Ce este lupusul?
Lupusul este o afecțiune autoimună cronică și atacă orice parte a organismului, începând de la piele și articulații și până la organe. Lupusul este caracterizat de perioade de activitate intensă a bolii și perioade de remisie. Severitatea și simptomele lupusului pot varia foarte mult de la o persoană la alta, dar boala poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții.
La pacienții care suferă de lupus, sistemul imunitar nu mai funcționează așa cum ar trebui. În mod normal, rolul sistemului imunitar este acela de a produce proteinele denumite „anticorpi”, care protejează organismul de agenții invadatori precum virusurile și bacteriile.
Atunci când organismul suferă de o afecțiune autoimună, sistemul imunitar nu poate face diferența dintre un agent invadator și țesuturile sănătoase ale organismului. Așadar, sistemul imunitar creează anticorpi de care nu e nevoie, care ajung să distrugă țesuturile sănătoase.
Anticorpii care atacă propriile țesuturi ale organismului declanșează inflamație și durere, atacând diverse părți ale corpului. Fiind o afecțiune autoimună, lupusul nu este o boală contagioasă. Această afecțiune poate să apară la orice vârstă, fără niciun motiv aparent, însă în general debutează la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani.
Există mai multe tipuri de lupus
Au fost categorisite mai multe tipuri de lupus, fiecare formă având caracteristicile sale.
Lupusul eritematos sistemic (LES)
Acesta afectează multiple organe și sisteme din corp, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, inima, plămânii, vasele de sânge și creierul. Simptome obișnuite sunt oboseala extremă, durerile și inflamațiile articulare, erupțiile cutanate (inclusiv erupția în formă de fluture pe față), sensibilitatea la soare, problemele renale, problemele cardiace și pulmonare, simptomele neurologice, anemia și probleme de coagulare.
Lupusul eritematos cutanat
Dacă este vorba de lupus discoid, acesta provoacă leziuni rotunde, roșii și solzoase pe piele, de obicei pe față și scalp. Poate lăsa cicatrici și, în cazuri rare, poate evolua în LES. Dacă e vorba de lupus cutanat subacut, acesta provoacă leziuni cutanate roșii, solzoase sau în formă de inel pe zonele expuse la soare. Nu lasă cicatrici permanente, dar poate fi fotosensibil.
Lupusul indus de medicamente
Acesta apare ca reacție la anumite medicamente (hidralazina, procainamida, isoniazida) și are simptome similare cu LES, dar de obicei mai puțin severe.
Lupusul neonatal
Aceasta este o formă rară de lupus care afectează nou-născuții ale căror mame au lupus sau alte boli autoimune. Este o afecțiune temporară cauzată de anticorpii mamei și are ca simptome erupții cutanate la naștere sau la scurt timp după, probleme hepatice, scăderea numărului de celule sangvine și, mai rar, probleme cardiace congenitale (bloc cardiac congenital).
Cauza precisă a lupusului rămâne necunoscută
Nu se cunoaște cauza exactă care declanșează lupusul. Studiile făcute până la acest moment în domeniu au scos la iveală faptul că lupusul e provocat de o combinație de factori genetici, hormonali, imunitari, precum și factori care țin de mediu. În categoria factorilor care țin de mediu intră și infecțiile virale și bacteriene, stresul emoțional sever, expunerea excesivă la radiațiile solare. Nivelul ridicat de estrogen din timpul sarcinii poate agrava lupusul.
Cum recunoști lupusul?
Lupusul nu este deloc ușor de diagnosticat, pentru că se poate manifesta prin diverse semne pentru o scurtă perioadă de timp, iar apoi să intre într-o fază latentă în care simptomele lipsesc. Printre simptomele lupusului se află:
- Oboseală extremă
- Febră
- Căderea părului
- Iritații la nivelul pielii
- Probleme pulmonare
- Probleme renale
- Articulații inflamate
- Probleme gastrointestinale
- Probleme la nivelul glandei tiroide
- Uscăciunea gurii
- Uscăciune oculară
Pe lângă acestea, pot apărea și ulcere la nivelul cavității bucale, inflamarea nodulilor limfatici, dureri musculare, durere în piept, osteoporoză, depresie, anemie sau vertij. Pacientul poate experimenta doar câteva dintre aceste simptome sau le poate resimți pe toate - cum spuneam mai sus, lupusul este o boală care se manifestă diferit de la o persoană la alta.
Diagnosticul de lupus poate fi uneori dificil
Diagnosticarea lupusului poate pune unele probleme, deoarece simptomele pot varia foarte mult de la o persoană la alta și imită alte afecțiuni. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului, simptomele prezente și rezultatele anumitor teste și investigații.
Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale, istoricul medical, istoricul familial și expunerea la factori de risc, cum ar fi expunerea la soare sau medicamentele. Se vor analiza în detaliu simptomele precum oboseala, durerile articulare, erupțiile cutanate și alte probleme de sănătate care ar putea sugera lupus.
În ce privește testele de laborator, anticorpii anti-nucleari (ANA) sunt frecvent prezenți la persoanele cu lupus, dar pot fi prezentați și în alte afecțiuni autoimune. Proteina C reactivă (PCR) și VSH-ul (viteza de sedimentare a hematiilor) pot fi crescute în timpul episoadelor de inflamație. Se mai fac și teste de anticorpi specifici, cum ar fi anticorpii anti-ADN dublu catenar, anticorpii anti-Sm, anticorpii anti-fosfolipidici. Se pot indica și teste hematologice pentru a evalua nivelurile de celule sangvine și alți markeri hematologici, precum și teste de funcție renală pentru a detecta eventualele probleme renale asociate cu lupusul.
Radiografiile și tomografiile computerizate pot fi utilizate pentru a evalua modificările articulare sau pulmonare asociate cu lupusul. În cazul în care există erupții cutanate caracteristice ale lupusului, o biopsie cutanată poate fi realizată pentru a confirma diagnosticul și pentru a exclude alte afecțiuni ale pielii.
Deoarece, așa cum am discutat, simptomele lupusului pot imita alte afecțiuni, este important ca medicul să excludă alte boli care pot avea simptome similare, cum ar fi poliartrita reumatoidă, boala Lyme, sclerodermia și alte boli autoimune. În orice caz, diagnosticul lupusului poate fi un proces complex și necesită o abordare multidisciplinară. Nu există un test singular care să confirme boala, iar diagnosticul se bazează adesea pe o combinație de istoric medical, simptome, teste de laborator și evaluări clinice.
Se fac cercetări continue pentru tratamente mai eficiente și sigure
Lupusul este tratat de medicii reumatologi. În funcție de organele care sunt afectate de această afecțiune, e posibil ca și alți specialiști să fie implicați în tratarea pacientului. Printre aceștia se afla: medici dermatologi, medici cardiologi, medici neurologi, medici nefrologi, medici hematologi sau medici pneumologi. E bine de știut că nu există un tratament care să vindece lupusul. Tratamentul pentru boală are rolul de a ameliora simptomele cauzate de afecțiune, precum și de a proteja organele, reducând activitatea autoimună din organism.
Opțiunile de tratament pentru lupus includ medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care au ca scop reducerea durerii și inflamației (ibuprofen, naproxen), antimalarice (hidroxiclorochină), care au ca scop nu doar reducerea inflamației, ci și prevenirea recurențelor și corticosteroizi (azatioprină, ciclofosfamidă, metotrexat), pentru tratamentul simptomelor severe sau în caz de exacerbări.
De asemenea, există medicamente biologice (belimumab, rituximab) pentru lupusul eritematos sistemic care nu răspunde la alte tratamente. Orientările recente ale Alianței Europene a Asociațiilor pentru Reumatologie (EULAR) pentru tratamentul lupusului eritematos sistemic propun utilizarea mai timpurie a medicamentelor biologice pentru a reduce dependența de steroizi și pentru a preveni deteriorarea.
Se mai prescriu și medicamente pentru controlul simptomelor specifice, cum ar fi anticoagulante pentru prevenirea cheagurilor de sânge, mai ales în cazul pacienților cu anticorpi antifosfolipidici sau antihipertensive, pentru controlul tensiunii arteriale, dacă sunt afectați rinichii sau alte organe.
Pentru menținerea și îmbunătățirea mobilității articulare și a funcției musculare, precum și pentru gestionarea durerii se indică terapie fizică și ocupațională.
O analiză recentă arată că o serie de studii de fază 3 de succes și aprobarea unor noi terapii în lupusul eritematos sistemic au dus la un interes crescut pentru dezvoltarea medicamentelor pentru această boală. În ciuda aprobării recente a noilor terapii pentru LES și nefrita lupică, spun cercetătorii, există în continuare o nevoie urgentă de terapii avansate, deoarece ratele de răspuns sunt încă în intervalul 50% - 60%.
Unele rezultate promițătoare au apărut în urma terapiei cu celule T CAR în formele de boală refractară severă. În comparație cu anticorpii monoclonali, spun oamenii de știință, celulele CAR T oferă mai multe avantaje, deoarece sunt celule cu viață lungă care se pot multiplica, pot circula către țesuturile limfoide sau organele țintă și se pot dezvolta în populații de memorie care pot preveni reapariția limfocitelor patogene. Transferul de celule T CD19 CAR pare a fi fezabil, tolerabil și extrem de eficient; mai multe studii de fază 1 sunt în desfășurare pentru a defini în continuare rolul terapiei CAR T în LES.
Nu există modalități cunoscute de prevenire a lupusului
În prezent nu există niciun mod cunoscut de a preveni lupusul, deoarece cauza exactă a bolii nu este pe deplin înțeleasă. Lupusul este o boală autoimună complexă, iar dezvoltarea sa implică o combinație de factori genetici, de mediu și imunologici.
Cu toate acestea, există anumite măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul de a dezvolta lupus sau pentru a preveni agravarea simptomelor în cazul în care ai deja boala, cum ar fi evitarea expunerii exagerate la soare, evitarea fumatului, menținerea unui stil de viață sănătos, cu mai multe legume și fructe în alimentație și mai puține grăsimi animale și zahăr și evitarea stresului excesiv.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Lupus - The four different types of lupus
https://www.lupus.org/resources/the-four-different-types-of-lupus
NCBI - Lupus clinical trials and the promise of future therapies
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10538598/
Studiul „Lupus clinical trials and the promise of future therapies”, apărut în Rheumatol Immunol Res. 2023 Sep; 4(3): 109–114. Published online 2023 Sep 27. doi: 10.2478/rir-2023-0018, autori: Leila Khalili, Wei Tang, Anca D. Askanase
Te-ar mai putea interesa și...
