Depresia in lupus - de ce apare si cum se trateaza

Pacienții care suferă de lupus sunt predispuși depresiei atât din cauza calității vieții care este afectată de această boală, cât și din cauza primirii unui diagnostic cronic, de boală care nu se vindecă, atrag atenția specialiștii.

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune autoimună caracterizată de hiperactivitatea sistemului imunitar. Concret, organismul începe, prin intermediul sistemului imunitar, să își atace propriile țesuturi sănătoase. În acest fel, se declanșează procesul inflamator, care la rândul lui provoacă o serie de simptome neplăcute precum febra, durerile ori erupțiile cutanate.

Recomandările Experților DOC

De ce apare depresia în lupus

Durerile provocate de lupusul eritematos sistemic, teama că se poate declanșa un puseu al bolii în orice moment, precum și efectele secundare ale medicamentelor administrate pentru ținerea sub control a bolii pot cauza tristețe, furie sau chiar depresie.

Mai mult decât atât, potrivit unei analize mai vechi a 59 de studii în care au fost implicate aproximativ 11.000 de persoane diagnosticate cu lupus eritematos sistemic, ratele de depresie și anxietate sunt de două ori mai mari la persoanele cu lupus comparativ cu cele care nu au această afecțiune. De altfel și un studiu recent privind anxietatea și depresia în lupus arată că dintre 325 de pacienți cu lupus implicați în studiu, pacienții cu depresie sau anxietate au o activitate a bolii semnificativ mai mare, iar simptomele musculo-scheletice și neuropsihiatrice sunt mult mai frecvente ¹.

Îngrijorarea financiară

Și îngrijorarea financiară poate duce la instalarea depresiei în rândul pacienților cu lupus eritematos sistemic , așa cum arată o cercetare publicată în 2018. Potrivit acestui studiu², la 682 de femei cu lupus îngrijorarea financiară a crescut riscul de depresie cu 85% în doi ani, spre deosebire de femeile care aveau mai puține preocupări legate de bani.

Medicamentele administrate

Așa cum am menționat mai sus, dacă ai fost diagnosticat cu lupus eritematos sistemic, există și riscul ca unele dintre medicamentele pe care medicul ți le-a recomandat, în special corticosteroizii în doze mai mari, să contribuie la instalarea depresiei, potrivit specialiștilor americani.

Mai mult decât atât, este important să știi că lupusul îți poate afecta, de asemenea, sistemul nervos și poate provoca simptome precum probleme de memorie, dificultăți de concentrare, schimbări de dispoziție și confuzie. Aceste simptome sunt uneori denumite „ceață cerebrală”.

Citeste si Totul despre lupusul eritematos sistemic

Durerea, oboseala și somnul insuficient

Lupusul eritematos sistemic poate fi asociat uneori cu depresie din cauza efectului fizic al autoimunității asupra sistemului nervos și disconfort care apare din cauza durerii și dizabilității. Puseele de activitate ale bolii, nivelul de oboseală, calitatea somnului și activitatea fizică redusă pot contribui, de asemenea, la tulburările de dispoziție.

Iar simptomele cu care se confruntă în fiecare zi pacienții diagnosticați cu lupus eritematos sistemic, durerea, oboseala și somnul insuficient pot accelera stresul și depresia, atrag atenția specialiștii. De altfel, acestea nu sunt bine controlate nici de medicamentele de suprimare a sistemului imunitar care luptă împotriva cauzelor care stau la baza bolii.

Pentru că aceste tratamente sunt cruciale pentru încetinirea progresiei bolii și a afectării organelor, este important ca pacienții cu lupus să colaboreze cu medicul care le monitorizează boala și să caute strategii de autoîngrijire pentru a gestiona aceste simptome zilnice.

De asemenea, există o asociere între depresie și anxietate și eficiența tratamentului. Se pare că la pacienții depresivi, eficiența tratamentului este foarte scăzută, iar asta nu face decât să intensifice simptomele cu care pacienții se confruntă. Consultarea reumatologului, a unui medic primar sau a unui psihiatru poate fi de ajutor dacă pacientul nu ascunde semnele cu care se confruntă.

Lipsa sprijinului familiei

Numeroase cercetări au arătat importanța sprijinului social, atât familial, cât și non-familial, în ceea ce privește depresia și anxietatea. Acest lucru poate fi îmbunătățit sau exacerbat în timpul sărbătorilor, de exemplu, atunci când pacienții cu lupus eritematos sistemic petrec mai mult timp cu membrii familiei. Sprijinul social este o resursă importantă de mediu care este necesară pentru sănătatea mintală, atrag atenția specialiștii. Iar simptomele depresiei pot apărea din cauza scăderii sprijinului social (colegi, prieteni etc.).

Prin urmare, există un amestec complex de factori biologici, sociali, economici, psihologici și de mediu care duc la anxietate și depresie în lupus. Un alt aspect care trebuie menționat este că, adesea pacienții cu lupus pun gândurile depresive pe seama simptomelor lupusului, însă e important că aceștia să își dea seama când tristețea s-a transformat în depresie, astfel încât să apeleze la un specialist și să fie tratați cum se cuvine.

Cum recunoști depresia dacă suferi de lupus eritematos sistemic

Printre simptomele depresiei se numără:

anularea programărilor medicale, încetarea tratamentului medicamentos;
evitarea activităților care cândva aduceau plăcere: exerciții fizice, socializare, muncă, educație parentală, întâlniri etc.
evitarea întâlnirilor sociale;
neliniște, epuizare sau oboseală
apetit exagerat sau lipsa poftei de mâncare
dificultăți de somn
senzația de neputință sau fără speranță
dificultăți de gândire, dificultăți în a lua decizii și senzația de „ceață mintală”

Adesea, aceste simptome reprezintă o schimbare semnificativă față de cum era pacientul înainte de a primi diagnosticul de lupus, dar uneori durează suficient de mult încât să pară că persoana a dezvoltat o „nouă normalitate”.

Dacă pacientul are de-a face cu trei sau mai multe dintre aceste simptome, timp de câteva săptămâni la rând, este obligatoriu să apeleze la ajutorul unui psiholog sau psihiatru, care va putea stabili dacă este sau nu vorba despre depresie. Medicul reumatolog, care tratează lupusul eritematos sistemic trebuie să fie de asemenea informat cu privire la stările depresive.

Diagnosticarea depresiei la pacientul cu lupus eritematos sistemic

Psihologul sau psihiatrul sunt în măsură să pună diagnosticul de depresie, în urma anamnezei pacientului. Istoricul medical, tratamentul medicamentos pe care pacientul îl urmează, dar și o serie de teste de personalitate îl vor ajuta pe medic să identifice depresia.

Tratament pentru depresie la pacientul cu lupus eritematos sistemic

În primă fază, se va recomanda terapia cognitiv-comportamentală, aceasta fiind o metodă de tratare a depresiei care nu implică administrarea unor pastile ce pot interacționa cu medicamentele administrate pentru lupusul eritematos sistemic.Un psiholog va încerca, cu ajutorul terapiei, să corecteze tiparele de gândire greșite ale pacientului, să îl ajute pe acesta să își accepte diagnosticul și totodată să îl motiveze să se obișnuiască cu acest gând și să facă tot posibilul pentru a trăi cât mai bine cu această boală.

Potrivit unui studiu mai vechi și efectuat pe doar 45 de pacienți, persoanele cu lupus care au urmat 10 sesiuni de terapie cognitiv-comportamentală s-au confruntat cu mai puțin stres, depresie, anxietate și durere, dar și cu mai puține manifestări ale bolii la nivelul pielii și musculo-scheletice.

Tratamentul medicamentos este utilizat atunci când depresia este severă și terapia cognitiv-comportamentală, pe cont propriu, nu ar reuși să amelioreze starea pacientului într-un timp scurt. Antidepresivele și anxioliticele pot ameliora simptomele depresiei mai rapid, însă pentru rezultate de durată e recomandată folosirea terapiei în paralel.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Pacientul trebuie să-și administreze medicamentele exact așa cum îi recomandă medicul, pentru a reduce riscul de declanșare a unui puseu al lupusului eritematos sistemic.

Ce poți face pentru a combate depresia, pe lângă respectarea indicațiilor primite de la medici

Încearcă să te relaxezi

Există multe moduri prin care poți practica relaxarea. La fel ca un atlet care se antrenează pentru un maraton, ar trebui să te antrenezi în fiecare zi pentru a te relaxa și odihni în ciuda bolii cu care ai fost diagnosticat. Pentru asta poți încerca băile calde, mersul ușor și exercițiile de intensitate mică. Citirea unei cărți sau a unei reviste distractive ori ascultarea unui audiobook sau au piesele favorite pot fi relaxante, la fel și glumele făcute cu un prieten.

Practică sport

Poate părea greu să faci efort fizic în zilele în care durerile articulare nu îți dau pace, însă cu cât te străduiești să te mobilizezi mai mult, cu atât mai bine te vei simți. Orientează-te către exercițiile de intensitate mică sau moderată, pentru a nu îți crea probleme. Sportul eliberează endorfine în creier, oferindu-ți o stare de bine.

Odihnește-te mai bine

Oboseala accentuează depresia, dar și simptomele lupusului eritematos sistemic. Asta înseamnă că odihna trebuie să fie o prioritate pentru tine. Fă-ți un orar de somn pe care să îl respecți în fiecare zi. Este obligatoriu să dormi 7-8 ore pe noapte. Evită cofeina, nicotina și alcoolul, mai ales dacă ai de-a face cu insomnii.

Acceptă-te așa cum ești

Nu te ajută cu nimic să trăiești în trecut. Acceptă, mai degrabă, situația în care te afli acum și lucrurile vor părea mai simple.

Discută cu cei dragi

Discută cu psihologul, dar și cu oamenii apropiați, de fiecare dată când simți că ai nevoie de încurajări. Spune-le despre problemele cu care te confrunți și de ce ai nevoie. Comunicarea este cu adevărat importantă, chiar dacă ai tendința de a fi timid sau genul de persoană care vrea să facă lucruri singură, fără ajutorului cuiva.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „A cross-sectional study on the association of anxiety and depression with the disease activity of systemic lupus erythematosus”, BMC Psychiatry. 2022; Jiafen Liao, Jin Kang, Fen Li, Qi Li, Jia Wang, Qi Tang, Ni Mao, Shu Li,Xi Xie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9443011/
2Studiul „Socioeconomic Predictors of Incident Depression in Systemic Lupus Erythematosus”, Arthritis Care Res (Hoboken). 2018 Jan, Natalie Mccormick, Laura Trupin, Edward H Yelin, Patricia P Katz
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28371529/
3 Studiul „Depression and anxiety in systemic lupus erythematosus”, Medicine (Baltimore). 2018 Jul, Margarida Figueiredo-Braga, Caleb Cornaby, Alice Cortez, Miguel Bernardes, Georgina Terroso, Marta Figueiredo, Cristina Dos Santos Mesquita, Lúcia Costa, Brian D. Poole
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6076116/
Lupus Foundation of America - Managing your mental health with lupus
https://www.lupus.org/resources/lupus-and-depression-know-the-signs-and-how-to-get-help#
Lupus Society of Illinois - What should people with lupus know about anxiety and depression
https://www.lupusil.org/what-should-people-with-lupus-know-about-anxiety-and-depression/