Consumul de cofeina la pacientii cu depresie si anxietate
Rezumat: Articolul explică modul în care cofeina poate influența negativ persoanele cu anxietate și depresie. Fiind un stimulent al sistemului nervos, cofeina poate accentua neliniștea, palpitațiile, tulburările de somn, schimbările de dispoziție și atacurile de panică.
La persoanele anxioase, aceasta stimulează secreția de cortizol și crește starea de alertă. În depresie, consumul excesiv poate afecta somnul și poate întreține oboseala, favorizând un cerc vicios.
Se recomandă să bei aproximativ o ceașcă de cafea pe zi, de preferat dimineața. Este bine să reduci treptat consumul de cofeină. Astfel, poți evita simptomele neplăcute, cum ar fi durerile de cap, iritabilitatea, oboseala și dificultățile de concentrare.
1. Simptome care pot apărea după consumul de cofeină
2. Cofeina în caz de depresie și anxietate
a. Cofeina la pacientul anxios
b. Cofeina la pacientul depresiv
3. Renunțarea la cofeină – recomandări
4. Ce alimente și băuturi să mai eviți când ai depresie și anxietate?
a. Sucul de fructe
b. Pâinea albă prăjită
c. Sosurile din comerț
d. Alcoolul
5. Concluzie
Multe persoane beau în fiecare zi băuturi cu cofeină. Dar cele care au depresie și anxietate ar trebui să bea mai puțin. Cofeina poate agrava simptomele acestor probleme.
Neliniștea, atacurile de panică și problemele cu somnul, care apar din cauza anxietății sau depresiei, pot fi agravate de o simplă ceașcă de cafea.
Este adevărat, cafeaua are o mulțime de beneficii pentru organism însă, fiind un stimulent pentru creier, poate cauza o serie de efecte nedorite dacă este consumată în exces sau în momente nepotrivite.
1. Simptome care pot apărea după consumul de cofeină
Cofeina în exces poate cauza simptome nedorite și persoanelor care nu suferă de vreo tulburare psihică.
Experții spun că ar trebui să bem maximum 400 mg de cofeină pe zi. Această cantitate este considerată sigură și nu provoacă probleme. Asta înseamnă cam 3-4 cești de cafea făcută acasă.
Depășirea acestei cantități poate cauza intoxicație cu cofeină, care vine la pachet cu o serie de simptome nedorite. Iată câteva dintre acestea:
- Agitație, neliniște
- Tulburări ale somnului
- Amețeli
- Puls accelerat
- Greață
- Diaree
- Modificări ale dispoziției
2. Cofeina în caz de depresie și anxietate
Cofeina are abilitatea de a stârni o reacție de tip „luptă sau fugi” în organism, reacție care declanșează de multe ori atacuri de panică sau de anxietate.
O persoană sănătoasă poate bea 3-4 cești de cafea fără probleme. Totuși, cine are anxietate sau depresie ar trebui să bea doar o ceașcă pe zi. Aceasta ar trebui să fie consumată dimineața.
În cazul acestor persoane, cofeina stimulează creierul și favorizează simptomele specifice anxietății ori depresiei.
a. Cofeina la pacientul anxios
Cofeina stimulează secreția cortizolului, denumit și hormon al stresului, care oricum este secretat în exces la pacientul care suferă de anxietate. Așadar, nu e de mirare că toleranța la stres se diminuează pe fondul consumului excesiv de cafea.
Mai mult decât atât, fiind un stimulent pentru creier, cofeina induce starea de alertă, care, așa cum spuneam, poate declanșa un atac de panică pacientului care suferă de anxietate.
Simptome ale anxietății precum diareea, transpirațiile, palpitațiile sau problemele cu somnul sunt agravate de consumul de cofeină.
De aceea, mulți specialiști în psihologie și psihiatrie recomandă pacientului anxios să se limiteze la o ceașcă de cafea sau de ceai negru pe zi, de preferat consumată până în orele prânzului.
Alte băuturi sau suplimente alimentare care conțin cofeină vor fi evitate cu orice preț.
Pacientul anxios va simți imediat beneficiile reducerii cantității de cofeină consumată, simptomele resimțite fiind mult mai blânde decât erau pe fondul cofeinei în exces.
Dacă vrei să consumi mai multă cafea fără să îți agravezi anxietatea, alege o variantă fără cofeină pentru restul zilei.
b. Cofeina la pacientul depresiv
În primul rând, agravând anxietatea, cofeina crește riscul de depresie. Apoi, această substanță afectează calitatea somnului. Se știe că privarea de somn favorizează și agravează depresia.
Întrucât oboseala și epuizarea sunt specifice depresiei, pacientul poate fi tentat să consume și mai multă cofeină, iar astfel se susține cercul vicios care menține stările depresive.
Pentru a verifica efectul pe care cofeină îl are asupra organismului, poți încerca să limitezi cantitatea consumată la o singură ceașcă pe zi și să observi dacă există sau nu vreo îmbunătățire a stării tale.
Dacă simptomele se ameliorează, înseamnă că în cazul tău cofeina agravează manifestările depresiei.
3. Renunțarea la cofeină - recomandări
Mulți oameni dezvoltă o toleranță la cofeină, ceea ce înseamnă că organismul se adaptează și se obișnuiește să consume cofeină în fiecare zi.
De-a lungul timpului, s-ar putea să descoperi că trebuie să tot crești aportul de cofeină pentru a obține efectele dorite de vigilență și capacitatea de concentrare.
Dacă suferi de depresie și anxietate și vrei să renunți brusc și complet la cofeină, trebuie să știi să există posibilitatea ca în primele zile să ai simptomele unui sevraj.
Concret, pot apărea durerile de cap, oboseala accentuată, agravarea anxietății, problemele de concentrare, accentuarea stărilor depresive, nervozitatea și tremurul.
În primele 24-48 de ore după ce renunți la cofeină, aceste simptome îți vor da bătăi de cap, însă apoi vor dispărea treptat, pe măsură ce organismul se va obișnui fără ea.
Hidratarea, odihna și alimentația câr mai hrănitoare te vor ajută să depășești perioada aceasta cu bine.
Însă, poate fi mai ușor să renunți la cofeină treptat.
Pentru a scădea cu succes aportul de cofeină, redu treptat cantitatea de cafea, ceai negru sau verde, băuturi energizante pe care le bei în fiecare zi și înlocuiește porțiile la care renunți cu cafea decofeinizată, ceaiuri de plante și apă cu zeamă de lămâie.
Apa elimină în mod natural cofeina din corp și te menține hidratat. Ceaiuri care îți pot da energie fără să conțină cofeină sunt cele de ghimbir și de mentă.
Dacă ești un băutor înrăit de cafea, mergi treptat dinspre cafeaua obișnuită spre cea decofeinizată. Începe prin a înlocui ultima cafea a zilei cu una decofeinizată. După o săptămână, mai scoate o cafea cu cofeină din aportul zilnic și înlocuiește-o tot cu una fără cofeină.
Reducerea treptată a consumului de cofeină pe o perioadă de două până la trei săptămâni te va ajuta să îți schimbi cu succes obiceiul fără a provoca simptome de sevraj.
De asemenea, stabilește-ți o oră până la care ai voie să consumi cofeină în fiecare zi. Mai ales la persoanele care au probleme cu somnul, se recomandă ca orice băutură cu cofeină să fie băută nu mai târziu de ora 14.00.
Nu mai puțin important, ai încredere în tine că vei reuși. Poate fi greu să renunți la cofeină, dar nu extrem de greu, mai ales dacă știi că acesta este un pas spre o stare de sănătate mai bună. De obicei, este vorba nu atât de ceea ce bei, ci de ritual.
Cu alte cuvinte, dacă a bea o ceașcă de cafea dimineața îți dă o stare de bine, faptul că bei o cafea decofeinizată nu este așa de important, mai ales că în prezent și acest tip de cafea este la fel de gustos precum cel cu cofeină, deci nu vei simți vreo diferență.
4. Ce alimente și băuturi să mai eviți când ai depresie și anxietate?
Nu doar cofeina, ci și alte ingrediente pot agrava simptomele depresiei și anxietății, cum ar fi zahărul și făina albă. Iată câteva sugestii de alimente și băuturi care ar trebui evitate:
a. Sucul de fructe
Dacă mănânci direct un fruct, fibrele din acesta te fac să te simți mai sătul și încetinesc modul în care sângele își ia energie. Când bei un suc de fructe, însă, acesta nu are fibre, doar apă și zahăr, ceea ce înseamnă că te vei energiza rapid, după care energia îți va cădea la fel de repede și te vei simți nu doar înfometat, ci și cu o stare de furie, ceea ce nu-ți este de folos dacă suferi de anxietate și depresie. De aceea, e indicat să consumi fructe ca atare și să stai mai departe de produsele care conțin zahăr adăugat, iar când ți-e sete, să bei apă, în care eventual, poți stoarce o felie de lămâie.
b. Pâinea albă prăjită
Făina albă foarte procesată din care este făcută pâinea albă se transformă rapid în zahăr din sânge după ce o mănânci. Acest lucru poate provoca așa-numite vârfuri de energie care pot fi dăunătoare pentru anxietate și depresie, urmate fiind de o scădere bruscă a energiei. Dacă îți place pâinea prăjită, nu este nicio problemă să o consumi dacă ai anxietate sau depresie, dar să fie pâine integrală, nu albă. La fel, încearcă să înlocuiești pastele albe cu cele integrale și să le consumi pe cele albe doar la ocazii, de poftă.
c. Sosurile din comerț
Multe sosuri pentru carne sau legume pe care le iei de-a gata din comerț sau chiar și cele care se fac în supermarket și se vând acolo pot fi pline de zahăr sau alte ingrediente care sunt, de fapt, tot zahăr, cum ar fi „sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză”.
Chiar dacă pe unele sosuri scrie că sunt fără zahăr, dar conțin aspartam, e bine de știut că acest îndulcitor artificial este corelat cu anxietatea și depresia. Verifică ingredientele atunci când îți cumperi un sos din comerț sau, mai bine, prepară-ți-l acasă de la zero, fără să adaugi zahăr sau alți îndulcitori artificiali.
d. Alcoolul
Chiar și puțin alcool îți poate strica somnul, iar odihna insuficientă poate crește anxietatea și poate provoca și susține depresia.
Deși alcoolul este văzut de multe persoane ca o modalitate de a calma nervii și de a te face mai sociabil, dacă este băut în apropiere de ora de culcare duce la un somn tulburat, iar dacă este consumat în exces, nu doar că nu ajută la combaterea anxietății și a depresiei, dimpotrivă, agravează simptomele.
Recomandarea autorităților sanitare este ca persoanele care nu beau alcool să nu înceapă să consume, dar, pentru persoanele care consumă, e indicat să nu depășească un pahar pe zi (femeile) sau două pahare (bărbații).
5. Concluzie
În concluzie, consumul de cofeină nu trebuie privit la fel pentru toate persoanele, mai ales atunci când există anxietate sau depresie.
Deși cafeaua poate avea beneficii, efectul stimulant al cofeinei poate intensifica simptome precum agitația, insomnia, palpitațiile sau stările de panică.
Pentru persoanele sensibile, reducerea cantității consumate și evitarea cofeinei în a doua parte a zilei pot contribui la o stare mai echilibrată. Renunțarea este recomandat să fie făcută treptat, pentru a limita sevrajul.
Observarea reacțiilor proprii este importantă, iar dacă simptomele psihice persistă sau se agravează, evaluarea unui medic sau specialist rămâne esențială pentru stabilirea conduitei potrivite pentru fiecare.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care este legătura dintre cafea și anxietate?
Răspuns: Cofeina din cafea stimulează sistemul nervos, crește starea de alertă și poate favoriza secreția de cortizol. La persoanele cu anxietate, aceste efecte pot accentua neliniștea, palpitațiile, transpirațiile, problemele de somn și chiar atacurile de panică.
Întrebare: Câtă cafea este recomandată persoanelor cu anxietate sau depresie?
Răspuns:Persoanelor cu anxietate sau depresie li se recomandă să se limiteze, în general, la o ceașcă de cafea pe zi, consumată de preferat în prima parte a zilei.
Întrebare: Cum poate cofeina să influențeze depresia?
Răspuns: Cofeina poate afecta calitatea somnului, iar odihna insuficientă poate agrava oboseala și simptomele depresive. Persoana poate încerca să combată oboseala consumând și mai multă cofeină, formând astfel un cerc vicios.
Întrebare: Ce simptome pot apărea la renunțarea bruscă la cofeină?
Răspuns: Pot apărea dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare, nervozitate, tremur, agravarea temporară a anxietății și accentuarea stărilor depresive. De aceea, se recomandă reducerea treptată a consumului.
Întrebare: Cum poate fi redus consumul de cofeină mai ușor?
Răspuns: Consumul poate fi redus progresiv, pe parcursul a două-trei săptămâni, prin înlocuirea treptată a cafelei obișnuite cu variante decofeinizate, ceaiuri de plante sau apă. De asemenea, este recomandată evitarea cofeinei în a doua parte a zilei.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Mental Health Conditions: Depression and Anxiety
https://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/diseases/depression-anxiety.html
Pub Med - Effects of caffeine on anxiety and panic attacks in patients with panic disorder: A systematic review and meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34871964/
Studiul „Effects of caffeine on anxiety and panic attacks in patients with panic disorder: A systematic review and meta-analysis, apărut în Gen Hosp Psychiatry. 2022 Jan-Feb;74:22-31. doi: 10.1016/j.genhosppsych.2021.11.005. Epub 2021 Dec 2, autori: Lisa Klevebrant, Andreas Frick
Pub Med - [Coffee consumption in depressive disorders: it's not one size fits all]
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25174692/
Studiul „[Coffee consumption in depressive disorders: it's not one size fits all]”, apărut în Riv Psichiatr. 2014 Jul-Aug;49(4):164-71. doi: 10.1708/1600.17452, autori: Anna Carlotta Rusconi et al.
Te-ar mai putea interesa și...
