Cele mai frecvente infectii care apar pe fondul lupusului
Cele mai frecvente infectii care apar pe fondul lupusului
Cele mai frecvente infectii care apar pe fondul lupusului
Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune autoimună care crește riscul de apariție a infecțiilor în organism. Tractul respirator, cel urinar, dar și pielea, sunt cele mai expuse infecțiilor la pacienții cu lupus. Să vedem cum se diagnostichează aceste infecții și cum se tratează.
Riscul de infecții este mai mare la pacientul cu lupus decât la alte persoane: comparativ cu populația generală, pacienții cu lupus au un risc mediu de 3 ori mai mare de infecție severă și sunt mai predispuși să moară din cauza unei infecții din două motive. În primul rând, lupusul afectează sistemul imunitar și limitează astfel capacitatea organismului de a se proteja de agenții invadatori, iar în al doilea rând pentru că tratamentul administrat pacientului cu lupus este pe bază de medicamente imunosupresoare, al căror rol este de a suprima activitatea sistemului imunitar. Tragem deci concluzia că pacientul diagnosticat cu lupus eritematos sistemic prezintă un risc real de infecții, așa că trebuie să fie atent la cum își trăiește viața.
O analiză recentă a 1000 de pacienți europeni cu lupus urmăriți prospectiv pe o perioadă de 5 ani a arătat că 27% au dezvoltat infecții, iar dintre cei care au decedat în timpul perioadei de studiu, 29% au avut drept cauză a decesului infecția. Pe măsură ce tratamentul pentru patologia autoimună s-a îmbunătățit, spun oamenii de știință, ducând la rate mai scăzute ale decesului din cauza leziunilor organelor cauzate de lupus, procentul de pacienți care își pierd viața din cauza unei infecții a crescut. De exemplu, într-un studiu din China, din 1986 până în 1995, aproximativ 25% dintre decesele pacienților cu lupus au fost cauzate de infecții, în timp ce din 2006 până în 2012 aproximativ 50% dintre decese au fost provocate de infecții.
Susceptibilitatea la infecții în rândul pacienților cu lupus poate fi explicată prin mai multe defecte intrinseci și dobândite ale sistemului imunitar, arată studiile științifice. Factorii de risc stabiliți pentru infecție la pacienții cu lupus sunt activitatea bolii, inclusiv titruri mari de anti ADN dublu catenar, niveluri scăzute ale complementului, nefrită activă, leucopenie și medicamente care includ prednison sau doză echivalentă cu prednison mai mare de 7,5 mg/zi, terapia cu ciclofosfamidă în doză mare.
Cele mai frecvente infecții în rândul pacienților cu lupus eritematos sistemic
Infecțiile sistemului respirator, infecțiile la nivelul inimii, tractului urinar și cele ale pielii sunt cele mai des întâlnite la pacienții care suferă de lupus. Totodată, pacientul care suferă de această afecțiune autoimună este expus și riscului de Candida ori alte infecții fungice, precum și de a dezvolta zona zoster.
Infecții virale
Herpes zoster reprezintă cea mai frecventă infecție virală la pacienții cu lupus, arată date din studii, urmată de citomegalovirus și virusul papiloma uman (HPV). Alte virusuri care atacă des pacienții cu lupus includ parvovirusul B19, hepatita B și C, gripa și SARS-COV-2. Infecțiile cu herpes apar la vârsta de 30 până la 40 de ani, factorii de risc incluzând creșterea în vârstă, limfopenia, boli majore de organ, morbidități multiple, glomerulonefrita, glucocorticoizi în doze mari și terapia non-glucocorticoizi, cum ar fi micofenolatul de mofetil și ciclofosfamida.
Infecții bacteriene
Infecțiile bacteriene dau, de asemenea, bătăi de cap celor cu lupus. De pildă, infecția cu streptococul auriu, dar și cea cu E. coli ori cu Salmonella poate să apară mai ușor la pacientul cu lupus, decât ar apărea la un pacient sănătos. Aproximativ 5-20% din spitalizările legate de infecții la pacienții cu lupus sunt rezultatul infecțiilor cu E. coli, incluzând aproximativ 25-40% din infecțiile sângelui. Salmonella poate provoca infecții diseminate la pacienții cu lupus care duc la bacteriemie, artrită septică, pneumonie și infecții ale țesuturilor moi. Povara infecției cu S. aureus la persoanele cu lupus este semnificativă, cuprinzând aproximativ 15-35% dintre toate infecțiile, pneumonia, infecțiile tractului urinar și septicemia fiind cele mai frecvente manifestări.
Infecția cu S. pneumoniae este frecventă la pacienții cu lupus. Aceste persoane au un risc mai mare de a avea o infecție pneumococică la o vârstă mai fragedă și sunt mai susceptibile de a avea infecții severe și invazive cu o nevoie mai mare de internare la unitatea de terapie intensivă.
Analizele retrospective ale datelor de spitalizare au identificat o rată crescută de infecție cu Mycobacterium tuberculosis la pacienții cu lupus, indicând că poate exista o susceptibilitate la infecție sau o afectare a clearance-ului.
Majoritatea bacteriilor din corp se găsesc în intestinul gros. În mod normal, aceste bacterii rămân în tractul intestinal, dar deteriorarea mucoasei intestinului poate duce la scurgerea bacteriilor sau a produselor acestora în circulație. Bacteriile care părăsesc intestinul pot coloniza alte organe precum ficatul sau ganglionii limfatici mezenterici. Scurgerea bacteriilor din intestin este cunoscută sub numele de „sindromul intestinului permeabil” și a fost identificată într-o serie de boli autoimune umane, inclusiv artrita reumatoidă, scleroza multiplă și diabetul de tip I. Pacienții cu lupus au, de asemenea, un intestin permeabil.
Studiile pe șoareci, dar și cele cu participanți umani indică faptul că o barieră intestinală afectată poate permite scurgerea bacteriilor sau a produselor lor în fluxul sangvin, stimulând astfel răspunsurile celulelor imune, inclusiv pe cele ale limfocitelor autoreactive.
Susceptibilitatea pacienților cu lupus la infecții bacteriene severe este în concordanță cu utilizarea medicamentelor imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizii sau ciclofosfamida, mai spun cercetătorii. Cu toate acestea, pacienții cu lupus au adesea anomalii imunologice care ar putea contribui, de asemenea, la susceptibilitate. Aceste anomalii imunologice includ limfopenia, neutropenia și/sau nivelurile scăzute ale proteinelor complementului și pot duce la o imunodeficiență care precede utilizarea medicamentelor imunosupresoare.
Infecții oportuniste
Un studiu recent indică faptul că infecțiile oportuniste, cum ar fi Listeria monocytogenes, speciile Nocardia, Aspergillus fumigatus și altele, se pot prezenta ca sindroame neurologice care imită lupusul neuropsihiatric și se comportă mai agresiv pentru a provoca o boală severă care duce la deces. Cryptococcus neoformans se prezintă în lupus ca meningită, meningoencefalită, noduli pulmonari și pneumonie/bronșiolită determinate de utilizarea pe termen lung a glucocorticoizilor și a medicamentelor citotoxice și este asociat cu rate mai mari de mortalitate. Candida albicans în lupus implică sistemul gastrointestinal și genito-urinar și poate deveni invazivă uneori.
Diagnosticarea infecțiilor la pacientul cu lupus
Este foarte important ca infecțiile să fie depistate timpuriu, astfel încât să fie tratate corespunzător înainte să apară complicațiile. De multe ori, infecțiile se manifestă similar puseelor lupusului, așa că pot fi confundate cu ușurință cu acutizarea bolii autoimune. Inflamația și febra apar și în cazul puseului, dar și în cazul unei infecții. Dacă temperatura corpului crește mult într-un timp destul de scurt, e important să apelezi la medic pentru că poate fi vorba despre o infecție în organism.
Medicul va folosi următoarele teste și analize pentru identificarea infecției la pacientul cu lupus eritematos sistemic:
Examinare fizică
Teste de urină
Radiografii în zona pieptului
Analize de sânge
Exsudat faringian
Analiza materiilor fecale.
Tratarea și prevenirea infecției la pacientul cu lupus eritematos sistemic
Tratament infecții
Tratamentul este stabilit în funcție de tipul infecției - de pildă, infecția bacteriană e tratată cu antibiotice, infecția fungică cu medicamente antifungice, în timp ce infecția virală se va trata cu medicamente antivirale. Antibioticele pot mări fotosensibilitatea pacientului cu lupus, de aceea e bine să fie administrate doar la nevoie, iar în perioada administrării să fie evitată expunerea la radiațiile UV.
Prevenire infecții
Având în vedere că pacientul care suferă de lupus este mai expus riscului de infecții, e bine ca acesta să fie precaut astfel încât să nu se expună îmbolnăvirii.
Se va evita, în acest sens, contactul cu persoanele bolnave, pentru limitarea expunerii la virusuri, bacterii sau fungi. În timpul sezonului răcelii și gripei, se recomandă evitarea locurilor închise și aglomerate - mall-uri, săli de cinema sau mijloace de transport în comun, astfel încât să se reducă riscul de contractare a virusurilor sau se va purta o mască medicală.
În general, vaccinările împotriva gripei, pneumoniei cu streptococ, hepatitei A și B și papilomavirusului uman sunt recomandate pacienților cu lupus cu profil clar beneficiu-risc/efect secundar. Vaccinurile trebuie administrate în timpul bolii stabile și înainte de terapia de epuizare a celulelor B. În schimb, vaccinurile vii ar trebui evitate la pacienții aflați sub tratament imunosupresor.
Alte metode prin care pacientul cu lupus eritematos sistemic poate reduce riscul de îmbolnăvire sunt:
- Spălarea mâinilor de mai multe ori pe zi, mai ales înainte de masă.
- Curățarea și dezinfectarea suprafețelor cu care se intră des în contact - biroul, volanul mașinii, telefonul sau clanțele ușilor.
- Adoptarea unei alimentații sănătoase, bogată în antioxidanți, vitamine și minerale.
Pacientul cu lupus eritematos sistemic trebuie să meargă la medic imediat ce suspectează o infecție, indiferent de natura acesteia. Medicul este cel în măsură să recomande un anumit tratament ori să suspende administrarea imunosupresoarelor pe o perioadă determinată, în vederea tratării rapide a infecției din organismul bolnavului.
În concluzie, oamenii de știință spun că infecțiile rămân una dintre principalele cauze de deces printre pacienții cu lupus eritematos sistemic, în ciuda conștientizării factorilor care contribuie la creșterea susceptibilității la boli infecțioase. O abordare echilibrată ar trebui să se concentreze pe gestionarea oricăror infecții și pe reducerea dozei de glucocorticoizi, având în vedere necesitatea controlului activității lupusului pentru a evita afectarea organelor și mortalitatea cauzate de lupus. Alte măsuri de screening și de risc bazate pe precizie trebuie să identifice persoanele care ar beneficia cel mai mult de pe urma terapiei imunosupresoare cu doze mici, a terapiei imune țintite și a programelor de vaccinare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Lupus Foundation of America - Protecting yourself from infections
https://www.lupus.org/resources/protecting-yourself-from-infections
Dove Press - A Framework to Overcome Challenges in the Management of Infections in Patients with Systemic Lupus Erythematosus
https://www.dovepress.com/a-framework-to-overcome-challenges-in-the-management-of-infections-in--peer-reviewed-fulltext-article-OARRR
Studiul „A Framework to Overcome Challenges in the Management of Infections in Patients with Systemic Lupus Erythematosus”, apărut în Open Access Rheumatol. 2023 Jul 27:15:125-137. doi: 10.2147/OARRR.S295036, autori: Rao M, Mikdashi J
NCBI - Bacterial infections in lupus: Roles in promoting immune activation and in pathogenesis of the disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7804979/
Studiul „Bacterial infections in lupus: Roles in promoting immune activation and in pathogenesis of the disease”, apărut în J Transl Autoimmun. 2021; 4: 100078. Published online 2020 Dec 23. doi: 10.1016/j.jtauto.2020.100078, autori: Michael Battaglia și Lee Ann Garrett-Sinha
Te-ar mai putea interesa și...
