tulburări mentale grave atunci când lupusul atacă creierul, coloana vertebrală sau nervii. Termenul medical de psihoză include schimbări de dispoziție, manie, depresie gravă, halucinații sau iluzii.

Medicii cred că acest lucru se întâmplă atunci când lupusul atacă structurile delicate ale:

Sistemului nervos central (creierul și măduva spinării)
Sistemului nervos periferic (nervii din afara creierului și măduvei spinării)

Probleme mentale grave pot apărea și după ce pacientul diagnosticat cu lupus ia doze mari de steroizi. Acesta este un efect advers al tratamentului cu steroizi, folosit adesea în tratarea acestei boli autoimune, mai ales în timpul unui puseu de activitate.

Vestea bună este că tratamentul și îngrijirea corespunzătoare au rezultate bune în tratarea psihozei lupice, această complicație fiind adesea vindecată. Cu tratament adecvat, peste 80% dintre psihozele lupice sunt vindecate în primul an după debut.

Tulburările psihice induse de steroizi

Potrivit unei cercetări mai vechi, tulburările psihice induse de steroizi apar la 3–6% dintre pacienții care sunt tratați cu aceste medicamente. Diagnosticul diferențial de psihoza lupică este dificil de pus, potrivit unui studiu ². În caz de îndoială, unii cercetători susțin creșterea dozei de steroizi și așteptarea unui răspuns clinic în următoarele zile. Alții susțin reducerea rapidă și oprirea steroizilor pentru a elimina un eveniment advers indus de aceste medicamente.

În cadrul studiului, trei pacienți au dezvoltat simptome psihiatrice în timp ce au primit steroizi pentru nefrita lupică cu hipoalbuminemie și proteinurie semnificativă. Mai mult, doi dintre ei (pacienții 1 și 3) nu au dezvoltat manifestări psihiatrice atunci când au primit anterior doze similare de steroizi, dar aveau niveluri de albumină serice mai ridicate la acel moment.

Explicația acestor constatări poate fi că globulina care leagă corticosteroizii nu se leagă de steroizi sintetici, al căror transport depinde de albumina serică care, dimpotrivă, prezintă afinitate scăzută, dar are o mare capacitate de a transporta steroizii datorită concentrației plasmatice mari.

Steroizii sunt biologic inactivi atunci când sunt legați de albumină. Prin urmare, fracția liberă (și activă) a steroizilor este mai mare la pacienții cu niveluri scăzute de albumină plasmatică, iar acest lucru va expune pacientul la mai multe efecte adverse.

Interesant este că există o incidență mai scăzută a psihozei la alte grupuri de pacienți tratați cu steroizi (de exemplu, cei cu boală pulmonară obstructivă cronică). Prin urmare, acei pacienți a căror boală determină niveluri scăzute de proteine serice (ca la cei cu lupus sistemic) vor să fie mai predispuși la efectele adverse ale steroizilor.

Cum se manifestă psihoza lupică

Psihoza afectează starea mintală, gândirea și percepția pacientului care suferă de lupus.

Cele mai frecvente simptome ale psihozei lupice sunt:

Halucinațiile
Paranoia
Iluziile
Modificările bruște ale personalității
Gândirea dezorganizată
Pierderea contactului cu realitatea.

Psihoza nu este o boală mintală, ci mai degrabă un simptom asociat cu afecțiuni precum depresia severă sau tulburarea bipolară. Lupusul eritematos sistemic se numără printre bolile care pot fi asociate cu episoadele psihotice. Un studiu făcut de cercetătorii englezi a arătat că dintre pacienții cu lupus care au dezvoltat psihoză, 60% au manifestat această problemă în primul an de la stabilirea diagnosticului ³.

Cum este diagnoticată psihoza lupică

Nu există un singur test pentru a diagnostica o complicație mentală a lupusului. Însă medicul specialist poate recomanda:

Raxe X
Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)
Tomografie computerizată (CT)
Electroencefalograme (EEG)
Teste de memorie și de comportament

Razele X, RMN-ul și tomografiile computerizat pot fi utilizate pentru a identifica blocaje, vase de sânge înguste și alte probleme structurale ale creierului, nervilor și țesutului spinal. Un EEG va dezvălui modele electrice din creier.

Este posibil să fie nevoie să consulți un neurolog sau un psiholog pentru un diagnostic corect. Un neurolog este un medic specializat în afecțiuni ale sistemului nervos. Psihologul este un medic specializat în bolile psihice.

Factori de risc psihoză lupică

Nu se cunosc cauzele exacte ale psihozei lupice. De pildă, dacă psihoza nu apare ca un efect advers al tratamentului cu corticosteroizi, medicii nu reușesc să identifice mecanismul prin care aceasta apare.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Există însă o serie de factori care cresc riscul de apariție a psihozei în lupus:

Expunerea prelungită la stres

Se știe deja că stresul emoțional are o mulțime de efecte nedorite pentru pacientul cu lupus eritematos sistemic, însă este important să știi că expunerea prelungită la stres poate contribui la declanșarea psihozei lupice.

Lipsa somnului

Și privarea organismului de odihnă poate contribui la instalarea psihozei la pacientul cu lupus. Lipsa somnului poate declanșa și un puseu de activitate a lupusului eritematos sistemic, de aceea e indicat ca pacientul care suferă de această boală să se asigure că doarme minimum 6-7 ore pe noapte.

Tratament psihoză lupică

Medicul recomandă tratamentul pentru psihoza lupică după stabilirea cauzei acesteia. Pe de o parte, dacă tratamentul cu corticosteroizi este cel care cauzează psihoza, episoadele vor dispărea după ce administrarea acestor medicamente este întreruptă.

Pe de altă parte, dacă psihoza nu apare în urma administrării cortocosteroizilor, se pot prescrie medicamente antipsihotice, care pot combate această manifestare. Terapia cognitiv comportamentală este, de asemenea, recomandată pentru ținerea sub control a psihozei lupice.

Un motiv în plus pentru folosirea terapiei cognitiv comportamentale este faptul că această formă de terapie poate ajuta pacientul să își accepte boala cronică (lupusul) și să își țină sub control simptomele, astfel încât calitatea vieții să nu fie afectată semnificativ.

Prevenirea psihozei lupice

Nefiind cunoscute întotdeauna cauzele psihozei lupice, această complicație nu poate fi prevenită prin metode 100% eficiente. Însă există câteva strategii pe care pacientul cu lupus le poate încerca, în vederea reducerii riscului de apariție a psihozei lupice.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru pacientul cu lupus, în primul rând pentru că se reduce riscul unui puseu de activitate a bolii, iar în al doilea rând pentru că, pe termen lung, scade riscul de complicații precum psihoza lupică.

Apoi, se recomandă limitarea expunerii la stres și practicarea unor exerciții care să ajute pacientul să se relaxeze. Yoga, meditația, tai-chi-ul, rugăciunea sau exercițiile de respirație pot fi de mare ajutor în acest sens.

Odihna, limitarea consumului de alcool și evitarea substanțelor interzise sunt, de asemenea, esențiale pentru prevenirea psihozei lupice, dar și a altor complicații similare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
American College of Rheumatology - Lupus
https://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-Conditions/Lupus
1 Studiul „Steroid induced psychosis in systemic lupus erythematosus: a possible role of serum albumin level”, Annals of the Rheumatic Diseases, F López-Medrano, R Cervera, O Trejo, J Font, M Ingelmo
https://ard.bmj.com/content/61/6/562
2 Studiul „Psychiatric Symptoms in Systemic Lupus Erythematosus: Diagnosis and Treatment”, J Rheum Dis 2019; 26(2): 93-103, Seoyoung Yoon, Dae Hun Kang, Tae Young Choi
https://www.jrd.or.kr/journal/view.html?uid=1378&vmd=Full
3 Studiul „Psychosis due to systemic lupus erythematosus: characteristics and long-term outcome of this rare manifestation of the disease”, Rheumatology (Oxford). 2008 Oct;47(10):1498-502., J M Pego-Reigosa, D A Isenberg
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18658205/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...